Nicolae Plămădeală

Ocazional, absolut întâmplător. Eram în echipa PAS și a fost o propunere: „Solicit să devin deputat ori nu”. Eu am spus „Da” și am fost inclus în listă. Așa a fost să fie, am ajuns să devin deputat. A fost pus întrebarea dacă în listă să fiu mai înainte, ori mai spre… așa. Eu am spus că mai modest. Așa și a fost.

Trei priorități? Eu aș vrea să fiu foarte activ și creativ cum a fost în echipă. Am alergat toată țara, în toate centrele raionale, am format echipele de seniori PAS și am discutat cu cetățenii de vârsta a treia. Aș propune să schimbăm foarte multe, dar posibilitățile sunt limitate și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere fizic de a înfăptui toate ideile pe care eu cu cetățenii de vârsta a treia le-am discutat.

Nici moral, nici fizic și nici juridic nu avem dreptul nimeni să încălcăm legea.

Eu pe tatăl meu nu-l țin minte, noi eram trei copii în familie, cu mama împreună. Tata a plecat la război în 1942. L-au luat pe front și el a decedat pe front, s-a pierdut fără veste. Noi de mici copii am fost nevoiți să muncim pentru a supraviețui. Plata pentru muncă a fost în colhoz. Colhozul știm noi toți cum a plătit lucrul făcut fizic.

Uniunea Europeană, noi suntem în Uniunea Europeană. Noi trebuie să devenim țară activă, creativă, iar nivelul de viață să se mărească fiind membri ai Uniunii Europene.

„Ferește-mă, Doamne, de prieteni” de Larry Watts. Valeriu Dulgheru, din punct de vedere istoric, are câteva cărți. Eu am tot completul de cărți pe care le-a scris Valeriu Dulgheru. 

Eu, de când e format Partidul Acțiune și Solidaritate, de la bun început, din prima zi, sunt în Partidul Acțiune și Solidaritate. Sunt membru al Biroului permanent și în raport cu asta am devenit și deputat. Așa s-a întâmplat. Așa a fost viața.