COVID-19 a pus sistemul de învățământ din Moldova într-o mare dificultate digitală. Cât am fost în izolare, cea mai lungă perioadă fiind cea din primăvara anului trecut, o bună parte din elevi, dar și profesori, nu au putut să participe la lecțiile online pentru că, elementar, nu aveau un calculator conectat la Internet.
Ministerul Educației a decis să rezolve această problemă, cheltuind circa 3 milioane de dolari, oferiți cu împrumut de Banca Mondială, pentru a cumpăra laptopuri pe care să le repartizeze, după necesitate, tuturor școlilor din țară. Apropo, banii au ajuns în buzunarul unui afacerist din anturajul oligarhului fugar, Vladimir Plahotniuc. Alte milioane au fost alocate din bugetul de stat sau cel al autorităților locale. În total, vorbim de o sumă ce depășește cifra de 70 de milioane de lei.
Deși suma cheltuită este destul de mare, aceasta nu a rezolvat problema, iar o bună parte din calculatoare nu sunt folosite și adună praful pe ele. Cum s-a ajuns la o situație atât de ridicolă? Îți spunem în ancheta ce urmează.
Suntem la Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din comuna Pîrlița, raionul Ungheni. Romeo Ciupercă, profesor de informatică, ne arată cele 26 de laptopuri primite, în primăvara acestui an, de la Ministerul Educației și Cercetării. Scopul: asigurarea accesului elevilor la procesul de învățământ online pe timp de pandemie.

Nu au fost folosite niciodată și, după cum vedeți din imagine, sunt depozitate în cabinetul de informatică. Asta deoarece liceul le-a primit exact când s-a renunțat, în mare parte, la lecțiile online și s-a revenit la clasă. „Nu avem la moment internetul pentru ele. Nici nu ni s-a dat”, ne spune Ciupercă.
Directoarea instituției susține că, în cazul în care se va reveni la învățământul online, o altă problemă va fi lipsa accesului la Internet. Mai ales, pentru elevii din satele izolate, unde conexiunea este extrem de slabă.
SVETLANA BEJENARI, directoare, L.T. „Alexei Mateevici” din comuna Pîrlița, raionul Ungheni: „În cazul în care trecem la online, vă spun că eu nu știu ce va fi. De ce să-i dai laptopul dacă el nu are internet? Simplu. Ce va face cu el? Se va juca? La Gimnaziul Agronomovca, 65 de copii, nu sunt mulți, dar o parte, sunt din satul Zăzulenii Noi, care este peste deal de centru, în văgăună. Acolo nu prinde nici măcar telefonia mobilă. Spuneți-mi vă rog, ce faci cu laptopul? Să spargi nucile?”.
În condițiile în care lecțiile nu se mai desfășoară la distanță, am întrebat reprezentanții școlii de ce laptopurile nu sunt folosite zi de zi, la clasă. „Toate au fost pentru elevi. Nu avem deocamdată nicio altă informație unde să le putem folosi”, ne spune Romeo Ciupercă.
Și liceul din comuna Sipoteni, raionul Călărași, a primit 22 de laptopuri, deși numărul elevilor care au nevoie de astfel de dispozitive este de șase ori mai mare. Au ajuns aici, dealtfel ca și în alte școli din țară, atunci când studiile online, practic, au fost întrerupte, iar elevii au revenit în sălile de clasă. Totuși, spre deosebire de liceul din satul Pîrlița, la Sipoteni laptopurile au fost folosite, uneori, în timpul orelor.

DUMITRU BOB, director, L.T. „Mihai Eminescu” din comuna Sipoteni, raionul Călărași: „Aici avem registrul. Contract de răspundere materială că îl dăm acasă cu semnătura părintelui. Iată, din 2021. Îi facem contract de închiriere, unde se stipulează ce se întâmplă în caz de se strică din vina părintelui”.
Altă școală, aceeași situație. Zeci de calculatoare noi, stau degeaba.
DANIELA BODRUG, directoare adjunctă, Gimnaziul din satul Semeni, raionul Ungheni: „Au fost aduse 32 de laptopuri, 30 pentru gimnaziu și două pentru clasele primare. Deocamdată nu au fost folosite pentru că le-am primit în ajunul sărbătorilor de Paști și, până ce le-au înregistrat, nu au mai fost ore online. Le-am înregistrat în calculator, le-am înregistrat în SIME, ele sunt toate cu număr, dar nu s-au folosit, deoarece n-a fost necesitatea”.
Pentru computerele care, în unele instituții stau depozitate și adună praful pe ele, s-au cheltuit zeci de milioane de lei. Mai exact, în a doua jumătate a anului trecut, Ministerul Educației și Cercetării a cumpărat 3180 de laptopuri pentru care au fost alocate din bugetul de stat aproape 20 de milioane de lei. Alte 10 mii au fost cumpărate prin intermediul unui proiect finanțat de Banca Mondială și au costat aproape 3 milioane de dolari, echivalentul a circa 50 de milioane de lei. Totodată, peste două mii de calculatoare au fost cumpărate din banii autorităților locale.
ANDREI PRISĂCAR, șef de direcție, Agenția de Guvernare Electronică: „Aceste calculatoare trebuie valorificate. Din punctul meu de vedere, nu cred că ele trebuie să stea, să fie acolo, undeva puse, să se prăfuiască. Ele trebuie valorificate chiar în cazul în care copii merg la ore, acolo, în școli, valorificate pe deplin. Calculatoarele, de fapt, în timp se uzează. În momentul în care tu cumperi un calculator și nu-l valorifici 3 – 5 ani, el oricum în perioada asta se uzează moral. Și, în sensul ăsta, nu se justifică investițiile date”.
Agenției de Guvernare Electronică este instituție care a avizat, din punct de vedere tehnic, achizițiile efectuate de Ministerul Educației.

ANDREI PRISĂCAR, șef de direcție, Agenția de Guvernare Electronică: „Cu siguranță, noi când analizăm, ne asigurăm că aceste calculatoare, parametrii tehnici, vor fi valorificate aceste calculatoare cel puțin 3 – 5 ani, reieșind din tehnologia existentă pe piață. Cu atât mai mult, se introduce o cerință ca acesta sea fie produse cel târziu cu un an în urmă. Dar când s-a optat pentru parametrii tehnici, în cazul Ministerului Educației, s-a optat pentru parametrii de utilizatori obișnuiți. Nu sunt niște calculatoare care ar trebui să aibă niște parametri mai înalți deoarece în condițiile în care introduci parametri mai înalți, prețurile cresc considerabil și atunci nu se justifică real introducerea anumitor parametri care, de fapt, nu o să fie valorificați pe deplin”.
Circa cinci mii de lei – atât a costat un laptop cumpărat de Ministerul Educației, inclusiv prin intermediul proiectului finanțat de Banca Mondială. Sunt acestea suficient de bune pentru a fi folosite în procesul educațional? Iată ce ne spun profesorii cu care am discutat.
VIORICA JUC, profesoară de informatică, L.T. „Ion Creangă” din Chișinău: „Profesorul de română, el nu utilizează programe pe care noi le utilizăm la ore. Adică, pentru profesorul de română, engleză, de franceză, biologie este perfect. De ce? Pentru că el îi folosește. Dar noi, ca specialiști în informatică, noi utilizăm diferite programe care au nevoie de anumiți parametri. Și de asta, adică, am avea nevoie noi, în calitate de profesor de informatică, de calculatoare un pic mai performante. Și nu putem să vorbim de o rapiditate maximă, dar de utilizat se poate. – mh. – Decât nimic”.
CORNELIU SOLOMON, director, L.T. „Ion Creangă” din Chișinău: „Eu cred că sunt niște calculatoare cu parametrii medii, care pot fi utilizate de către toate cadrele didactice. Da, este adevărat că nu sunt dintre cele mai performante, dar așa cum și cadrele didactice din Republica Moldova nu mai sunt în stare chiar să utilizeze toate aplicațiile”.
Cele peste 13 mii de laptopuri, distribuite în toate școlile din țară, acoperă doar jumătate din necesitățile sistemului de învățământ. Peste 24 mii de elevi și circa o mie de profesori au menționat, anul trecut, că au nevoie de un laptop pentru a se conecta la lecțiile online pe timp de pandemie, arată datele Ministerului Educației.
ANGELA PRISĂCARU, consultantă principală, Ministerul Educației și Cercetării: „Acestea au fost posibilitățile pe care am putut noi, la moment, să le oferim. Dar atunci când am repartizat tehnica de calcul conform necesităților care au declarat, noi am asigurat integral, sută la sută necesitățile elevilor de la treapta de gimnaziu, liceu și în jur de 5% pentru necesitățile elevilor din clasele primare, fiindcă optăm totuși pentru învățământ cu prezență fizică la treapta primară și aici am venit cu doar 5%”.
Am întrebat-o pe Angela Prisăcaru de ce a durat atât de mult procedura de achiziție și, mai ales, cea de repartizare a computerelor. Primele laptopuri au ajuns în școli la sfârșitul lui octombrie 2020. Totuși, cele mai mari loturi au fost repartizate abia în luna aprilie a anului curent, când deja o bună parte din școli renunțaseră la învățământul online.
ANGELA PRISĂCARU, consultantă principală, Ministerul Educației și Cercetării: „Pandemia a venit peste noi pe neașteptate, a fost un lucru la care nu ne-am așteptat și să spui că ai fost prompt și imediat ai putut să răspunzi anumitor solicitări… Am încercat să facem față lucrurilor, atunci când am reușit, atunci le-am făcut. Asta este”.

ALA REVENCO, directoare executivă, AO „Părinții Solidari”: „Au fost întârziate, foarte întârziate acțiunile. Aceste calculatoare, ele au fost recepționate, s-a bifat că ele s-au dat, dar ele nu au ajuns la beneficiarii finali care trebuiau să fie elevii. Eu spun că tot procesul nu a fost eficient. Din nou, s-a mers pe formalisme, așa cum se merge la noi. Până s-au calculat necesitățile, se puteau face câteva achiziții mai mici. Măcar să încercăm să acoperim strictul necesar. Se urmărește mimarea, raportarea, dar nu impactul real al acțiunilor autorităților”.
Mai mult, Ala Revenco, directoare executivă a Asociației Părinții Solidari, susține că Ministerul Educației dă dovadă de lipsă de transparență în ceea ce privește repartizarea computerelor în instituțiile de învățământ din țară.
Cea mai mare achiziție, cea de 10 mii de computere, a fost posibilă prin intermediul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova”, finanțat de Banca Mondială. S-au cheltuit dintr-odată aproximativ 50 de milioane de lei. Inițial banii erau prevăzuți pentru dotarea laboratoarelor școlare de fizică, chimie și biologie din 160 de școli din țară. Dar din cauza pandemiei, Ministerul a decis redirecționarea acestora pentru achiziționarea computerelor.

Prețul unui laptop a fost de circa cinci mii de lei. Licitația a avut loc în toamna anului trecut, iar banii au ajuns într-un singur buzunar, cel al companiei Accent Electronic SA. Firma face parte din holdingul Accent Group, condus de omul de afaceri Vladimir Russu, fost co-proprietar al vilei cunoscute drept „Casa Albă”, care se află într-un cartier rezidențial din Chișinău și care a fost cedată unui personaj din anturajul fostului oligarh Vladimir Plahotniuc. Același Russu a fost implicat în tranzacții cu bunuri conectate la controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.
Potrivit datelor Serviciului Fiscal, în 2014 compania Accent Electronic SA a fost bănuită de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari. Anterior firma, dar și unul dintre directorii comerciali ai acesteia, au fost implicați în scheme de achiziții fictive și de contrabandă. Cum se face că această companie a câștigat licitația, în perioada în care la șefia Ministerului era democratul Igor Șarov, tot el vicepreședintele partidului la acea vreme?
Fostul ministru ne-a răspuns într-un sms că nu a fost implicat în procedurile de achiziții, iar decizia de selectare a câștigătorului licitației nu a ținut, sub nicio formă, de competența sau responsabilitatea ministrului.
EUGEN ABAȘEV, consultant superior, Ministerul Educației și Cercetării: „În procedurile organizate de către colegii din proiectul PRIM nu se aplică prevederile legale ale legii 131 privind achizițiile publice. Care sunt regulile lor de desfășurare a procedurilor, nu le cunosc”.
Cezar Captaciuc, specialist în procurări în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială, ne-a răspuns într-un mesaj în scris că „atât timp cât compania nu este inclusă în lista neagră a Băncii Mondiale aceasta poate participa la achizițiile din cadrul proiectelor Băncii Mondiale”. Am cerut și companiei Accent Electronic SA un comentariu la acest subiect:
IVAN PÎRLIȚAN, șef, Secția vânzări IT, Accent Electronic SA: Noi activăm și suntem specializați pe furnizarea echipamentelor prin sistemul de achiziții publice de ani de zile. Toate procesele care sunt puse la punct, nu neapărat sunt favorabile nouă sau cuiva. Sunt destul de anevoioase și dificile, însă noi avem o experiență și știm cum să acționăm în așa situații. Dacă vă referiți la careva lobby sau interese, cred că suntem compania cea mai puțin avantajată din punctul acesta de vedere. Pentru că ne asumăm anumite volume și reprezentăm anumite branduri. De asta și câștigăm anumite licitații, nu de aceea că cineva în funcții importante poate cumva să influențeze aceste procese.
Cele 3180 de laptopuri cumpărate pe banii statului au fost achiziționate în cadrul a două licitații care au avut loc anul trecut și care au fost organizate de Ministerul Educației. Prima a fost anunțată la sfârșitul lunii mai și a fost câștigată de compania AV-Macrocom SRL. Aceasta a livrat 2.500 de laptopuri și a încasat de la stat circa 15 milioane de lei. Cea de-a doua licitație a avut loc în octombrie anul trecut. Firma BTS PRO SRL a livrat 680 de laptopuri la un cost total de circa 4 milioane și jumătate de lei. Ministerului i-a mai rămas aproape jumătate de milion de lei pentru a cumpăra laptopuri, dar prețurile oferite de companii erau prea mari, așa că banii au fost întorși în visteria statului.

EUGEN ABAȘEV, consultant superior, Ministerul Educației și Cercetării: „Criteriul de evaluare a fost cel mai mic preț și corespunderea cerințelor de calificare. La prima licitație am avut oferta câștigătoare, a fost oferit un preț de 4.900 și ceva de lei, la cea de-a doua licitație a fost 5.400 și ceva. La prima licitație un pic s-au depășit termenii de livrare, dar în final, era mai mult o chestiune tehnică, laptopurile erau pe loc, mă refer în Republica Moldova. Cu siguranță s-a resimțit o criză atât pe piața internă cât și internațională de tehnică IT la acea etapă”.
De ce totuși ne-am pomenit într-o situație atât de ridicolă, încât o parte din computere nu sunt utilizate, ci stau depozitate și adună praful pe ele? Dacă directorii școlilor ne-au spus că nu au un ordin clar de sus ce să facă cu ele, iată cum se justifică Ministerul Educației:
ANGELA PRISĂCARU, consultantă principală, Ministerul Educației și Cercetării: „Ele [laptopurile] au fost exact pentru a asigura accesul copilului în cazul trecerii procesului educațional la distanță. Și, în cazul dat, se așteaptă. Dacă este necesar le folosesc, dacă nu… E pentru perioada de pandemie. Desigur că dacă lucrurile se vor schimba și o să fie bine, deja instituțiile de învățământ le vor primi și vor putea să le folosească în cadrul cabinetelor școlare. Ele sunt destinate anume pentru asigurarea accesului copiilor la procesul educațional la distanță”.
Această investigație este realizată cu sprijinul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Sporirea efortului societății civile din Republica Moldova în monitorizarea fondurilor acordate de instituțiile financiare internaționale, în legătură cu criza COVID-19”, implementat de Institutul pentru inițiative strategice. Fundația Soros Moldova și IPIS nu intervin în politica editorială a redacției.
Comentarii: 0