loader image

Sute de refugiați ucraineni au fost cazați în raionul Criuleni, în opt centre de plasament, dintre care doar două au primit ajutor financiar de la stat. Grosul banilor, 1,2 milioane de lei, i-a primit centrul deschis pe teritoriul acestei baze de odihnă din spatele meu, care aparține unui fost vicepreședinte de raion. Mai mult, acesta era în funcție și făcea parte din Comisia raională pentru Situații Excepționale, direct responsabilă de gestionarea crizei refugiaților. Cine e funcționarul cu pricina și de ce a fost demis de două ori, în ultimii doi ani, îți spunem în ancheta ce urmează. 

Satul Slobozia-Dușca, raionul Criuleni. Pe o suprafață de circa trei hectare, nu departe de râul Nistru, mărginită de pădure, se află tabăra de odihnă „Cristiano”. În imobilele cu două niveluri pot fi cazate simultan peste o sută de persoane. Încă din primele zile ale războiului, aici și-au găsit refugiul sute de cetățeni ucraineni. Nu pentru mult timp, însă.

ALIONA OGOR, administratoarea tabărei „Cristiano”: Centrul s-a închis pe data de 28 mai. Deoarece noi suntem o tabără de odihnă pentru copii, noi nu am activat din cauza Covidului. Nu am activat doi ani de zile și am hotărât ca să ne redeschidem, să renovăm, să ne deschidem ca o tabără de copii.

Aliona Ogor, administratoarea taberei de odihnă, ne face un tur al complexului ca să ne arate condițiile în care au locuit refugiații din Ucraina. 

ALIONA OGOR, administratoarea tabărei „Cristiano”: Iată, erau și pătucuri pentru copii mici, am avut bebeluși. Adică s-a adus, s-a pus ca ei să aibă unde să locuiască. Odăile sunt de trei-patru persoane. Baie, veceu – la un bloc de patru odăi.

Tabăra de copii „Cristiano” este proprietate privată, cu alte cuvinte – un SRL, și aparține fratelui Alionei Ogor – Oleg Ogor care atunci când aici a fost creat un centru de plasament temporar pentru refugiați, era în funcția de vicepreședinte al raionului Criuleni. Mai mult, acesta făcea parte din Comisia raională pentru Situații Excepționale, direct responsabilă de gestionarea crizei refugiaților. Ogor a fost demis pe 25 martie, inclusiv din cauza unor probleme de integritate, la nici o lună de funcționare a centrului. Acesta susține că decizia de a deschide ușile cetățenilor ucraineni a fost luată spontan.

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Noi ne-am adunat într-o zi cu câțiva voluntari și atunci s-a luat decizia. Practic noi în patru-cinci ore am pregătit o parte din pensiune ca să poată să fie cazați refugiații la prima etapă. Asta a fost pe data de 26 februarie. Era o perioadă destul de grea, era frig, noi nu eram adaptați pentru a putea primi persoanele. La noi pensiunea e prevăzută mai mult pentru copii și perioada de vară, dar ne-am adaptat. Noi am conlucrat și cu primăria. Primăria tot a susținut ideea de a deschide acest centru.

Într-adevăr, primarul satului Slobozia-Dușca, Sergiu Istrati, a fost cel care a semnat demersul adresat Consiliului raional Criuleni de a crea în sat un centru de plasament temporar pentru refugiați. 

SERGIU ISTRATI, primarul satului Slobozia-Dușca, Criuleni: Noi am fost adunați la Consiliul raional. La Consiliul Raional s-a vorbit despre necesitate identificării locațiilor pentru ajutorarea refugiaților, pentru acreditarea centrelor de plasament. Acolo a venit informația că lucrați în strânsă legătură cu asistenții sociali. Mai multe informații la doamna Ogor pentru că ea e și asistent social. Asistent social care deservește localitatea noastră, angajată de Direcția Asistență Socială. Ca să vă fie clar. Adică tot ce se făcea, se făcea clar că la asistentul social.

Altfel spus, Aliona Ogor, administratoarea taberei de odihnă și sora vicepreședintelui raionului Criuleni, este și asistentă socială în localitatea Slobozia-Dușca. Prin urmare, s-a ocupat de problema refugiaților atât din rolul de angajat la stat, cât și la firmei fratelui său. 

Reporter: Sora lui Oleg Ogor, Aliona Ogor, este asistentă socială în cadrul Direcției Asistență Socială?

LUDMILA BRÎNZA, șefa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei, Criuleni: Da, da. 

Reporter: Faptul că dumneaei tot este angajată aici, cumva a influențat ca să fie deschis Centrul? 

LUDMILA BRÎNZA, șefa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei, Criuleni: Nu cred, nu. Nu are nicio, cum să zic, cuvânt ca să propună careva… nu a influențat, poate că nici nu a cunoscut. Este asistentă socială și clar că a abordat problema care este în teritoriu și sigur că cu primarul împreună hotărăsc întrebările.

Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni este cea care a înregistrat demersul Primăriei Slobozia-Dușca și, l-a rândul ei, l-a propus votului Comisiei raionale pentru Situații Excepționale. Vă reamintim că, pe atunci, membru al comisiei respective era și Oleg Ogor.

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Eram în Comisia Stării Excepționale fiindcă sunt vicepreședinte. Toți vicepreședinții, președintele și vicepreședinții sunt membri ai Comisiei Stării Excepționale.

Reporter: Nu ar fi un conflict de interese? 

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Nu a fost de atâta că asta nu a fost decizia nici a surorii mele, nici a mea personală. A fost a Comisiei.

Potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei Situații Excepționale a raionului Criuleni din 7 martie 2022, Oleg Ogor, vicepreședintele raionului, a votat ca Oleg Ogor – afaceristul, să creeze un centru de plasament temporar pentru refugiați pe teritoriul taberei de odihnă care îi aparține. De fapt, toți membrii Comisiei, prezenți la ședință, și-au dat votul. Printre aceștia – președintele raionului Criuleni, Pavel Spînu. 

PAVEL SPÎNU, președintele raionului Criuleni: Nu aveam altă soluție. Am propus și probabil am votat. Nu putea să fie altfel fiindcă nu era… Și nu regretăm pentru că noi nu am făcut o excepție sau nu contează cum se numește. Contează să avem decizia luată și să salvăm situația. 

Reporter: Totuși cum calificați faptul că a fost deschis la tabără centru, unde proprietar este un vicepreședinte al raionului Criuleni? 

PAVEL SPÎNU, președintele raionului Criuleni: Socot că asta nu este, la general, că asta nu este benefică. Nu este bun. Dar din ceea ce… posibilitățile care erau la moment.  

Decizia finală de a transforma proprietatea funcționarului din Criuleni într-un centru pentru refugiați, însă, a luat-o Agenția Naționale de Asistență Socială de la Chișinău.

IRINA BANOVA, directoarea Agenției Naționale Asistență Socială: Noi nu verificăm cine îi fondatorul, pe noi asta nu ne interesează. Pe noi ne interesează să corespundă demersul conform regulamentului. Și în funcție de demers, noi aprobăm sau refuzăm. Acolo nu scrie cine e proprietarul, când se înaintează. La noi scrie că e structură teritorială care a înaintat demersul, încăperea, capacitatea, dispune de anumite condiții de trai care sunt prevăzute în regulament și ulterior emitem ordin. Și atâta e tot, care permite crearea centrului. 

Reporter: Bine, dar dumneavoastră sunteți ultimii care dau verdictul final dacă este deschis sau nu. Dacă se comit pe parcurs niște abuzuri, cineva ar trebui să le verifice?  

IRINA BANOVA, directoarea Agenției Naționale Asistență Socială: Corect. Sunt organele competente în acest sens care pot verifica dacă într-adevăr în perioada dată au fost efectuate careva abuzuri. Noi ca agenție nu avem funcție de control sau pârghii legale pentru a efectua aceste controale. Pentru asta există organe create. Nu cunosc care. Deja în funcție de problema pe care o abordați sau, de exemplu, încălcările care s-au depistat. Asta e.  

Nu a durat mult și Direcția Asistență Socială și Protecție a familiei din Criuleni a decis să aloce firmei lui Ogor suma de 1,2 milioane de lei pentru serviciile sociale prestate refugiaților. 

LUDMILA BRÎNZA, șefa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei, Criuleni: În fiecare lună, ne solicitau demersul pentru… planul pentru cheltuielile care vor fi suportate în luna care vine. Și se făcea contabilitatea, calculele respective de persoană și înaintam demersul. Se trecea prin Comisia Situații Excepționale republicane, apoi se ofereau la consiliul raional banii. Ulterior, veneau la noi la Direcție, conform necesităților.  

Cu banii transferați pe conturile sale, baza de odihnă din Slobozia-Dușca și-a închis porțile pentru refugiați la sfârșitul lunii mai, după trei luni de activitate. Cei care erau cazați aici, au fost nevoiți să plece, iar unii dintre ei au fost adăpostiți la alte centre de plasament temporar din raion. Este și cazul Nelei Belici, în vârstă de 55 de ani, originară din regiunea Cernigov. Am întâlnit-o la centrul pentru refugiați, amenajat în căminul Școlii Profesionale din orașul Criuleni. 

NELEA BELICI, refugiată din Ucraina: Când am plecat [din centrul de la Slobozia-Dușca], eram singură. Adică, eu și copii mei. Toți plecaseră, noi am rămas ultimii și atunci deja ne-au adus aici. Aici, la fel, este minunat. Îmi place. Este parc mare. Orașul e bun, oameni sociabili, înțelegători, buni la suflet. Se comportă foarte bine cu noi. Alimentația este, în general, ne-au săturat cu trei mese pe zi. Foarte bine ne hrănesc.  

Centrul în care locuiește acum femeia, a fost deschis de Agenția Națională de Asistență Socială prin intermediul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Deși, aici și-au găsit refugiul un număr mai mare de persoane decât la tabăra de odihnă a lui Ogor, acest centru a beneficiat de o sumă de trei ori mai mică, ajutor de la stat. În cazul dat, banii au fost alocați direct de la Minister.

VASILE IAPĂRĂ, administratorul Centrului pentru refugiați Școala Profesională Criuleni: În total a fost vreo 282 de mii [de lei], care i-am cheltuit odată pentru încălzire. A doua oară, vreo 132 de mii. Cam așa, dar nu este suficientă suma, fiindcă noi am avut niște cheltuieli adiționale la ceea ce, dacă vorbim despre asigurarea cu căldură și apă, canalizare. Am avut nevoie de niște boilere procurate din banii instituției. Am avut nevoie de alte chestiuni care necesitau nemijlocit la moment, pentru ca să-i asigurăm să nu simtă că au rămas de unii singuri.  

Celelalte șase centre din raionul Criuleni, care au găzduit refugiați, nu au primit niciun ajutor financiar din partea statului. Asta, deoarece nu au făcut demersurile necesare pentru a se înregistra oficial. Între timp, cinci dintre ele s-au închis. Când am realizat filmările, la începutul lunii iunie, doar Centrul multifuncțional creștin din satul Bălțata încă mai funcționa. Aici, de la începutul războiului, au fost cazați cei mai mulți refugiați din raionul Criuleni, ajungând la peste 2.500 de persoane. 

Reporter: Din partea statului ați avut vreun ajutor? 

IAN BOTNARI, administratorul Centrului Multifuncțional Creștin Bălțata, Criuleni: Probabil susținerea morală și permisiunea de a activa.

Reporter: Dumneavoastră ați cerut vreun ajutor?

IAN BOTNARI, administratorul Centrului Multifuncțional Creștin Bălțata, Criuleni: Am cerut, dar am înțeles că suntem mai mulți care cer și statul nu reușește să-i ajute pe toți. Au venit foarte mulți reprezentanți ai statului, trebuia să ajungă și doamna prim-ministră aici. În ultima minută, a intervenit ceva. Dar cam atât despre statul nostru scump și drag.  

Dacă tragem linie, constatăm că tabăra lui Oleg Ogor a fost singurul Centru de plasament temporar pentru refugiați din Criuleni care a primit bani de la raion. Nu e pentru prima dată când firma demnitarului, care deține tabăra din Slobozia-Dușca – Olcriscom SRL, câștigă contracte de milioane cu statul. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, în ultimii 12 ani, firma lui Oleg Ogor a câștigat zeci de licitații publice în valoare totală de peste 30 de milioane de lei. Cu toate acestea, Ogor declară o avere relativ modestă. În ultima sa declarație de avere nu a indicat nicio locuință. Fostul funcționar susține că locuiește în unul dintre imobilele construite pe teritoriul taberei de odihnă. 

Până să ajungă vicepreședinte de raion, din anul 1999 până în 2007, Oleg Ogor a fost primarul satului Slobozia-Dușca. Anume pe vremea lui, mai exact în decembrie 2004, fosta tabără pionierească a fost scoasă la mezat. Cumpărătorul – un oarecare Ruslan Obreja din Chișinău. Peste trei ani, în 2008, când Ogor nu mai era primar la Slobozia-Dușca, dar consilier al raionului Criuleni, firma sa a devenit noul proprietar al taberei.

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Am început lucrul de la zero, aici era, pur și simplu, un teren liber, gol. Și construcțiile acestea sunt toate făcute pe perioada când eu am fost proprietar. 

Reporter: La ce preț ați cumpărat? 

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Nu mai țin minte ce preț era atunci. Nu pot să vă spun. Cât erau prețurile normative atunci plus cheltuielile pe care le-a avut dumnealui pe perioada întreținerii. Cât a întreținut-o acolo doi-trei ani, cu paza, cu tot ce a avut dumnealui aici.  

Reporter: Cine este acea persoană fizică care a cumpărat?

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Nu o cunosc.

Reporter: Ruslan Obreja? 

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Nu îl cunosc. Îi locuitor pare-mi-se ori a Chișinăului, ori…, dar nu îl cunosc. Personal nu îl cunosc. Practic dumnealui numai a ținut paznicii și nu a făcut nicio mișcare.

Mișcarea lui Oleg Ogor a intrat, însă, în gura satului. Astfel, succesorul său în funcția de primar a depus o sesizare la Centrul Național Anticorupție pe acest caz. Dosarul, însă, a fost clasat.   

SERGIU ISTRATI, primarul satului Slobozia-Dușca, Criuleni: Știți, noi când venim, noi ca primari, sau ca organe care suntem aleși de lume suntem nevoiți, într-un fel, să apărăm drepturile lor, cel puțin să încercăm să le promovăm interesele. Poate să fie și schemă. Dar nu pot să mă expun, adică, posibil să fie și schemă. Asta trebuie să se expună organele de drept.

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Dumneavoastră socotiți-o cum doriți. Schemă nu schemă. Persoana a participat la licitație, a procurat pensiunea, dumnealui a refuzat pentru că a plecat peste hotare și eu evident că nu am vrut să o ia altcineva cum și… mai multe lucruri pe care eu nu vreau ca să vie cineva din altă parte să le gestioneze. Am decis să o iau eu.

În 2015 Oleg Ogor a fost ales vicepreședinte al raionului Criuleni, iar peste un an a ajuns și în Parlament, pe lista Partidului Liberal, funcție la care, însă, a renunțat în 2017. Peste doi ani, revine în fotoliul de vicepreședinte al raionului Criuleni. Iar, în scurt timp, a intrat în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI) care a constatat că, în perioada 20 decembrie 2019 – 6 martie 2020, a deținut simultan funcția de vicepreședinte al raionului Criuleni și cea de consilier. Pentru asta, dar și alte motive, în 2020 Ogor a fost demis din funcția de vicepreședinte al raionului Criuleni, prin votul de neîncredere al consilierilor raionali. Aceștia au declarat că Ogor a utilizat transportul de serviciu în interes personal și a favorizat numirea în funcție a unor şefi de direcție. Ogor a dat în judecată Consiliul raional Criuleni, iar în scurt timp a fost restabilit în funcția de vicepreședinte de raion.

Nu a durat mult, că din nou ANI l-a luat la ochi pe Ogor. De această dată, în urma unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice care scotea la lumină faptul că, în 2020, în plină pandemie de Covid-19, la aceeași tabăra de odihnă din Slobozia-Dușca, au fost cazați 25 de medici. Pentru asta, firma lui Ogor a primit 170 de mii de lei din fondul de rezervă al raionului. Și atunci Oleg Ogor era membru al Comisiei raionale pentru situații Excepționale care era direct responsabilă de gestionarea pandemiei de Covid-19. Într-un final, însă, Autoritatea Națională de Integritate nu a constatat vreo încălcare. Pe 25 martie 2022 Ogor a fost din nou demis din funcție.  

OLEG OGOR, ex-vicepreședinte al r-lui Criuleni, proprietarul taberei „Cristiano”: Asta e decizia consilierilor. Eu nu pot să spun de ce. Au motivat că așa trebuie. Asta legea așa permite, noi am atacat în judecată.

S-au tras sau nu sforile la Criuleni în favoarea fostului vicepreședinte de raion și dacă putem vorbi de un conflict de interese, abuz de putere sau trafic de influență în acest caz, trebuie să ne spună autoritățile competente, cum ar fi Autoritatea Națională de Integritate și procurorii. Dacă se vor autosesiza pe acest caz, vom afla în curând. Până atunci, vom continua să monitorizăm felul în care au fost sau sunt cheltuiți banii alocați pentru gestionarea crizei refugiaților.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *