loader image

Parteneriatele public-private, în teorie, sunt o formă de a atrage investiții private în beneficiul public. Altfel stau, însă, lucrurile în practică. Nu o spunem noi, dar auditorii Curții de Conturi care au verificat două din cele trei parteneriate public-private, încheiate de primăria municipiului Chișinău. Mai mult, experții adaugă că acestea nu sunt decât o schemă prin care municipalitatea cedează partenerilor privați proprietăți de milioane. 

Am analizat aceste parteneriate, pornind de la constatările Curții de Conturi și vă arătăm cine sunt adevărații beneficiari.

Centrul Chișinăului. Strada Constantin Stamati. Pe acest teren public de 1,3 hectare activează un liceu privat de elită – Da Vinci. Afacerea de milioane este, de fapt, un parteneriat public-privat, oficializat în 2017, care a fost ridicat pe scheletul clădirii unei școli, care a fost închisă în 2012. La rândul său, partenerul privat s-a obligat să investească sume considerabile în renovare, iar peste 50 de ani să întoarcă primăriei Chișinău o școală funcțională. 

Partenerul privat, în schimbul beneficiului pe care îl va obține din afacere, s-a obligat să repare o grădiniță publică dintr-un alt sector al capitalei, investind în renovare peste 20 de milioane de lei. 

Toate bune și frumoase până aici, doar că la aproape patru ani de la semnarea acestui parteneriat, Curtea de Conturi a depistat, în urma unui audit, o serie de nereguli, care creează suficiente premize ca școala, altădată publică, cu tot cu terenul din jurul ei, să ajungă în mâini private. Primele semne au început să apară deja. De exemplu, aceste două anexe ale școlii, construite în cadrul parteneriatului public-privat, deja figurează la Cadastru, ca fiind în proprietatea investitorului privat. 

Sergiu Știrbu, șef de direcție, Curtea de Conturi: Noi am constatat că pe terenul din domeniu public, pe care nu poate fi înregistrată nicio proprietate privată, ulterior au fost înregistrate două clădiri ca proprietate privată a partenerului privat. Din ce cauză? Din cauză că condițiile contractuale nu au fost bine definite sau că nu s-a monitorizat corect implementarea acestui parteneriat public-privat. Dumneavoastră, ca fiind proprietarul construcției, deja ați limitat drepturile municipalității în folosirea terenurilor de pe lângă această construcție.

Mai exact, auditorii Curții de Conturi au constatat că în textul contractului, întocmit de autoritatea publică, s-a strecurat o clauză, unde scrie negru pe alb că: în cazul construcțiilor făcute din contul investițiilor în beneficiul propriu, dreptul de proprietate va fi înregistrat în beneficiul Partenerului Privat. Cu alte cuvinte, tot ce s-a construit pe banii scoși suplimentar din buzunarul investitorului privat, trece în proprietatea acestuia. Am mers la Liceul Da Vinci pentru a afla mai multe detalii. Am stat de vorbă cu Valeriu Guzun, reprezentantul investitorului privat. 

Valeriu Guzun, fondator, Liceul „Da Vinci”: Noi atunci când făceam contractul, eu i-am dat întrebarea comisiei, zic: „Ce se întâmplă când noi investim mai mult?” Atunci partenerul public a spus că „restul, ceea ce investiți mai mult, aceștia sunt ai voștri” . Și cum să le numim? Să le numim „investiții în beneficiul propriu”. Ele așa și au fost denumite în contract. Deci în fond nu s-a încălcat nimic. Deci noi l-am construit – el este al nostru.

Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice este instituția responsabilă de înregistrarea dreptului de proprietate al terenurilor și clădirilor. Șefa Departamentului, Angela Matcov, ne spune că înregistrarea clădirilor în proprietatea partenerului privat s-a făcut strict în baza contractului.  

Angela Matcov, șefa Departamentului Cadastru, Agenția Servicii Publice: Dar este contractul de parteneriat public-privat, care include și niște reguli care se referă deja la obiectul propriu-zis. Or acolo este foarte clar indicat ce se întâmplă cu bunurile care sunt construite pe terenul care este în concesiune. 

Reiese că autoritățile municipale au negociat un contract prost, este concluzia Tatianei Savva, expertă în anticorupție și bună guvernare.   

Tatiana Savva, directoare de program, „Expert-Grup”: În contractul lor de parteneriat public-privat, partenerului privat i se permite să facă absolut orice îi trece lui prin cap pentru a-și maximiza profiturile. Este un contract abuziv, este un contract neargumentat, este un contract cu rele intenții. 

Mai mult, proprietarul clădirilor ar putea cere autorității publice privatizarea terenului de sub ele. Legea îi permite, ne spune experta.

Tatiana Savva, directoare de program, „Expert-Grup”: Clădirile în municipiul Chișinău nu costă foarte mult. Terenul pe care se află aceste clădiri costă cel mai mult. Terenul este cel mai scump. Terenul care, în cadrul angajamentelor în cadrul acestui parteneriat public-privat, poate să fie privatizat ca teren aferent la un preț nominal de 1,6 milioane lei per hectar. Noi acolo avem 1,3-1,6 [hectare]. În total, avem vreo 2,08 milioane lei. 

De cealaltă parte, șefa de la Cadastru spune că, potrivit legii, terenul nu va putea fi privatizat, deoarece pe el se află, în continuare, și clădiri publice.

Angela Matcov, șefa Departamentului Cadastru, Agenția Servicii Publice: Aici eu cred că sunt prea multe emoții și emoțiile țin de neîncrederea care este în societate față de autoritățile publice. Este legea 29 din 2018 în care este menționat că construcțiile în care se desfășoară activitățile instituțiilor de învățământ și terenurile aferente acestor construcții, țin de domeniul public. Asta înseamnă că ele sunt inalienabile, ele nu pot fi depuse ca garanții, ele nu pot fi înstrăinate în niciun fel. 

Valeriu Guzun, fondator, Liceul „Da Vinci”: Școala pe care noi am primit-o, proprietar astăzi la moment este primăria. Școala este bine reparată, ea este a primăriei. Terenul este al primăriei, grădinița este a primăriei. Deci, noi ne-am onorat întru totul obligațiile noastre și cu mult înainte de termen. 

Totuși, cazul a ajuns în vizorul anchetatorilor Centrului Național Anticorupție, după ce Direcția Generală Educație, responsabilă de monitorizarea acestui parteneriat public-privat, a depus o sesizare. 

Andrei Păvăloi, șef adjunct, Direcția Educație,Tineret și Sport: În perioada cât a fost auditul Curții de Conturi, am fost sesizați pe mai multe subiecte, inclusiv pe subiectul apariției unor imobile noi pe teritoriul fostei școli 85. Lucrul ăsta, pe cât de legal sau ilegal l-a făcut, noi nu am putut stabili în cadrul Direcției Generale sau de către alte structuri ale primăriei municipiului Chișinău, respectiv, pentru a clarifica situația sesizată de către Curtea de Conturi, am decis să facem o solicitare către Centrul Național Anticorupție. 

Sesizarea a fost transmisă în luna februarie CNA-ului, care investighează cazul în cadrul unei proceduri administrative. De asemenea, Curtea de Conturi a transmis constatările auditului Procuraturii Generale, care ne-a informat că “examinează organizarea, realizarea și supravegherea acestui parteneriat public-privat”. 

Totodată, potrivit auditoriilor Curții de Conturi, în urma acestui parteneriat public-privat, autoritatea publică este cea care pierde detașat, încă de la semnarea contractului.

Sergiu Ștribu, șef de direcție, Curtea de Conturi: La moment școala este în totalitate folosită de către partenerul privat. El obține beneficii din gestiunea acestei școli. După 50 de ani partenerul public, municipalitatea, va obține o clădire deja uzată, oricâte investiții ar fi fost efectuate pe parcursul acestor 50 de ani. 

Într-adevăr, după ce a fost semnat contractul în 2017, aici s-au investit într-un timp record 140 de milioane de lei, iar în 2018 instituția privată nou-creată și-a început activitatea. Încă de la fondare aici studiau 219 elevi care achitau anual o taxă de studii de circa 4500 de euro. Astfel, din primul an de activitate, liceul ar fi încasat doar din taxe aproape 1 milion de euro. Peste doi ani, numărul elevilor a crescut de două ori și jumătate. A crescut, respectiv, și taxa de studii care acum este de 4.800 de euro pentru ciclul primar și de 5200 de euro pentru cel gimnazial și liceal.  

Sergiu Ștribu, șef de direcție, Curtea de Conturi: Peste un timp oarecare, 15-20 de ani, noi constatăm că partenerul privat își va recupera în totalitate investițiile și perioada cealaltă rămasă de 30 de ani, el practic va folosi gratuit acest patrimoniu municipal. 

Mai mult decât atât, auditorii au constatat că nu toți banii încasați din taxele de studii în 2018 și 2019 au fost declarate la venituri. Este vorba de aproape 31 de milioane de lei – o sumă echivalentă cu taxele a peste 300 de elevi. 

Sergiu Ștribu, șef de direcție, Curtea de Conturi: Există o diferență pentru anul 2018 de 10 milioane [de lei] și pentru anul 2019 de 20 milioane [de lei]. Am constatat un risc. Din punctul de vedere, el este pertinent și deja autoritățile fiscale trebuie să verifice acest aspect.

După publicarea raportului Curții de Conturi, Fiscul ne-a informat, într-un răspuns oficial, că planifică să facă verificări până pe 26 septembrie.

Efrosinia Guzun, directoare, Liceul „Da Vinci”: Iată eu tot mă gîndesc, unde avem noi 20 de milioane? Venea demult Fiscul, ne manca cu tot cu papuci.

Efrosinia Guzun este directoarea liceului, iar soțul ei, Valeriu Guzun, este unicul asociat al companiei Guzun V.E. care figurează în acte ca fiind fondatoarea Instituției Private Liceul „DaVinci”. 

În cadrul parteneriatului public-privat, familia Guzun a făcut investiții totale de 163 de milioane de lei, fără să fie, însă, clară proveniența banilor. Cel puțin asta a constatat Curtea de Conturi, care a indicat în raportul de audit că partenerul privat nu a demonstrat că avea suficiente resurse pentru a-și onora investiția.

Reporter: Și de unde au apărut banii ca să faceți această investiție? 

Efrosinia Guzun, directoare, Liceul „Da Vinci”: Iată dumneavoastră ne întrebați, dar noi ce să vă răspundem? Atunci era concursul… 

Valeriu Guzun, fondator, Liceul „Da Vinci”: Nu, nu, Eufrosinia! Nu-i corect!

Efrosinia Guzun, directoare, Liceul „Da Vinci”: Iată eu tot nu înțeleg. Eu țin minte atunci ne duceam, duceam acte, veneam, ne întâlneam. 

Valeriu Guzun, fondator, Liceul „Da Vinci”: Sursele sunt împrumutate. Sunt contractele de împrumut. 

Reporter: Ați luat credite? De unde?

Efrosinia Guzun, directoare, Liceul „Da Vinci”: Nu, credite noi nu am luat. Noi am mers pe finanțarea morii. Foarte mult ne-a ajutat. Pe urmă am luat împrumuturi de la persoane [fizice]. Și acum sunt caiete…

Valeriu Guzun, fondator, Liceul „Da Vinci”: Mi se pare că moara a participat cu peste 10 milioane. Mai mult de 10 milioane a participat la această construcție. 

Moara despre care vorbește Valeriu Guzun este afacerea mamei sale, Vera Guzun și este, de fapt, una dintre cele trei firme, afiliate familiei, care s-au asociat pentru a câștiga parteneriatul public-privat.

Moara se află în satul Măgdăcești și este una dintre cele mai vechi afaceri ale familiei Guzun. A fost pusă pe picioare încă în anii ‘90. Într-o vizită de lucru, fostul președinte Igor Dodon a numit-o „cartea de vizită a satului”. Am mers și noi la moară, pentru a afla care a fost partea lor de contribuție la cele peste 163 de milioane de lei investite în cadrul parteneriatului cu primăria municipiului Chișinău.

Ion Guzun, reprezentant, GȚ „Moara lui Ion Guzun”: Feciorului nostru, Valeriu, am contribuit și fără scopuri meschine. „Bez carîsna” cum se spune în limba rusă. „Bez carîsna”. Practic, 90%…da ce 90%? Noi am dus povara asta. 

Reporter: Cât a fost contribuția din partea Morii lui Ion Guzun?

Ion Guzun, reprezentant, GȚ „Moara lui Ion Guzun”: Mult. Mult, foarte mult. 

Reporter: Ne spuneți cât? 

Ion Guzun, reprezentant, GȚ „Moara lui Ion Guzun”: Eu nu știu, că soția era cu banii. Eu munceam. 

Vera Guzun, administratoare, GȚ „Moara lui Ion Guzun”: Păi da’ cum eu să țin minte dacă acolo s-au făcut investiții și s-a lucrat? Dar cât costă 200 de uși? 

Ion Guzun, reprezentant, GȚ „Moara lui Ion Guzun”: Dar pe dumneata ca jurnalistă te interesează da’ de unde am mai luat eu încă 10 lei? „Dar pe ăștia de unde i-ai mai luat?” Mai du-te și mai întreabă și mai scormoniți.

Pe lângă banii oferiți fiului lor pentru reconstrucția școlii, Vera Guzun i-a împrumutat în 2013 Judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție, Ion Guzun, 120 mii de euro, bani pe care acesta i-a cheltuit pentru a-și construi o casă. Magistratul a intrat în vizorul public după ce, împreună cu alți doi colegi, l-a eliberat din arest pe interlopul Ion Druță, cunoscut și ca „Vanea Pisateli” fără o motivare a hotărârii, fapt pentru care s-a ales cu o sancțiune disciplinară. 

Ion Guzun, reprezentant, GȚ „Moara lui Ion Guzun”: Ion Guzun nu-i nimeni pentru noi. Pur și simplu, întâmplător a fost nănașul feciorului nostru. Și este. Dar nu suntem rude. Dar știți, doamnă, știți de ce i-am împrumutat bani? Pe atunci, prin anii ‘90, ‘98, când s-a căsătorit Valerii, nu-i secret că toată economia era împărțită în sfere de influență. În bandiți. Și ne păzeau bandiții. Nu-i secret, eu vă spun lucrurile astea. Ne păzeau bandiții. Da’ și bandiții au fost la nuntă. Și când au văzut bandiții ce oaste are Valerii și cine noi suntem…Dacă de exemplu până la nuntă eram nevoiți să ne împărțim mult. Nu vă spun, dar mult le dădeam. Apoi, după nuntă, am spus că „gata, măi băieți, până aici a mers soldatul”. 

În sat, moara familiei Guzun este cunoscută, practic, de oricine. Aflăm de la un sătean că fiul morarilor, Valeriu Guzun, cel care a fondat Liceul „Da Vinci” din capitală, are o poreclă:  Așa și-i zice porecla aici în sat: „Бриллиантовая рука”. Iată exact așa l-a prins la vamă pe fecior-su. 25 000 de euro. Dolari mi se pare erau atunci. Nici nu erau euro ieșiți

Gura satului adevăr vorbește. În 1999, pe când avea 21 de ani, Valeriu Guzun a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău în timp ce încerca să părăsească țara cu 23 400 de dolari, ascunși în niște bandaje pe picioare. Pentru asta, s-a ales cu o condamnare la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru contrabandă în proporții deosebit de mari. 

Dar să revenim la primăria Chișinău. Am vorbit cu mai mulți membri ai comisiei care au participat la negocierea contractului, pentru a ne da seama cine a promovat acest parteneriat public-privat. Iată ce ne spun unii dintre ei. 

Ilian Cașu, consilier municipal, PN (2015-2019): Eu știu că Lutenco era avocatul numărul unu. Un fel de „godfather” la proiectul acesta. Era avocatul principal. Dar acolo, în Comisie, eu vedeam că totul este aranjat, totul e cusut, în opinia mea, cu ață albă. 

Victor Lutenco, consilier municipal, PPEM (2015-2018): Din perspectiva mea, am făcut tot ce am putut. Dar dacă cineva îmi impută mie anumite interese, poftim, spune-mi care sunt interesele, pot să mă expun la anumite lucruri concrete. 

Vladimir Iermicioi, șef adjunct, Direcția Generală Economie, Primăria Chișinău: Acolo erau alte interese, trebuia repede de adoptat. – Puteți să ne dați mai multe detalii? – Nu, nu, sigur că nu. 

Am încercat să aflăm și cine de la primărie era responsabil de monitorizarea acestui contract, dar am intrat într-un ping-pong de pasare a responsabilității. Am pornit de la fostul primar general, Dorin Chirtoacă, care a semnat contractul și a primit sarcina să asigure „controlul realizării proiectului de parteneriat public-privat”.

Dorin Chirtoacă, ex-primar general, mun. Chișinău: Acest parteneriat a fost dat ca un exemplu de toți. Eu țin minte era o euforie, că uitați ce reușită. Din momentul în care nu ai proiecte de parteneriate public-private, decât unul, două, trei, nu ajungi să creezi o subdiviziune strict pentru asta. Atunci când este scris în orice decizie că este primarul, automat prin subdiviziunile pe care le are în subordine, merge până la urmă tot la Direcția Educație. O luăm logic. La modul logic, tot Direcția Educație urma să asigure monitorizarea. Altfel n-ai cum. 

Tatiana Tverdohleb conducea Direcția Educație când se negocia parteneriatul public-privat.

Tatiana Tverdohleb, șefă, Direcția Educație, Tineret și Sport (2006-2016): Nu ținea de domeniul nostru. 

Reporter: – Și atunci cine a urmărit cum se implementează contractul? 

Tatiana Tverdohleb, șefă, Direcția Educație, Tineret și Sport (2006-2016): Primăria mun. Chișinău. Noi nu ne-am dus nici să vedem construcția, nici altceva, pentru că a fost dată celui care a câștigat, celui care era…nu proprietar, dar câștigător la tot concursul ăsta. 

Andrei Timuș, șef de secție, Primăria Chișinău: Direcția generală responsabilă nemijlocit de implementarea acestor proiecte a fost Direcția Generală Educație, Tineret și Sport. 

Andrei Păvăloi, șef adjunct, Direcția Educație,Tineret și Sport: Agentul economic nu raportează Direcției Educație, raportează partenerului public, or partenerul public este Primăria municipiului Chișinău.

***

Tot în Chișinău, pe strada Alba Iulia, pe circa 2 hectare de teren public se întind trei terenuri de fotbal moderne, unul – multifuncțional și o pistă de alergare. Terenurile se află pe teritoriul Liceului-Internat Municipal cu Profil Sportiv din sectorul Buiucani al Capitalei. Și acestea au fost amenajate în cadrul unui parteneriat public-privat semnat în 2018. Tot aici, din banii investitorului privat, a fost ridicată și o clădire de 300 de metri pătrați, care la Cadastru figurează ca fiind în proprietate publică.

Firma care a investit aici 14,5 milioane de lei este PRO SOCCER GROUP, fondată de mai multe personaje cunoscute din lumea sportului, printre care fostul fotbalist Radu Rebeja, care deține o cotă parte de 34 la sută. 

În 2015, cu un an înainte ca acest parteneriat public-privat să ajungă pe agenda Consiliului municipal, Rebeja a fost consilierul pe probleme de tineret și sport al prim-ministrului de atunci, Chiril Gaburici. A revenit la Guvern doi ani și jumătate mai târziu, la începutul anului 2018, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației, condus la acea vreme de Monica Babuc, membră PDM. Cu o lună înainte de această numire, Consiliul Municipal a dat vot pozitiv contractului de parteneriat public-privat cu firma co-fondată de Rebeja. Iar la sfârșitul anului 2019, ajunge deputat pe lista Partidului Democrat din Moldova.

Astfel, ca urmare a parteneriatului public-privat, din vara lui 2019, pe teritoriul Liceului-Internat Municipal cu Profil Sportiv activează Academia de Fotbal „Radu Rebeja”, unde se pot antrena copii de la 5 la 15 ani. Pentru trei antrenamente pe săptămână, un părinte achită o taxă lunară de 700 de lei.

Parteneriatul se va încheia abia peste 49 de ani, adică în 2067. În tot acest timp, terenurile sportive pot fi folosite și de elevii care învață la liceul sportiv public. Lucru care nu s-a întâmplat, însă, ne spune directoarea Liceului. 

Maria Gabuja, directoare interimară, Liceul-Internat Municipal cu Profil Sportiv: Ideea era că noi ne desfășurăm antrenamentele pe terenul dat și, în timpul liber, intervine Academia. Acum un pic s-a schimbat, să zicem așa, treburile, lucrurile, așa? Și nu putem să avem acces toate probele de sport pe terenul dat. 

Mai mult, condițiile de colaborare între investitorul privat și liceu urmau să fie stabilite, din start, într-un acord. S-a ajuns la o înțelegere în scris, așa cum prevede contractul, abia după ce a intervenit Curtea de Conturi cu un control. S-a întâmplat în martie 2021, după un an și jumătate de la inaugurarea terenurilor. 

Victoria Strechi, administratoare, Pro Soccer Grup SRL: Acordul nu a fost semnat inițial din mai multe considerente care nu au depins de noi. Nu din vreo intenție. A început perioada rece a anului. Atunci nu toți copiii aveau nevoie de terenuri. În primăvară pandemia de coronavirus a dat planurile peste cap la toată lumea. 

Cât despre relațiile lui Radu Rebeja cu politicul…   

Victoria Strechi, administratoare, Pro Soccer Grup SRL: Până a fost semnat contractul, domnul Radu deja a fost numit în funcția de Secretar de stat și iată în momentul ăsta, până ca să fie semnat contractul, ca să nu existe conflict de interese, el a cedat funcția de administrator. Cumva, așa s-au întâmplat lucrurile și respectiv, iată de atunci sunt eu administrator. 

Radu Rebeja, deși era la Academie când am realizat filmarile, acesta a refuzat să discute cu noi în fața camerei. 

Academia de fotbal „Radu Rebeja” și, respectiv, Liceul Da Vinci sunt rezultatul ultimelor două parteneriate public-private din cele trei pe care le-a încheiat vreodată Primăria municipiului Chișinău. Primul parteneriat de acest fel a fost semnat la sfârșitul anului 2015 și a avut ca obiectiv amenajarea și gestionarea parcărilor cu plată, un subiect mediatizat pe larg în ultimii ani. Peste un an și jumătate de la încheierea contractului, mai mulți funcționari de la primărie au fost reținuți de ofițerii CNA și procurorii anticorupție. Aceștia erau suspectați de trucarea licitației și depășirea atribuțiilor de serviciu. Printre cei arestați era și viceprimarul Nistor Grozavu. 

Același parteneriat l-a costat funcția și pe primarul general de atunci, Dorin Chirtoacă, care este acuzat de procurori de corupere pasivă și trafic de influență în favoarea companiei străine care a câștigat licitația. 

Sergiu Știrbu, șef de direcție, Curtea de Conturi: Parteneriatul public-privat este nou, puțini l-au implementat. Ca intenție, este o intenție corectă – să gestionezi patrimoniu cât mai eficient. Deja trebuie să calculezi ce obții.  

Tatiana Savva, directoare de program, „Expert-Grup”: Parteneriatul public-privat intervine în anumite situații concrete, în care autoritatea publică își dă seama că nu are bani să dezvolte un serviciu sau să dezvolte infrastructură. 99,9% din parteneriatele public-private de la noi din țară sunt scheme pe spatele autorității publice.

Acest video a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a AO Proiectul media „Cu Sens” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Centrul de preferințe pentru confidențialitate