Ina Coșeru

De 24 de ani activez în domeniul protecției mediului, de peste 20 de ani am activat în sectorul asociativ, care a fost conex domeniului protecției mediului. Am scris rapoarte, am elaborat studii, am participat la elaborarea declarațiilor, le-am adresat guvernanților și nu s-a schimbat nimic în 30 de ani de independență în Republica Moldova în sectorul protecției mediului. Noi continuăm să trăim în gunoaie, în ape uzate, neepurate, fără păduri, cu riscuri mari asupra sănătății noastre și, reieșind din toate astea, eu am decis, pentru mine, să devin deputat ca să pot să promovez politici în domeniul protecției mediului, să pot să votez legi care să schimbe viața cetățenilor și să aducem conform Constituției, articolul 37 – un mediu curat. Pentru că, astăzi, conform Constituției, avem dreptul la un mediu curat în Republica Moldova, doar că nu avem mediu curat. Este o responsabilitate foarte mare pentru mine și pentru colegii din fracțiunea PAS și pentru alți deputați din Parlamentul Republicii Moldova, pentru că noi cu toții, sunt sigură, avem același interes, să asigurăm un mediu curat pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru toți specialiștii care astăzi funcționează în această ramură.

Pentru mine este foarte clară situația din domeniul mediului. Eu vreau să schimbăm situația simțitor pentru cetățenii Republicii Moldova în domeniul aprovizionării cu apă calitativă și a epurării apelor uzate, pentru că nu am asigurat sisteme de colectare a apelor uzate, sisteme de tratare sau epurare a apelor uzate, nici din sectorul menajer și nici din sectorul privat. 

O altă prioritate este gestionarea deșeurilor, să putem să promovăm la maxim implementarea legii deșeurilor, nouă, revoluționară lege, din 2016, care presupune că fiecare locuitor al Republicii Moldova trebuie să contribuie la colectarea sortată a deșeurilor și la reciclarea acestora. Deci, asta înseamnă că la gropile noastre de gunoi trebuie să ducem doar 10% de deșeuri pe care noi le generăm. Astăzi, din 600 de tone deșeuri pe care noi le generăm în Chișinău zilnic și le ducem la Țînțăreni, noi aceeași cantitate o transportăm acolo, dintre care 60% sunt deșeuri organice, e apă și noi o transportăm la o distanță foarte mare și plătim pentru asta tarif. Deci, sunt multe lucruri nonsens pe care noi le facem și lucrurile care ne afectează sănătatea noastră, dar grav afectează.  

Și a treia prioritate este să împădurim Republica Moldova, pentru că nu avem păduri. Am avut un sector silvic foarte corupt, care și-a făcut doar salarii și venituri mari din pădurile care aparțin oamenilor. Dar o reîmpădurire a țării noastre înseamnă readucerea apei pe care noi o pierdem din cauză că am despădurit Republica Moldova, aducem aer de calitate, aducem toate ecosistemele ecologice pe care ni le oferă pădurea, pentru că pădurea oferă foarte multe bogății și beneficii pentru țară. 

Sunt și multe alte lucruri pe care noi le facem. Am pornit o comisie de anchetă pe zăcăminte, care a fost o altă sursă de îmbogățire a oamenilor corupți în Republica Moldova, dar este un bun al statului, al oamenilor, care trebuia să genereze venituri pentru stat și să fie protejat de stat, pentru că este cu riscuri foarte mari asupra mediului și multe, multe altele pe care le veți vedea în patru ani de zile. 

Dacă se întâmplă, bineînțeles că noi de comun acord trebuie să luăm o atitudine, evident. Și, pentru orice încălcare, noi toți suntem egali în fața legii și trebuie să răspundem, așa cum trebuie să răspundă orice cetățean. Să atenționăm că a fost încălcată legea și să fie sesizate organele abilitate și persoana să răspundă conform legislației. Și în cazul colegului nostru, și în cazul colegului din opoziție, trebuie să fie aceeași mișcare și eu cred că fiecare coleg, fie din fracțiunea PAS sau din opoziție, trebuie să înțeleagă lucrul ăsta. Eu cred că toți înțeleg că în Republica Moldova lucrurile se schimbă. Nu putem să le schimbăm peste noapte, dar pentru încălcarea legislației, noi trebuie să plătim. Dacă anterior asta s-a rezolvat altfel, acum nu trebuie să facem așa și, bineînțeles, că noi toți suntem egali în fața legii, și cetățenii, și deputații, și miniștrii, și absolut oricine, opoziția ori guvernarea. Fiecare om trebuie să se bucure de o justiție corectă și pentru asta noi lucrăm aici, în Parlament.

Institutul de Ecologie a fost primul loc de muncă. Eram angajată în laboratorul de agroecologie și eram cercetător științific. A fost tare demult.

Uniunea Europeană, pentru că am călătorit și în Uniunea Euroasiatică, și în Uniunea Europeană, și, ținând cont de profesia mea, de protecție a mediului, cele mai revoluționare exemple în acest domeniu le-am văzut și le-am simțit în țările Uniunii Europene, în special, în țările scandinave, unde invit permanent de-a lungul carierei mele toți oamenii să călătorească și să vadă ce înseamnă să protejezi mediul și ce înseamnă să trăiești într-un mediu curat, cât de mare este valoarea aceasta pentru oamenii de acolo și vreau să o aducem și aici.

Trei cărți pe care eu le-aș recomanda sunt: Vadim Zeland – „Transurfingul realității”, care mi-a schimbat foarte mult comportamentul meu, pentru că am devenit vegetariană. Eu cred că acesta e un stil de viață care este eco, pentru că noi protejăm și prin acest stil resursele naturale. 

Gerd Gigerenzer – „Risk savvy”. Îi invit pe toți să facă cunoștință cu această carte, este super. Bine, citesc acum o altă carte – „De ce eșuează națiunile” de  doi autori, nu țin minte numele lor, dar este foarte faină cartea și sunt sigură că mulți vor găsi răspunsuri la ceea ce se întâmplă.

Bernard Werber este autorul meu preferat. Și „Imperiul îngerilor”, la fel, mi-a schimbat viziunea asupra multor lucruri și am început să percep și viața altfel, comportamentul oamenilor. Și Paulo Coelho, când vreau, așa, să mă relaxez și să mai găsesc răspunsurile la întrebări la care eu știu răspunsuri, dar mă mai conving încă odată prin acest autor că este exact răspunsul ăsta pe care eu îl căutăm. Este o gândire fenomenală din punctul meu de vedere.

E un proiect care a dus la ratificarea unui acord între Moldova și Banca Mondială, de susținere a Republicii Moldova în criza pandemică și are mai multe componente. Respectiv, eu am fost responsabilă de partea ce ține de deșeuri medicale, pentru că acum, în criza pandemică, noi generăm mult mai multe deșeuri medicale decât până în 2020 și trebuie să avem răspunsuri la ele. Și respectiv, Banca Mondială, având și cerințe în domeniul protecției mediului, trebuia să elaboreze mai multe rapoarte care, ulterior, în perioada de implementare a acordului semnat dintre Moldova și Banca Mondială, să fie respectate, pentru că noi acolo am descris cerințele față de deșeuri medicale și cum trebuie să aibă loc gestionare deșeurilor medicale, rezultate inclusiv din pandemia COVID-19.