Muncitori din Asia, în epicentrul unei campanii de dezinformare

Începând cu luna aprilie, în spațiul online au apărut imagini în care mai mulți cetățeni străini sunt întâmpinați de reprezentanți ai unor agenții de recrutare la Aeroportul Internațional Chișinău. Unii spun că au adus muncitori din Bangladesh care să ne repare drumurile. Alții sunt din Sri Lanka și au venit pentru a munci în industria textilă. În scurt timp, pe unele conturi anonime de TikTok au început să fie distribuite mai multe videouri, care transmit mesaje false și manipulative. Unele dintre ele sunt create cu inteligența artificială și sunt, în mare parte, în limba rusă. Astfel de mesaje au prins turații în spațiul online, în special după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat cu mai multe ocazii, pe parcursul lunilor aprilie și mai, că am avea nevoie de 300 de mii de muncitori străini. 

EUGENIU OSMOCHESCU, ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării: Am făcut un studiu al decalajului productivității care include forța de muncă în Republica Moldova, cu productivitatea din Uniunea Europeană. Din păcate, noi suntem mai jos de minimum productivității în Uniunea Europeană.  

Reporter: Deci, suntem mai jos de linia de limită, ca să zic așa.

EUGENIU OSMOCHESCU, ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării: Ca să ajungem la minimum productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 000 de oameni. 

După această declarație a ministrului, valul de dezinformare era de neoprit.  

ADRIAN DULGHER, politician: 300 000 de imigranți care intră în Moldova într-adevăr, lumea nu își dă seama. O să fie o distrugere de societate, de valori, de tradiții și religie. Totul o să se schimbe. 

SERGIU UNGUREANU, creator de conținut: Voi știți că dacă o să vină toți negrișorii aceștia sau toți, cine vin: nepalezii, pakistanezii, indienii care vor veni aici, o să fie *** din țara asta. 

GHEORGHE GONȚA, creator de conținut: Atunci când statul se împacă cu plecarea moldovenilor și începe să înlocuiască această pierdere cu muncitori străini ieftini, asta nu mai este doar economie, asta este substituire socială. 

NATALIA MORARI, creatoare de conținut: Se poate întâmpla ca numărul migranților veniți să depășească numărul populației noastre. Asta, apropo, se poate întâmpla foarte repede, în decurs de vreo opt ani, liber. Și noi, pur și simplu, ne vom pierde țara. 

Narativele false și manipulative au fost preluate și amplificate și de unii politicieni din opoziție, care au transmis mesaje care, la fel, fac apel la frică, incită la ură și discriminare.

BOGDAT ȚÎRDEA, deputat PSRM: Ei vin din țări unde sunt pandemii diferite, epidemii de care vrei, de ce vrei, îs la ele acasă, mă înțelegeți. Plus, criminalitatea, anumite comportamente antisociale, alte modele culturale.

VASILE COSTIUC, deputat „Democrația Acasă”: Noi am propus un amendament prin care am spus că orice abatere de la comportamente sociale în care un migrant venit nu respectă tradiția, obiceiurile și insultă tradiția noastră creștin ortodoxă să fie motiv serios pentru expulzare. A fost respins.

IGOR DODON, deputat PSRM: Nu subminați securitatea națională prin introducerea în țară a peste 300 000 de cetățeni străini care reprezintă un risc, repet, pentru securitatea națională a Republicii Moldova.

IRINA VLAH, președinta partidului „Inima Moldovei”: Noi vedem cu ce se soldează această practică în Europa când pentru femei este un pericol să meargă pe stradă, când părinții își fac griji pentru copii. Europenii se simt străini în țara lor și eu nu vreau un asemenea viitor pentru Republica Moldova.

Ulterior, Eugeniu Osmochescu a precizat că cifra reală de muncitori necesari ar fi de trei ori mai mică, adică 100 de mii de persoane. Acesta a mai adăugat că Inspectoratul General pentru Migrație ar avea o capacitatea de a emite doar 16 mii de permise de ședere în scop de muncă. 

Subiectul a fost intens promovat și pe Telegram. Potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, doar pe parcursul lunii mai, au fost distribuite peste 900 postări ce conțineau retorici false și manipulative, majoritatea în limba rusă, despre cetățenii străini care au venit să muncească la noi în țară. 

VICTORIA DODON, editoare a Centrului pentru Jurnalism Independent: O problemă cât se poate de concret legată de economie și de deficitul de forță de muncă în Republica Moldova a divagat rapid în cu totul altă direcție. În mod concret, migranții fiind portretizați nu ca cetățeni străini care urmează să vină să muncească aici, nu ca niște lucrători străini, ci ca o amenințare pentru securitatea țării, pentru identitatea noastră ca popor, pentru sănătatea noastră și, în general, pentru viitorul demografic al acestei țări. 

Reporter: Cine are de câștigat în urma acestei dezinformări? 

VICTORIA DODON, editoare a Centrului pentru Jurnalism Independent: Cu siguranță este vorba de niște actori, fie interni, fie externi, care beneficiază, de pe urma acestei propagande și dezinformări, pentru că au alte scopuri: să promoveze o agendă antiguvernare, anti-UE, o agendă împotriva parcursului nostru european, să destabilizeze și, în general, este vorba despre, iarăși, actori, le spun eu, care își propun să erodeze democrația. 

Totodată, importul forței de muncă este o practică absolut normală, spune expertul în politică externă și comunicare strategică, Daniel Vodă, care susține că vorbim, în cazul dat, de o campanie amplă de dezinformare.

DANIEL VODĂ, expert asociat în politică externă și comunicare strategică, IPRE: Aceste baliverne sau povești legate de un număr extrem de mare de oameni care să vină în Republica Moldova nu este decât o tendință de a isteriza societatea pe un subiect care este unul firesc și normal  pentru o economie funcțională. Și priviți în zona noastră: Ucraina, România, Ungaria, Bulgaria; deci, toate aceste țări beneficiază de venirea unor migranți în condiții de legalitate. Și reamintesc, țara noastră are de câștigat forță de muncă și noi oameni care plătesc taxe, din banii cărora ulterior sunt plătite pensii, prestații sociale și asigurată bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova. 

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la sfârșitul lunii mai 2026, erau înregistrate aproape 13 mii de locuri vacante. Iar unele companii din țara noastră apelează la agenții de recrutare, care reușesc să găsească forță de muncă în țări non-UE.

EVELINA SECARĂ, administratoare, iAjutor: Cele mai multe solicitări vin din partea companiilor de construcții, din domeniul agriculturii, în domeniul casnic, cum ar fi bone, menajere, depozite, producere și muncitori auxiliari. Analizăm foarte atent profilul candidatului, analizăm experiența anterioară și recenziile și, totodată, facem și ședințe video. După ce beneficiarul alege candidatul potrivit pentru funcția pe care o are, noi începem procesul de pregătire a documentelor.  Depunem pachetul spre examinare și aviz la Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne. În caz că avizul este pozitiv, noi începem următorul pas de pregătire a dosarului pentru eliberarea vizei. 

Ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, dă asigurări că se iau măsurile necesare pentru a preveni posibile riscuri care ar putea să apară în contextul importului de forță de muncă din afara țării.

EUGENIU OSMOCHESCU, ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării: Noi întotdeauna evaluăm din perspectiva riscurilor sociale, religioase, culturale, integrării sau reintegrării. Siguranța cetățenilor în Republica Moldova este cea mai importantă întrebare.

Reporter: Și cum își propune statul să atenueze aceste riscuri?

EUGENIU OSMOCHESCU, ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării: Monitorizarea anterioară implicării în câmpul muncii nu numai a persoanelor, dar și a companiilor care implică cetățenii străini și monitorizarea permanentă pe perioada aflării pe teritoriul Republicii Moldova. Avem cazuri, acum recent am văzut, când cetățenii, pur și simplu, erau expulzați pentru motiv că nu corespundeau cerințelor stabilite de legea noastră. 

În aprilie 2026, Parlamentul a aprobat în lectura a doua un nou proiect de lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor. Legea, care va intra în vigoare în iunie 2027, urmărește digitalizarea procedurilor, atragerea specialiștilor, consolidarea securității naționale și combaterea migrației ilegale.