Traseiștii și oportuniștii politici din Parlament

Un sfert din deputații din actualul Legislativ de la Chișinău și-au început cariera politică în alte partide decât cele lângă care au obținut fotoliul de deputat în urma scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025. Mai mult, anterior, unii au ajuns și în funcții elective: de consilieri sau președinți de raion, primari și chiar deputați, la fel, pe listele altor formațiuni politice. Sunt printre ei și dintre cei care, în trecut, și-au schimbat culoarea politică în plin mandat de ales local sau de deputat, fenomen cunoscut ca traseism politic. Cine sunt traseiștii, dar și oportuniștii politici din actualul Parlament, aflați în anchetă.

Printre cei prezenți în sală la Congresul Partidului Democrat din Moldova din 2016, care au ridicat mâna în favoarea lui Vladimir Plahotniuc, este și Iurie Levinschi, pe atunci consilier al raionului Hîncești. Trei ani mai târziu, candidează din nou pe lista democraților și se alege cu fotoliul de președinte de raion. După căderea regimului oligarhic și fuga lui Plahotniuc din țară, în vara lui 2019, Levinschi și-a continuat activitatea politică alături de democrați. 

IURIE LEVINSCHI, președintele raionului Hîncești (2019-2025): Partidul Democrat din raionul Hâncești, noi suntem, la moment, o echipă unită. Cum am fost din start, așa și am rămas. Cele mai bune valori umane pe care le deținem la nivel de raion și la nivel de țară, asta sunt membrii Partidului Democrat și cu asta noi, într-adevăr, ne mândrim. Sperăm că vom avea succes în continuare. 

Ulterior, se regăsește în rândurile Partidului Social Democrat European (PSDE), care apare pe scena politică în 2022, pe ruinele PDM. În aprilie 2024, în timpul mandatului de președinte de raion, împreună cu mai mulți consilieri raionali și primari ai PSDE din raionul Hîncești, aderă la Partidul Acțiune și Solidaritate, care a militat alături de alte formațiuni,  parte a Mișcării de Rezistență Națională ,,ACUM”, pentru căderea regimului oligarhic, în frunte cu Vladimir Plahotniuc.  

După ce aderă la PAS, Levinschi se implică imediat în activitățile partidului. Îl vedem, astfel, alături de președintele PAS, Igor Grosu, împărțind ziare la Hîncești, în cadrul unei campanii de promovare a referendumului privind includerea vectorului european în Constituție, dar și la o întâlnire a președintei Maia Sandu cu alegătorii din Hîncești în timpul campaniei prezidențiale din toamna lui 2024, cât și referendum.

Întâmplător sau nu, darodată cu Levinschi și-a schimbat culoarea politică și oficiul teritorial de partid. Mai întâi îl vedem într-o poză de grup, alături de Monica Babuc, pe atunci președintă interimară a PDM, în fața clădirii de pe strada Mihalcea Hîncu din Hîncești, care în noiembrie 2022 încă era sediul Partidului Democrat din Moldova. În 2023, într-o altă poză, pe aceeași clădire vedem sigla Partidului Social Democrat European, iar în 2024 Levinschi apare, deja, cu noii colegi de la PAS, pe fundalul aceleași clădiri din Hîncești. În 2025 Levinschi a fost ales președinte al Organizației Teritoriale Hîncești a PAS, după ce un an a deținut interimatul funcției, și se  regăsește în lista candidaților PAS la alegerile parlamentare. 

IURIE LEVINSCHI, deputat PAS: Pas cu pas am mers împreună, până aici. Pas cu pas am demonstrat că schimbarea este posibilă. Pas cu pas scriem istoria unei Moldove libere.

Astfel, în urma scrutinului din 28 septembrie 2025, accede în Parlament, fiind la primul său mandat de deputat. Întrebat cum comentează parcursul său politic, Levinschi a răspuns că: 

IURIE LEVINSCHI, deputat PAS: Eu n-aș spune că este traseism, pentru că la noi primarii permanent sunt, la nivel local, ați văzut, încă este cultura aceasta politică, pentru că primarul permanent, ca să facă ceva în localitate, totuși, se străduiește să fie mai aproape de guvernare. Și asta noi recunoaștem. Deci ea și poate a fost o decizie, nu cât de a primi niște facilități… Pur și simplu, v-am spus, decizia mea personală a fost că viziunea mea este pro-europeană. Candidatul meu personal și cred că al echipei a fost doamna președintă. 

În actuala legislatură, Partidul Acțiune și Solidaritate are printre deputați nu doar un fost membru PDM, dar și două persoane care și-au început cariera politică alături de comuniști. Printre ele, Larisa Novac, care în 2011 a fost aleasă consilieră raională și orășenească, la Florești, pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, în frunte pe atunci cu Vladimir Voronin, funcții pe care le deține până în 2014 și, respectiv, 2015. Peste circa patru ani, în 2019, pe când era șefă adjunctă a Direcției Generale Educație din cadrul Consiliului raional Florești, se alătură echipei Partidului Acțiune și Solidaritate, devenind și președinta organizației teritoriale din Florești a formațiunii, funcție pe care o deține până în prezent. 

LARISA NOVAC, deputată PAS: Eu nu mi-am ascuns niciodată trecutul meu și, în 2006, atunci când am absolvit Universitatea de Stat și eram tânăr specialist, dacă vă aduceți aminte, pe atunci, era foarte complicat să-ți găsești un loc de muncă. Din raionul din care vin, acolo a fost dintotdeauna roșu, respectiv, era foarte complicat să te realizezi. Am fost corectă, am respectat legea și tot ce am făcut eu, în calitate de consilier, a fost pentru oameni, fapt pentru care am ajuns și aici în Parlament, să continui să fiu alături de oameni. 

Tot alături de comuniști și-a început cariera politică și deputata PAS, Larisa Voloh, care în 2007 a ajuns în fotoliul de primar al satului Palanca, raionul Ștefan Vodă, având susținerea PCRM. La următoarele două scrutine locale, din 2011 și, respectiv 2015, își schimbă culoarea politică, dar își păstrează funcția, candidând pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova, în frunte cu Vlad Filat. Situația se repetă în 2019, când Voloh este aleasă pentru al patrulea mandat de primar, dar deja pe lista Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma DA. În același an aderă la PAS, partid lângă care reușește să obțină două mandate consecutive în Legislativul de la Chișinău. 

LARISA VOLOH, deputată PAS: Nu am fost niciodată membru de partid al Partidului Comuniștilor. Deci am fost doar membru de partid de PLDM și acum sunt membru de partid PAS. O bună parte din colegii mei anteriori au fost membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova. Este probabil o schimbare de valori pe alocuri, dar, în mare parte, intenția a rămas aceeași. Parcursul european al Republicii Moldova, ori Acordul de asociere a fost semnat anume în perioada de guvernare a Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Pe lângă Voloh, alți opt deputați PAS au fost, anterior, membri sau afiliați ai Partidului Liberal Democrat din Moldova. Este vorba despre: Efimia Bandalac, Ion Groza, Ersilia Qatrawi, Oleg Canațui, Sergiu Lazarencu, Valeriu Carțîn, Victor Mătrăgună și Artemie Cătănoi.

Reamintim că, în 2015-2016, PLDM a cunoscut un declin fulgerător după arestarea și condamnarea liderului formațiunii, Vlad Filat, la nouă ani de închisoare cu executare, fiind acuzat de corupție și trafic de influență, în urma unui autodenunț depus de Ilan Șor. 

EFIMIA BANDALAC, deputată PAS: Evenimentele din 2015 au demonstrat că liderul PLDM, domnul Vlad Filat, a fost suspectat, condamnat de săvârșirea unei infracțiune și ca alți colegi, deja, să zicem așa, am ieșit din acest partid.

ION GROZA, deputat PAS: Am fost membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova până în 2015. 

Reporter: Și de ce ați decis să aderați la PAS?

ION GROZA, deputat PAS: Reieșind din situația care a fost atunci, politică. Am decis să nu mai facem parte din acest partid. 

ERSILIA QATRAWI, deputată PAS: Nu aș zice că este un traseism politic, fiindcă traseismul politic, de fapt, este atunci când sunt două partide care au valori sau obiective diferite, sau obiectivul PLDM-ului a fost integrarea europeană. 

OLEG CANAȚUI, deputat PAS: Parcursul meu politic, în general, vine din prin 2010, încă când a apărut Partidul Liberal. Nu aș considera traseism politic, pentru că PLDM e dispărut, dar eu, totuși, vreau să-mi pun aportul meu de a merge cu țara spre Uniunea Europeană. 

SERGIU LAZARENCU, deputat PAS: M-am implicat în politică, inclusiv în PLDM, după protestele sincere de la 7 aprilie [2009]. Am fost în PMAN și pe 6, și pe 7. Atunci foarte mulți tineri s-au implicat în politică. 

VALERIU CARȚÎN, deputat PAS: Eu cred că nu putem vorbi de traseism politic, dar, într-adevăr, primele două mandate, fiind membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova, am obținut mandatul și încrederea cetățenilor și, împreună cu cetățenii, am mers mai departe. Cunoaștem toți care au fost politica în 2014-2015, furtul miliardului. Și noi am mers cu cetățenii mai departe. 

VICTOR MĂTRĂGUNĂ, deputat PAS: Nu am schimbat culoarea politică, pentru că ambele partide au aceleași obiective: integrarea în Uniunea Europeană. În echipa PAS am văzut o echipă puternică, o echipă corectă, o echipă care are valori pe care eu le împărtășesc împreună cu ei.

În fracțiunea PAS din Parlament sunt și trei foști membri sau afiliați ai Partidului Liberal, în frunte cu Mihai Ghimpu. Este vorba despre Igor Talmazan, Vasile Porțevschi, dar și Lilian Carp, unul dintre vicepreședinții formațiunii.

LILIAN CARP, deputat PAS: A fost o decizie luată în ajun de alegerile care au fost pe circumscripții. Eu, în general, nu am vrut să mai fac politică. Într-o discuție cu domnul Grosu, am fost convins să candidesc pe circumscripția Criuleni, nefiind atunci, practic, membru în niciun partid politic. Dacă acum aș dori să plec într-un alt partid politic, ipotetic, și aș folosi acest mandat, atunci poate fi considerat traseism. Dacă aș avea o asemenea decizie, acum, cu siguranță, aș depune mandatul pentru că este mandatul partidului politic care a participat în alegeri, iar lumea a votat pentru acest partid politic. 

De asemenea, alți doi deputați: Dinu Plîngău și Stela Macari se regăsesc în cadrul fracțiunii PAS, fiind, de fapt, membri ai Platformei Demnitate și Adevăr. 

STELA MACARI, deputată PAS: Este vorba mai degrabă despre o necesitate, fiindcă circumstanțele alegerilor electorale din septembrie le cunoaște toată lumea, riscurile care au fost foarte mari și atunci era nevoie de această coagulare a partidelor de dreapta.

DINU PLÎNGĂU, deputat PAS: Păi, asta a fost o decizie care a fost anunțată încă în vara anului trecut, când a fost luată decizia ca Platforma DA să nu participe în alegeri. Respectiv, a fost făcut și anunț public de mine personal în acea perioadă că, indiferent de circumstanțele și deciziile ulterioare, asta este decizia cea mai corectă la moment, dar oricum rămân cu sufletul alături de colegii din Platforma DA, partid din care am făcut parte de la apariția acestuia. 

Dacă tragem linie, vedem că din cei 55 de deputați din cadrul fracțiunii PAS, 14 dintre ei au făcut parte sau au ajuns în funcții publice, având susținerea altor partide politice, iar alți doi sunt, după cum am menționat mai sus, membri ai Platformei DA. Președintele PAS, Igor Grosu, tot el speakerul Parlamentului, nu vede în asta vreo problemă.

IGOR GROSU, președintele PAS, speakerul Parlamentului: Este o practică ok atunci când partidul din care cineva a făcut parte nu mai există sau și-a încetat activitatea, sau că avem… ați nominalizat aici partide care acum sunt foarte pasive sau nu se mai regăsesc valoric acolo, să se regăsească în alte formațiuni politice. 

Reporter: Dar putem califica acest lucru drept traseism politic?

IGOR GROSU, președintele PAS, speakerul Parlamentului: Traseism este atunci când tu ești în partid, spre exemplu, acum în Parlament și fiind în Parlament ești dintr-o formațiune, dintr-o fracțiune și mergi în alt partid. Asta eu aș considera traseism. Dar așa când mergi în campanie electorală, dai bătălii, faci echipă, participi în campanie, atunci e altă situație. 

Și doi din cei șase deputați ai fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă” și-au început cariera politică alături de alte formațiuni. Printre ei, președintele fracțiunii, Vasile Costiuc, care în 2004 era membru al organizației de tineret a Partidului Reformei, redenumit mai târziu în Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu. Ulterior, în perioada 2007 – 2009, a fost consultant politic în cadrul Partidului Alianța „Moldova Noastră”, condus pe atunci de Serafim Urechean. Iar în 2011 își fondează propriul partid politic – „Democrația Acasă”. 

VASILE COSTIUC, deputat ,,Democrația Acasă”: În 2003-2004, când m-am implicat în Partidul Liberal am militat și militez în continuare pentru reîntregirea neamului românesc, pentru eliminarea hotarului de peste Prut. Cum am schimbat culoarea politică? Mai rău de cei care erau comuniști și apoi au devenit liberal-democrați și apoi au devenit galbeni. 

Iar colegul lui Costiuc de fracțiune, Alexandru Verșinin, a candidat pe lista PLDM pentru funcția de consilier al municipiului Chișinău la alegerile locale generale din noiembrie 2023 .

ALEXANDRU VERȘININ, deputat ,,Democrația Acasă”: Eu nu am fost membru al PLDM. Am făcut parte din echipa PLDM. Doamna președintă Maia Sandu a fost membru al PLDM și foarte mulți deputați din PAS au fost membri ai PLDM. Acolo sunt oameni minunați și continuă să fie oameni. 

Nicolae Margarint, care a ajuns deputat pe lista formațiunii conduse de Renato Usatîi, „Partidul Nostru”, a făcut parte, anterior, din Partidul Național Liberal (PNL), declarat unionist, în frunte cu Vitalia Pavlicenco.

Reporter: De ce v-ați schimbat culoarea politică, putem spune așa? 

NICOLAE MARGARINT, deputat ,,Partidul Nostru”: Sunt membru al ,,Partidului Nostru” de la fondarea acestui partid, din anul 2014. Și din 2014 până în ziua de astăzi sunt membru al acestui partid. 

Și pe lista blocului electoral „Alternativa” au intrat în Parlament politicieni care s-au perindat pe la mai multe partide. Printre ei, Alexandr Stoianoglo, care a ajuns pentru prima dată deputat în 2009 pe lista PDM, funcție pe care o deține până în 2014. În 2024, a candidat pentru funcția de președinte al țării, având susținerea PSRM. Iar peste un an, îl vedem, deja, în lista candidaților pentru funcția de deputat al blocului „Alternativa”.

ALEXANDR STOIANOGLO, deputat ,,Alternativa”: Eu nu am schimbat partidele. Eu am părăsit Partidul Democrat încă în 2015 și până acum nu sunt membru în vreun partide. Dar faptul că eu am participat la crearea blocului nu înseamnă că este un partid. Nu am creat un bloc pentru a participa la alegerile parlamentare. 

Un alt deputat din fracțiunea „Alternativa”, Gaik Vartanean, a făcut parte din PSRM. La sfârșitul anului 2022, părăsește echipa socialiștilor și rămâne deputat neafiliat, însă aderă la Mișcarea Alternativa Națională, care în 2023 devine partid în frunte cu fostul socialist Ion Ceban, în prezent primar general al capitalei. 

GAIK VARTANEAN, deputat ,,Alternativa”: Eu am fost întotdeauna în aceeași echipă cu domnul Ceban, noi am lucrat în interiorul Partidului Socialiștilor timp de zece ani, din 2012 până în 2021. Adică, el a plecat în 2019, spre sfârșitul anului, și toată echipa Partidului Socialiștilor știa că eu sunt omul echipei lui. Când am fost în interiorul Partidului Socialiștilor, când domnul Ceban a fost primar general, când el pleca în deplasări, uneori eu am fost cu el, adică eu nu am ascuns niciodată. Am fost corect și cred că această decizie a fost așteptată.

Tot pe lista blocului „Alternativa” ajunge în Parlament și Marc Tkaciuk, cunoscut în spațiul public drept ideologul PCRM și consilierul liderului comunist pe când acesta deținea funcția de președinte al țării.

MARC TKACIUK, deputat neafiliat: Am fost exclus din PCRM, dar nu am părăsit partidul. Am renunțat la mandatul de deputat, am rămas membru al partidului, dar am fost exclus din acesta. Nu am părăsit partidul de bunăvoie. Nu am avut nicio schimbare în viziunea mea politică, în convingerile mele. Altceva este faptul că colegii mei din fosta formațiune politică și-au schimbat viziunea. 

Deși au fost aleși deputați pe lista PCRM, Dodon împreună cu Greceanîi și Abramciuc creează grupul parlamentar al socialiștilor, relansând Partidul Socialiștilor din Republica Moldova pe arena politică, iar în scurt timp Dodon este ales președinte al formațiunii politice. 

IGOR DODON, deputat PSRM: Mie nu-mi place cuvântul traseism, dar ținând cont de ceea ce s-a întâmplat ulterior și ceea ce urmează, el poate fi și traseism. Au trecut mai multe partide prin așa lucru. Eu am făcut-o sincer, eu l-am preîntâmpinat pe domnul Voronin că o să creăm un alt partid politic.

Printre cei care l-au urmat pe Dodon și au plecat în 2011 de la comuniști la socialiști este și Vlad Batrîncea, aflat la al patrulea mandat de deputat în cadrul fracțiunii PSRM. 

Reporter: De ce ați părăsit rândurile comuniștilor?

VLAD BATRÎNCEA, deputat PSRM, vicepreședinte al Parlamentului: Mulțumesc, nu mi-e interesant subiectul. 

Reporter: V-ați schimbat sau nu culoarea politică, domnule Batrîncea? 

VLAD BATRÎNCEA, deputat PSRM, vicepreședinte al Parlamentului: Dar este o diferență de culoare între comuniști și socialiști? 

Reporter: Păi, pe dumneavoastră vă întreb? 

VLAD BATRÎNCEA, deputat PSRM, vicepreședinte al Parlamentului: Am rămas cu aceleași idei, am rămas cu aceleași valori și mă străduiesc să păstrez principalitatea mea.

Și Adela Răileanu, care a obținut primul mandat de deputată pe lista PSRM în 2019 și se află, deja, la al treilea mandat, a fost afiliată comuniștilor. La alegerile parlamentare din 2014 numele ei s-a regăsit în lista candidaților PCRM, dar nu s-a ales cu un fotoliu în legislativul de la Chișinău. Iar colega sa de fracțiune, Ala Ursu-Antoci, tot în 2014, a candidat și ea pentru fotoliul de ales al poporului, doar că pe lista partidului „RENAŞTERE”. Ajunge în Parlament, însă, în urma scrutinului din 28 septembrie 2025, pe lista blocului „Patriotic”.

ALA URSU-ANTOCI, deputată PSRM: Nu am migrat niciodată de la un partid la altul, nu eram membru al Partidului „Renaștere”. A venit atunci o ofertă, eu eram în calitate de profesor, a venit o ofertă de la regretatul domnul Mișin și mi-a zis că, iată, eu am un proiect, aș vrea să te regăsești în Parlament pentru a continua proiectele din domeniul învățământului și, bineînțeles, am acceptat. 

Tot pe lista blocului ,,Patriotic” devine deputat Vasile Tarlev, liderul Partidului pentru Viitorul Moldovei. Totuși, acesta este cunoscut, mai degrabă, ca cel mai longeviv prim-ministru al guvernării comuniste, fiind ani la rând afiliat Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. După ce a plecat de la șefia Guvernului, a continuat să facă politică, inițial, alături de Uniunea Centristă din Moldova, ulterior, Partidul „RENAȘTERE” și, respectiv, Partidul pentru Viitorul Moldovei.

VASILE TARLEV, deputat neafiliat: N-am fugit dintr-o parte în alta, pur și simplu, am fost, cu atât mai mult, plecat ca fiecare cetățean. După cât cunoaștem noi, din cetățenii Moldovei activi politic, marea majoritate și, normal, este un drept constituțional și democratic, au fost și la un partid și la altul. Dacă dumneavoastră v-ați dezamăgit ca cetățean într-un politician sau într-un program al unui partid și ați plecat la alt partid ca cetățean, nu văd nimic rău în chestia asta. 

Migrarea unei persoane de la un partid la altul, mai ales, în afara unui funcții elective, nu este interzisă de lege. Abia din acest an, a fost propus un nou Cod privind organizarea și funcționarea Legislativului, votat în două lecturi, care interzice expres traseismul politic. Astfel, deputații care părăsesc o fracțiune parlamentară nu se mai pot alătura alteia și devin neafiliați. De asemenea, noul Cod, dacă va fi votat în lectură finală, nu va mai permite modificarea configurației politice a Parlamentului, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în trecut. Noi vom continua să monitorizăm activitatea aleșilor poporului.