Cel puțin unul din cei trei membri ai delegației afgane, care s-au aflat în țara noastră la începutul lunii august, ar face parte din mișcarea „Taliban”, cunoscută pentru multiple atrocități și încălcări ale drepturilor omului în Afganistan. Mai mult, membrii delegației au primit vize în scop de „misiune”, asta deși Republica Moldova nu recunoaște regimul taliban ca autoritate legitimă, de rând cu majoritatea statelor lumii. Singura țară care a oferit recunoaștere diplomatică guvernului de facto de la Kabul este Federația Rusă. Cine sunt membrii delegației afgane și la inițiativa cărei companii au venit în Moldova? Aflați din anchetă.

Jurnaliștii din Republica Moldova au aflat despre vizita oficialilor afgani din surse externe. O știre în acest sens a publicat the Kabul Tribune, o instituție de presă, înregistrată în Australia. De asemenea, televiziunea controlată de guvernul taliban, RTA World, a relatat că oficialii afgani urmau să se întâlnească cu omologii lor de la Chișinău, în perioada 3-7 august 2026. 

MAWLAVI SHIR MOHAMMAD HATEMI, purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii din Afganistan: În cadrul acestei vizite, delegația Ministerului Agriculturii, Irigării și Zootehniei din Emiratul Islamic al Afganistanului se va întâlni cu reprezentanții Ministerului Agriculturii din Republica Moldova și va discuta despre cooperarea științifică și tehnică, precum și punerea în aplicare a programelor comune. 

Deși confirmă că delegația afgană urma să se întâlnească cu oficiali moldoveni, Sergiu Gherciu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ne spune că aceasta nu a avut loc, fără să explice foarte clar care a fost motivul.

Reporter: Urma membrii delegației să se întâlnească și cu reprezentanții ministerului? Era stabilit așa ceva?

SERGIU GHERCIU, Secretar general al MAIA: Ea a fost amânată, evident, imediat după ce am aflat ceva despre această situație. 

Reporter: Ministerul a cunoscut, înainte de sosirea delegației, faptul că unii dintre aceștia aparțin grupării Taliban? 

SERGIU GHERCIU, Secretar general al MAIA: Din cât cunosc eu, nu. 

Precizăm că regimul taliban, care a revenit la putere în Afganistan în 2021, nu este recunoscut de comunitatea internațională ca o autoritate legitimă, respectiv nici de Republica Moldova. Mai mult, țara noastră a reiterat că se aliniază, inclusiv sancțiunilor internaționale impuse unor membri ai mișcării „Taliban”. Singura țară care a acordat recunoaștere diplomatică guvernului de facto de la Kabul este Federația Rusă. 

MIHAIL POPȘOI, ministru al Afacerilor Externe: Verificările de securitate nu au găsit careva impedimente pentru venirea lor aici, nici din perspectiva sancțiunilor internaționale nu erau pasibili, nici din perspectiva riscurilor la adresa securității Republicii Moldova. Deci, nu a existat niciun impediment de ordin legal care să împiedice această vizită. Post factum au apărut idei precum că n-ar fi fost oportună din punct de vedere politic. Dar oportunitatea politică nu este un temei legal de a refuza eliberarea unei vize. 

Reporter: Ce măsuri întreprinde Ministerul de Externe pentru ca situații similare să nu se repete? 

MIHAIL POPȘOI, ministru al Afacerilor Externe: Ca să nu mai exportăm grâu de al nostru în alte țări, la asta vă referiți? 

Reporter: Nu. Mă refer la a aduce membri ai unei organizații precum Taliban în Republica Moldova. 

MIHAIL POPȘOI, ministru al Afacerilor Externe: Restricții internaționale de circulație pentru cetățenii respectivi nu există.

Dacă ministrul Afacerilor Externe nu vede vreo problemă, prim-ministrul Vasile Tofan califică situația, într-o postare pe Facebook, drept „jenantă și inacceptabilă”, iar aprobarea acestei vizite „o eroare de evaluare și de coordonare instituțională”. Am încercat să aflăm de la autoritățile care au facilitat vizita delegației afgane cine a făcut parte din ea, numele și funcțiile acestora, dar nu am primit răspuns. Motivul: informațiile reprezintă date cu caracter personal. În schimb, la o căutare pe site-ul Ministerului Agriculturii, Irigării și Zootehniei din Afganistan, aflăm că este vorba despre Mawlawi Sadr Azam Osmani, viceministru al Agriculturii și Zootehniei, consilierul său, Mawlawi Gul Hazrat Hammad și Mohammad Rafi Bawari, directorul departamentului de Cercetare Fundamentală și Aplicată al Institutului de Cercetare Agricolă din Afganistan, aflat în subordinea ministerului. Din cei trei membri ai delegației, cel puțin, viceministrul ar face parte din mișcarea „Taliban”, o organizație politico-religioasă și militară, care a revenit la putere în 2021, după retragerea trupelor militare ale SUA și aliaților NATO. Talibanii au preluat controlul, transformând foști luptători de gherilă în funcționari și administratori. Numele viceministrului afgan, Mawlawi Sadr Azam Osmani, apare pe „Taliban Leadership Tracker” – o platformă a Middle East Institute din Statele Unite ale Americii. Potrivit platformei, acesta ar fi un confident al lui Mawlawi Abdul Kabir, fost viceprim-ministru pentru Afaceri Politice, în prezent ministru pentru Refugiați și Repatriere, numele căruia apare în lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate al ONU, pentru „participarea activă în operațiuni teroriste din estul Afganistanului” și „colectarea banilor de la traficanții de droguri”. 

„Misiunea” Taliban, gafă la externe

MOHAMMAD ALI NAZARI, jurnalist afgan în exil: Când ei spun: „Noi nu acceptăm nicio regulă internațională, suntem un altfel de guvern”, ne așteptăm ca țările care susțin drepturile omului să nu stabilească relații cu un astfel de guvern.Aș dori să întreb guvernul moldovean. Cunoscând că regimul taliban ucide oameni fără niciun proces, torturează oamenii, închide școlile pentru femei, interzice femeilor să iasă din casă, cum puteți stabili relații cu ei? 

Mohammad Ali Nazari este un jurnalist afgan în exil, fost angajat în biroul de presă al Ministerului Agriculturii din Afganistan, până la revenirea talibanilor la guvernare. Acesta ne spune care ar fi fost, în opinia lui, scopul vizitei delegației afgane la Chișinău.

MOHAMMAD ALI NAZARI, jurnalist afgan în exil: Ei nu încearcă să îmbunătățească agricultura. De ce încearcă să discute cu Moldova despre agricultură? Pentru că Moldova este o țară cu o agricultură foarte dezvoltată. Așadar, este un pretext bun pentru ei să stabilească o relație. Și acesta nu este obiectivul lor. Obiectivul este relația politică, nu cea agricolă. 

Întâmplător sau nu, dar cu aproape patru luni înainte de a veni în Republica Moldova, o delegație similară, în frunte cu viceministrul Mawlawi Sadr Azam Osmani, a fost în vizită în Federația Rusă.

În urma mai multor solicitări de informații, am aflat că inițiativa de a organiza vizita delegației afgane în Republica Moldova în perioada 3-7 august 2026 a venit din partea companiei Mezhtrans Moldova SRL, specializată în fabricarea produselor pentru protecția plantelor pe bază de feromoni, care s-a adresat, în acest sens, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Ulterior, Ministerul Agriculturii a înaintat un demers către Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General pentru Migrație. Cel din urmă a emis aviz favorabil, urmare a verificărilor, iar Direcția Generală Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a eliberat vizele în scop de „misiune”. Potrivit legii privind regimul străinilor în Republica Moldova, acestea se oferă, de regulă, angajaților din cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum şi celor care, prin scopul şederii lor în Republica Moldova, prezintă interes pentru relaţiile dintre ea şi statul de apartenenţă. 

VASILE ȘARBAN, Secretar de stat al MAIA: Tot ce a fost făcut, a fost făcut doar în interesul promovării producătorului din Republica Moldova. Vorbim de producător de produse de uz fitosanitar. Pot să vă spun că este vorba de capcane cu feromoni. Ei au exporturi în Uzbekistan. Acolo am înțeles că cei din Afganistan importă din Uzbekistan, adică au intermediere. Acest agent economic autohton a ajuns la Ministerul Agriculturii cu solicitarea. 

Firma care a cerut suportul autorităților pentru organizarea vizitei delegației afgane, Mezhtrans Moldova SRL, activează sub numele de brand Eco Center, specializată în producția și comercializarea produselor de uz fitosanitar. La rubrica noutăți, firma se laudă cu o prezență atât pe piața europeană, cât și cea asiatică. Este prezentă, inclusiv la expoziții și evenimente internaționale dedicate domeniului agricol, atât în țări din Europa, cum ar fi Spania sau Țările de Jos, cât și în țări post-sovietice precum: Azerbaijan, Uzbekistan, Turkmenistan, dar și alte state din Asia, unde și-a promovat produsele destinate protecției fitosanitare a plantelor.

Mezhtrans Moldova SRL a fost fondată în 2001 de compania Mezhtrans din Federația Rusă, care în 2004 vinde cota sa parte de 100% lui Serghei Ivanov, cetățean al Federației Ruse. Din 2011, firma este deținută și administrată de omul de afaceri, Mihail Mocanu.

„Misiunea” Taliban, gafă la externe

Nu există prea multe informații despre omul de afaceri Mihail Mocanu. În spațiul public a apărut doar o știre acum circa zece ani unde este menționat că ar fi reprezentantul companiei care a realizat lucrările de construcție a grădiniței „Dostluk” din satul Cișmichioi, UTA Găgăuzia, proiect realizat cu suportul financiar al  Turkmenistanului. La evenimentul de deschidere a grădiniței au participat ministrul de externe al Turkmenistanului, Rashid Meredov, președintele de atunci al Republicii Moldova, Igor Dodon, și bașcanul de la acea vreme a Găgăuziei, Irina Vlah.

„Misiunea” Taliban, gafă la externe

În încercarea de a discuta cu Mihail Mocanu, am mers în satul Ratuș, comuna Drăsliceni, din raionul Criuleni, unde-și desfășoară activitatea firma sa, Mezhtrans Moldova SRL. Clădirea modernă cu spații de producție, depozite și oficii, pe care este scris cu litere mari numele de brand „Eco Center”, se află la marginea satului, pe un teren de 27 de ari. 

„Misiunea” Taliban, gafă la externe

– Domnul Mocanu este prezent acum? 

– Nu este. 

– Nu este? Dar când o să vină? 

– Nu pot să vă spun. Știți cum… 

– Dar ați putea să-mi dați un număr de contact, ceva, să-l contactăm… 

– Nu, dumnealui la direct nu. Dacă ceva, este site-ul firmei, așa că ați adresat o scrisoare oficială și o să vă răspundă. 

L-am contactat telefonic pe Mihail Mocanu, însă acesta nu ne-a răspuns. I-am lăsat mesaje și pe Viber, la numărul de telefon personal, pe Linkedin și alte platforme publice. Am trimis, ulterior, și o solicitare de informații și de interviu la adresa de email a companiei, dar nu a răspuns. Am mers la primăria comunei Drăsliceni, să întrebăm detalii despre activitatea companiei și dacă au fost informați despre vizita delegației afgane. Am vorbit la acest subiect cu primarul localității, Petru Buzu. 

„Misiunea” Taliban, gafă la externe

Reporter: Știați că Mezhtrans Moldova SRL a fost implicat în facilitarea acestei vizite?  

PETRU BUZU, primarul comunei Drăsliceni, raionul Criuleni: Nu. 

Reporter: Este brandul EcoCenter, care se află în comunitatea… 

PETRU BUZU, primarul comunei Drăsliceni, raionul Criuleni: Da, cunosc compania, dar nu cunoșteam… Întâmplător, pare-mi-se, ori domnul ministru, ori cineva… secretar de stat, printre altele, a zis că au fost la invitația unui agent economic din Ratuş. Atâta tot. 

Reporter: Există ceva ce considerați relevant pentru a înțelege de ce, de exemplu, compania asta ar fi invitat delegația respectivă? 

PETRU BUZU, primarul comunei Drăsliceni, raionul Criuleni: Din ce cunosc, tot din auzite, adică, compania are mai multe relații, de exemplu, cu careva țări în Asia. Știu că am auzit că are, nu știu, cu Kazakhstan, Turkmenistan, țările astea.

La Chișinău, am mers și la adresa juridică a firmei, însă ni s-a comunicat că nu mai activează aici. Așa căl-am căutat acasă. Acesta are viza de reședință în acest bloc din sectorul Rîșcani al Capitalei. Fără succes, însă. 

Cazul a ajuns și în vizorul Procuraturii Generale, care a investigat, în cadrul unui proces penal, circumstanțele și faptele aferente organizării și intrării în Republica Moldova a delegației afgane. Într-un final, pe 18 septembrie, procurorul responsabil de caz a refuzat pornirea urmăririi penale. Motivul: lipsa elementelor constitutive ale vreunei infracțiuni.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.