Discriminată din motive religioase

Anghelina are 47 de ani și, acum doi ani, aceasta a renunțat la numărul unic de identificare (IDNP) din convingeri religioase. Femeia este funcționară publică și, în lipsa IDNP-ului, nu-și poate face semnătură electronică, necesară la depunerea declarației de avere și interese personale.

ANGHELINA (prenume schimbat), funcționară publică: IDNP-ul este un număr. Cu numărul respectiv se marchează un obiect sau un produs. Noi considerăm și eu, în primul rând, că pe noi ne tratează ca pe niște obiecte și nu personalități. Eu consider că nu sunt obiect. Sunt o personalitate care trebuie să aibă drepturi. M-am simțit discriminată atunci când trebuia să depun declarația de avere și interese personale. S-a identificat că numărul IDNP lipsește. Odată ce numărul lipsește, nu a putut fi perfectată cheița electronică și, în lipsa acesteia, nu puteam să depun declarația. Ca răspuns, mi s-a oferit un răspuns verbal: ori demisia, ori dau permisiunea la prelucrarea datelor cu caracter personal, pe care le-am deținut anterior. Deci, IDNP-ul de care, cândva, era legat actul de identitate. Eu am refuzat să dau aceste date.

Ca să-și facă dreptate, funcționara a apelat la serviciile unei avocate care a făcut mai multe demersuri la instituții ale statului.

TAMARA PLĂMĂDEALĂ, avocată: Considerăm că se încalcă acest drept de a depune declarația, pentru că ea nu refuză și, în consecință, ea poate să fie sancționată. Au fost depuse demersuri către toate autoritățile, practic, în primul rând, Guvernului, apoi Parlamentului și, respectiv, Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice a Parlamentului Republicii Moldova, care a referit această petiție către Consiliul pentru Egalitate. 

IAN FELDMAN, președintele Consiliului pentru Egalitate: Consiliul a constatat că asta a fost o discriminare indirectă pe criteriu de religie în exercitarea obligației de a declara averi și interese și a recomandat Autorității Naționale de Integritate inițierea modificărilor legislației. Ei nu au dreptul la inițiativă legislativă, dar pot menționa în raportul anual sau trimite o solicitare în Parlament și, respectiv, Consiliul, tot din oficiu, a trimis această decizie în Parlament pentru luarea măsurilor legislative în această privință. 

Comisia parlamentară pentru Drepturile Omului și Relații Interetnice urmează să inițieze, între altele, discuții, inclusiv la acest subiect. Între timp, Autoritatea Națională de Integritate insistă că funcționara trebuie să se conformeze prevederilor legale. În Moldova, sunt în jur de 2 700 de persoane care au renunțat la numărul unic de identificare, un drept prevăzut de lege.

NICOLAE BABALICI, şef de secţie, Agenția Servicii Publice: Persoanele, care renunță la numărul de identificare de stat, obțin cartea de identitate provizorie pe un termen de valabilitate de 10 ani. Acestor persoane le este atribuit număr de identificare de stat. În Registrul de Stat al Populației acest număr figurează, se atestă, însă în documentul fizic, eliberat persoanei, acest număr lipsește. Oricum datele despre aceste persoane sunt stocate în Registrul de Stat al Populației și sunt utilizare la diferite nivele, la diferite etape de către diverse instituții. Este decizia fiecăruia să decidă cum și ce act de identitate obține. Odată ce are convingeri religioase sau convingeri proprii că acest document le oferă o siguranță, le oferă o posibilitate să se simtă altfel, cred că este corect și este decizia dumnealor. 

Cu toate acestea, statul nu eliberează pașapoarte fără IDNP, cu care persoanele ar putea călători peste hotare.

ANGHELINA (prenume schimbat), funcționară publică: Noi nu putem să călătorim liber unde dorim și cum dorim. Avem drepturi doar în țara noastră și le solicităm, măcar în țara noastră să fie respectate toate drepturile. În spatele acestei situații stau sute de oameni. Nu am vrut să demonstrez nimic, ci vrem să obținem drepturi egale pentru toți. Dacă este vorba de egalitate, atunci să fie egalitate.