În ultimii patru ani, Serviciul de Informații și Securitate a cerut blocarea a zeci de portaluri web pentru că distribuiau, în spațiul online, știri false. Inițial, au fost blocate site-urile care dezinformau cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire a bolii. Ulterior, odată cu invazia armatei ruse pe teritoriul Ucrainei, au fost închise și cele care incitau la ură și război. Dar cum îți dai seama că ai accesat un site plin cu informații care dezinformează sau manipulează?

ANASTASIA NANI, directoarea adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent: Trebuie să fim atenți la mai multe detalii și, aici, este vorba despre: Cine este proprietarul acestui site? Ce a produs el până acum? Adică, să încercăm să ne răspundem la o serie de întrebări: Cât de des publică știri? La ce surse face trimitere? Anunță sau nu cine sunt fondatorii acestei instituții de presă? Este foarte important, în primul rând, să știm cine face parte din echipa unei redacții, câți oameni are, care este organigrama, care este politica editorială. Și, dincolo de asta, avem foarte multe știri care nu anunță cine este autorul. Or, consumatorul de media are dreptul să știe cine îi servește această informație.

Nu mai puțin importantă, atenționează experții media, este transparența surselor de finanțare ale instituțiilor de presă care distribuie știri și alte materiale informative prin intermediul unor portaluri web sau rețele sociale.

ANASTASIA NANI, directoarea adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent: În general, ar fi bine ca instituțiile de presă să fie oneste cu propriul public și să spună, exact, de unde iau banii ca să-și mențină redacția. Din ce bani plătesc salarii? Fie este vorba despre publicitate, fie este vorba despre granturi, fie este vorba despre bani obscuri. În momentul în care nu faci publice informații despre sursele de finanțare, am putea avea o bănuială rezonabilă că banii nu sunt tocmai curați.

Totuși, cum ne apărăm de valul de informații false din spațiul online? Se pare că nu avem prea multe instrumente la îndemână. Însă, cert e faptul că educația mediatică și gândirea critică ne sunt, în cele mai multe cazuri, cei mai buni aliați.

ANASTASIA NANI, directoarea adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent: Potrivit legislației din Republica Moldova, nu prea sunt multe de făcut. Avem Consiliul de Presă, avem societatea civilă, dar este vorba despre autoreglementare. Mass-media online nu este reglementată. Astfel, principalul nostru scut este gândirea critică, abilitățile de analiză și, în măsura în care avem posibilitatea, să facem report. Pe lângă gândirea critică, trebuie să citim mai multe puncte de vedere, să încercăm să culegem informația din diverse surse, indiferent că ne plac sau nu. Noi asta facem în calitate de reprezentanți ai societății civile și asta ne ajută la formarea unor opinii bine documentate, pentru a înțelege cum funcționează anumite lucruri, în special, în spațiul informațional.

Fii un cetățean informat și greu de manipulat!

Subiectul a fost realizat cu suportul financiar al People in Need și al Programului „Transition Promotion” al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Conținutul și opiniile reflectate în material aparțin, exclusiv, autorilor și nu reflectă punctul de vedere al People in Need sau al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.