Radiografia unei manipulări

Captura de armament, depistată într-un camion, la trecerea frontierei Leușeni-Albița, a fost motiv de dezinformare și de promovare a agendei propagandistice ruse. Mai mulți politicieni din opoziția parlamentară și extraparlamentară de la Chișinău s-au lansat în declarații false, iar mesajul a fost multiplicat și de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe. Cercetătorii de la Digital Forensic Team din România, specializați în combaterea dezinformării și propagandei în mediul digital, au analizat acest caz de manipulare.

20 noiembrie 2025. La punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița, într-un camion, la volanul căruia se afla un cetățean moldovean, au fost depistate mai multe arme și muniții, dar și o dronă Shahed, probabil trofee de război. Șoferul camionului a fost reținut pe loc de autoritățile de drept române, iar în Republica Moldova a fost pornită o anchetă penală, fiind arestate preventiv cinci persoane.Primii care au informat despre captura de armament a fost presa din România.

Informația a fost preluată rapid de mai multe canale de Telegram din Republica Moldova. Printre acestea, unele care, pe lângă faptul că critică guvernarea, promovează agenda propagandistică rusă. La scurt timp, mai mulți politicieni din opoziția parlamentară și extraparlamentară de la Chișinău s-au lansat în declarații false. De exemplu, președintele fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru” și vicepreședintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Renato Usatîi, a insinuat că armele ar fi de origine americană și europeană.

RENATO USATÎI, deputat, președintele fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”: Se cunoaște că acest tip de armament, acest sistem portabil antiaerian, în peste 3000 de unități, a fost transmis din partea Statelor Unite ale Americii statului Ucraina. Sute de unități au fost transmise ca ajutor, sprijin din partea mai multor state europene.

Un discurs similar l-a avut și Victoria Furtună, președinta partidului „Moldova Mare”, afiliată politicianului fugar la Moscova, Ilan Șor și al cărei nume a fost inclus, în iulie 2025, în lista de sancțiuni a Consiliului Uniunii Europene, alături de alți politicieni afiliați lui Șor.

VICTORIA FURTUNĂ, președinta partidului „Moldova Mare”: Ce se ascunde aici? Verificați seriile și marcajele, fraților, și o să vedeți imediat că tot acest armament, au fost stocurile trimise în Ucraina, iar ulterior aduse în Moldova. 

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România, pe scurt DIICOT, a publicat mai multe imagini cu armele și munițiile capturate în vamă. Analizând imaginile am constatat că acestea sunt, de fapt, de proveniență rusească. Mai multe detalii am relatat în ancheta: „Operațiunea Camionul cu armament”. Dacă unii politicieni au dezinformat despre proveniența armelor și munițiilor, alții au diminuat rolul autorităților vamale moldovenești în deconspirarea acestei tentative de contrabandă.

ION CEBAN, primar al mun. Chișinău, președintele partidului MAN: Un tir plin cu armament trece vama, postul moldovenesc, și ajunge în vama română cu foarte mult scandal. Plin cu armament.

ION CHICU, liderul PDCM, deputat „Alternativa”: Acolo este scaner care vede absolut totul ce este în încărcătură. Cum a fost posibil ca un asemenea sau o asemenea încărcătură periculoasă să nu poată fi depistată de instituțiile noastre. 

De fapt, la vama Leușeni-Albița verificările se fac într-un singur loc. Respectiv, controlul vamal este unul coordonat, scanerul fiind pe partea română.

VITALIE ROADIDEAL, șef Secție Control Vamal, Serviciul Vamal al Republicii Moldova: Camionul intră în punctul de trecere comun, sunt efectuate formalitățile de trecere a frontierei de către angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Ulterior, formalitățile vamale de efectuarea trecerii la frontiere sunt efectuate de către autoritățile vamale ale Republicii Moldova, cu transmiterea datelor ulterior autorităților vamale române. 

Interpretări alarmiste au fost propagate și de alți politicieni din opoziție – Igor Dodon, Vlad Filat, Olesea Stamate sau Dragoș Galbur. Despre acest lucru atenționează cercetătorii de la Digital Forensic Team din România, specializați în combaterea dezinformării și propagandei în mediul digital, într-o analiză pe care au publicat-o la acest subiect.

NICOLAE ȚÎBRIGAN, expert în combaterea dezinformării digitale, Digital Forensic Team, România: Analiza pe care am realizat-o a arătat foarte clar că incidentul n-a fost folosit altceva, decât ca un pretext pentru a construi o serie de mesaje convergente că Ucraina este un stat corupt și că acolo există o corupție sistemică, că există o anumită insecuritate în Republica Moldova și că Republica Moldova a pierdut controlul asupra propriilor frontiere, iar Guvernul de la Chișinău nu mai gestionează acest control, și că, și aici, o metanarațiune care se suprapune, să spunem, pe plan european, că Occidentul a pierdut controlul asupra armamentului pe care îl furnizează Ucraina. Dar, cu precădere, mult mai populară a fost narațiunea, în limba română, că statul Republica Moldova ar fi corupt și incapabil și că incidentul de la vama Leușeni-Albița este o dovadă clară în acest sens.  

Autoritățile de drept au venit cu precizări după ce informația falsă și manipulativă despre captura de arme și muniții a prins turații în spațiul informațional din țară și de peste hotare. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a publicat mai multe detalii după ora 12, iar Inspectoratul General al Poliției și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au venit cu precizări abia după ora 19. Știrea despre captura de armament a fost multiplicată și în spațiul informațional rus, de mai multe portaluri media rusești, afiliate Kremlinului. Articolele au fost publicate în mod coordonat: pe 20 noiembrie, adică în ziua în care a fost depistată captura, apar 12 articole simultan, a doua zi – alte 6, iar pe 22 noiembrie încă 3 articole, potrivit analizei Digital Forensic Team. Pe 27 noiembrie, și purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a comentat acest subiect. 

MARIA ZAHAROVA, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe: Deci, asta ar putea deveni și un motiv pentru o eventuală provocare viitoare, pentru a împrăștia pe undeva elemente de armament, muniții și așa mai departe produse în Rusia și apoi să se spună, cum îi place lui Sandu să spună. Nu există, la moment, de fapt, nicio dovadă. Deci, din toată această încărcătură s-ar fi putut „inventa” și, ca la o imprimantă 3D, să fie recreată realitatea. Atragerea Moldovei către standardele NATO, militarizarea republicii, în combinație cu o rusofobie agresivă – aceasta este direcția principală a politicii externe a autorităților moldovene.

NICOLAE ȚÎBRIGAN, expert în combaterea dezinformării digitale, Digital Forensic Team, România: În ceea ce privește spațiul informațional de limba rusă, aici narațiunea a fost mult mai coerentă. Adică, a fost una disciplinată, strategică, a fost destul de orientată, adică făcută ca la carte. Strict, inclusă în definiția clasică unei operațiuni, sub steag fals. Și ca să înțeleagă și publicul, operațiunea de steag fals presupune așa-numite încercări de manipulare ale unor actori cu pregătire statală de a crea o criză și ulterior de a folosi acea criză în scopuri manipulatorii sau chiar în agresiuni.

Expertul atenționează că, pentru a preveni și diminua impactul unor astfel de operațiuni informaționale, pe lângă faptul că autoritățile trebuie să reacționeze imediat, ar fi cazul să comunice clar publicului cum stau, de fapt, lucrurile pentru a nu lăsa spațiu pentru speculații și dezinformare.

NICOLAE ȚÎBRIGAN, expert în combaterea dezinformării digitale, Digital Forensic Team, România: Din punct de vedere operațional, cred că instituțiile au acționat și au făcut bine că au identificat și au reținut transportul și că au permis acele poze să iasă public și au venit ulterior cu explicații. Problema majoră, însă, a apărut la nivelul de comunicare publică. A fost acea reacție întârziată care a creat spațiu de a propaga narațiuni false. Cea mai bună și cred că pe viitor ar fi bine de învățat o lecție de aici. E foarte bine să vii cu acel prebunking, să anticipezi care ar fi viitoarele narațiuni și să le omiți din start. 

Am încercat să aflăm ce a constatat în raport cu acest caz Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), a cărui misiune este consolidarea și îmbunătățirea eforturilor interinstituționale în lupta împotriva dezinformării, manipulării informației și împotriva acțiunilor coordonate de răspândire a narațiunilor, care prezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale, însă am primit refuz. 

Inițial, organele de drept au luat în calcul două ipoteze: tentativă de contrabandă, dar și ipoteza unei acțiuni de discreditare a Republicii Moldova, fapt confirmat în ianuarie 2026 de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.

Reporter: Care versiune, până la urmă, este examinată de autorități: cea de discreditare a Republicii Moldova sau că este un grup criminal organizat?

LILIAN CARP, deputat PAS, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică: Anchetatorii iau în calcul ambele versiuni: atât discreditarea, cât și un grup criminal organizat, fiind persoane care au cetățenia Republicii Moldova, dar și cetățenia altor state, deci sunt în acest grup. Și mai departe, în urma procesului de acumulare a informației, se va anunța public care a fost, de fapt, scopul. 

În luna martie, ipoteza despre o tentativă de discreditare a Republicii Moldova nu mai era valabilă. Ne-a spus asta directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, care dă asigurări că s-au luat măsuri pentru a preveni astfel de cazuri.

Reporter: Dar versiunea în care se credea că este o tentativă de discreditare nu mai este actuală? 

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul Serviciului de Informații și Securitate: Nu. Era un caz clasic de grup criminal organizat care s-a apucat să facă contrabandă cu armament. Deci, nu este o tentativă de discreditare.

Reporter: Ce întreprinde Serviciul de Informații și Securitate ca să nu se mai întâmple astfel de cazuri? 

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul Serviciului de Informații și Securitate: Am fortificat cooperarea cu serviciile partenere din țările vecine, pentru a preveni și a cunoaște anticipat astfel de cazuri. Lucrăm foarte intens cu legile din Ucraina, pentru că ei sunt prima linie în care depun eforturi mari ca să mențină sub control tot ce înseamnă circuitul de armament în țara vecină. S-a lucrat și se lucrează în continuare cu colegii din alte instituții din Republica Moldova ca să ne asigurăm că la hotar se fac controale mult mai riguroase și se lucrează mult mai intens.