Instruiți să facă haos. Partea II

Republica Srpska este o regiune autonomă din Bosnia și Herțegovina. Aici, în perioada iulie – septembrie 2024, cel puțin opt moldoveni ar fi fost instruiți în tabere de gherilă cum să utilizeze arme și drone cu obiecte explozive. Acestea urmau să fie folosite în Republica Moldova, în cadrul unor dezordini în masă, orchestrate de forțe obscure controlate de Kremlin. Printre racolatorii, persoane implicate în acțiuni de vandalizare a unor clădiri din Paris în 2023. Iar unii dintre instructori și coordonatori, persoane conectate la gruparea paramilitară rusă „Wagner”.

PARTICIPANȚII

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul Serviciului de Informații și Securitate: Începând cu luna mai 2024, oligarhul fugar Ilan Șor, sub paravanul ONG-ului Eurasia a finanțat deplasarea unor grupuri de tineri la Moscova. Dintre aceștia, o parte au fost selectați pentru antrenamente mult mai avansate în tabere de gherilă desfășurate în Bosnia și Herțegovina, cât și în Serbia. Programul de antrenament includea, dar nu se limitează la asta, tactici de provocare a organelor de menținere a ordinii publice, utilizarea armelor și unor obiecte pentru provocarea daunelor fizice non-letale, psihologia maselor, confruntarea fizică cu forțele de ordine în timpul protestelor, confecționarea și utilizarea articolelor de incendiere și a explozibililor artizanale, manevrarea dronelor cu atașament special pentru explozibil sau incendiere.

La aproape șase luni de la declarațiile directorului Serviciului de Informații și Securitate, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a trimis în judecată un dosar penal privind pregătirea dezordinilor în masă. Învinuiți sunt trei – un bărbat și două femei, care ar fi fost antrenați într-o tabără de gherilă din Bosnia și Herțegovina. Primul învinuit – Vladimir Harcevnicov de  37 de ani, originar din Chișinău. Pe când avea 17 ani, acesta a fost condamnat la ani grei de închisoare, pentru că, împreună cu alți doi tineri, a omorât un taximetrist și i-au furat mașina. A fost eliberat din închisoare în 2016, după mai bine de zece ani de detenție.

Reporter: Care a fost rolul dumneavoastră în acest dosar?

VLADIMIR HARCEVNICOV, inculpat: Nu comentez. 

Reporter: De ce? Când ați fost reținut? Care este rolul dumneavoastră în acest dosar? Ce v-au învățat în Bosnia și Herțegovina?

Cea de-a doua persoană învinuită este moldoveanca Aliona Gotco, de 34 de ani, locuitoare a regiunii separatiste transnistrene, care deține și cetățenia Federației Ruse. De asemenea, femeia mai este învinuită de pregătirea unui act de vandalism, pe un alt cap de acuzare. Mai exact, în 2024, împreună cu un bărbat, ar fi cumpărat pulverizatoare și vopsea, cu intenția de a pângări clădirile unor instituții de stat din Chișinău.

Reporter: Care a fost rolul dumneavoastră în acest dosar?

ALIONA GOTCO, inculpată: Niciunul.

Reporter: Vă recunoașteți vina?

ALIONA GOTCO, inculpată: Cu asta și trebuia să începeți. Nu.

Reporter: Ați fost în Serbia, în Bosnia și Herțegovina?

ALIONA GOTCO, inculpată: Am fost.

Reporter: Ce ați făcut acolo?

ALIONA GOTCO, inculpată: Am fost în vacanță.

Reporter: De ce ați fost reținută?

ALIONA GOTCO, inculpată: Întrebați procurorii.

La una dintre ședințele de judecată, aceasta ne-a transmis câteva pagini scrise de mână în care susține că este vizată într-un dosar politic și se declară nevinovată. La reținere, inclusiv pe durata examinării cauzei de instanța de judecată, Harcevnicov și Gotco au fost plasați în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Pe 17 iunie, însă, Alionei Gotco i-a fost schimbată măsura preventivă în control judiciar și se află în libertate.

Avocatul lor este Alexandr Bodnariuc, care, anterior, l-a reprezentat pe Pavel Grigorciuc, unul dintre liderii mișcării extremiste „Antifa”, la fel, într-un dosar privind pregătirea dezordinilor în masă în 2014, faptă pentru care Grigorciuc a fost achitat în 2023 de prima instanță. Decizia, însă, a fost atacată și se află pe masa judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Avocatul susține că dosarul celor doi clienți ai săi este politic și, prin urmare, aceștia sunt nevinovați.

ALEXANDR BODNARIUC, avocatul lui Vladimir Harcevnicov și al Alionei Gotco: Persoanele nu-și recunosc vina, nu au comis nicio faptă ilegală. Tratăm această cauză penală ca o tentativă a guvernării pentru a arăta un presupus pericol pentru securitatea statului. În realitate nu există niciun pericol, dar mama a doi copii minori, fără soț este ținut în închisoare de dragul ca să arătați la televizor că există pericol, dar în realitate nu este absolut nimic.

Cea de-a treia învinuită în dosar este Ludmila Costenco, de 53 de ani. Femeia s-a născut în Federația Rusă, dar locuiește de circa 45 de ani în orașul Strășeni din Republica Moldova. Costenco a stat cinci luni în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13, după care – în arest la domiciliu. Ulterior, i-a fost schimbată măsura, fiind pusă sub control judiciar.

LUDMILA COSTENCO, inculpată: Sunt acuzată că susțin Rusia, că trebuia să particip la destabilizări în timpul alegerilor. Nu aveam de gând să fac așa ceva, nu există nicio probă care să demonstreze că trebuia să particip la destabilizări sau să organizez destabilizări. Nu sunt vinovată. Consider că tot ce mi se impută este fabricat. Am fost în vacanță cu fiul meu minor. Avem peste o sută de fotografii din această călătorie, pe unde am fost. Iar la tot ce s-a arătat la știri, eu nu am absolut nicio legătură.

De asemenea, Costenco susține că, în Serbia, a fost în ospeție la un prieten care ar fi cerut-o în căsătorie.

LUDMILA COSTENCO, inculpată: El este prietenul meu. Nu am avut cu el nicio legătură în acest sens, dar el are sentimente serioase față de mine. Mi-a propus să mă căsătoresc cu el, să obțin cetățenia, să locuiesc acolo. Eu am vrut să mă întorc acasă și să mă gândesc bine la asta, ca să pot lua o decizie.

Ludmila Costenco ar fi conectată la partidul „ȘOR”, scos în afara legii prin decizia Curții Constituționale, cel puțin, începând cu anul 2022. Am reușit să o identificăm la patruproteste antiguvernamentale. De exemplu, la manifestația din 28 noiembrie 2022, organizat de fostul partid „ȘOR”, apare cu megafonul în mână. Toate cele trei persoane, vizate în dosar, au fost reținute pe 11 octombrie 2024, la postul vamal Sculeni. Au vrut să intre în Republica Moldova la bordul unui automobil de model Mercedes, cu numere de înmatriculare moldovenești. În momentul reținerii, printre lucrurile lor personale au fost găsite: componente de drone, ochelari VR pentru manevrarea acestora, acumulatoare, sisteme de testare și instrumente de resetare a dronelor, echipamente de control radio.

De asemenea, au fost ridicate notițe cu instrucțiuni pentru pregătirea artizanală a substanțelor explozibile și ușor inflamabile. Cu cei trei, în mașină, se mai afla o femeie – Iulia Ivanova, iar la volanul automobilului – Maxim Roșca, un bărbat de 41 de ani, originar din municipiul Chișinău. Ultimul este martor în dosar.

TABERELE DE GHERILĂ

Moldovenii, vizați în dosar, ar fi fost de două ori în tabere de gherilă din Balcani. Prima deplasare a avut loc între 22 iulie și 16 august 2024. Persoanele au mers pe trasee diferite. Maxim Roșca, împreună cu alți trei moldoveni, au zburat de pe Aeroportul Internațional Chișinău spre Aeroportul Antalya din Turcia, iar de acolo, cu un alt zbor, au ajuns în Serbia. De aici, bărbații au urcat într-un autobuz și s-au deplasat până în Bosnia și Herțegovina, mai exact, în orașul Banja Luka din regiunea autonomă Republica Srpska. Acolo, au fost întâmpinați de doi cetățeni bulgari și au fost cazați la un motel din oraș. Ulterior, li s-au alăturat alți patru bărbați din Federația Rusă. Toți au fost urcați în două mașini și transportați într-o pădure din preajma orașului Banja Luka, unde au avut loc antrenamentele.

Banja Luka se află într-o zonă colinară, înconjurată de dealuri și munți, fiind traversat de un râu. Întâmplător sau nu, în vara în care au fost organizate antrenamente în tabere de gherilă, Federația Rusă și-a deschis un oficiu diplomatic în acest oraș, mai exact, în iunie 2024.

SERGHEI LAVROV, ministrul Afacerilor Externe al Federației Rus: Bună ziua și bine ați venit! Sunt onorat să vă salut la ceremonia de deschidere a oficiului diplomatic al Federației Ruse în Bosnia și Herțegovina, în orașul Banja Luka. Cu căldură în suflet vedem cât de puternice și sincere sunt tradițiile antifasciste în poporul sârb. Aici, ne aflăm de aceeași parte a istoriei, singura corectă. Vom continua împreună să apărăm adevărul, libertatea și dreptatea.

Ludmila Costenco și Aliona Gotco au ajuns în tabără pe un alt traseu. De la Gara de Sud Chișinău, au luat un autobuz spre București. Au zburat de pe aeroportul Henri Coandă până în Belgrad, Serbia, de unde au luat autobuzul spre Banja Luka. A doua deplasare a fost în perioada 22 august – 11 octombrie 2024. De această dată, Maxim Roșca pleacă din Chișinău la volanul unui automobil. În Iași, România, i se alătură Ludmila Costenco împreună cu fiul său de 13 ani și încă un bărbat. Cei patru se cazează la un motel din Belgrad, capitala Serbiei, iar a doua zi pleacă, din nou, spre tabăra de gherilă din Bosnia și Herțegovina. Ulterior, Maxim Roșca revine la granița cu România pentru a-l lua și pe Vladimir Harcevnicov. Mai târziu, tabăra a fost mutată. De această dată, a fost amenajată într-o pădure aflată în preajma satului Radenka, din Serbia. Însă, aici, cei trei nu au mai fost antrenați, activitatea taberei fiind sistată de frica oamenilor legii care le-au luat urma. În discuțiile cu Ludmila Costenco, femeia ne-a confirmat că a fost în Serbia.

Reporter: Toate aceste fotografii sunt ale dumneavoastră? Confirmați că sunt fotografiile dumneavoastră?

LUDMILA COSTENCO, inculpată: Păi, da, cred că sunt ale mele.

Reporter: Și aici, cu câinele, unde sunteți?

LUDMILA COSTENCO, inculpată: Aici, pe unde ne plimbam.

Pentru a ne convinge că a fost la odihnă și nu cu alte scopuri, femeia ne-a transmis mai multe fotografii de la mănăstiri, un sit arheologic, o cetate și dintr-un parc. Din acest cadru, ne atrage atenția leagănul, alături de care se află un felinar. Același leagăn îl observăm într-o altă fotografie transmisă de Costenco. În spatele râului – o creastă montană. Am petrecut mai multe săptămâni încercând să identificăm pe hartă unde a fost făcută fotografia. În cele din urmă, am găsit o potrivire. Creasta se află, de fapt, în România, iar râul este Dunărea. Totuși, fotografia a fost făcută în Serbia, dintr-o vilă de pe malul râului, din apropierea localității Dobra. Accesăm imaginile vilei de pe Google maps. Observăm același leagăn, dar și alte detalii care coincid cu cele din fotografiile trimise de Ludmila Costenco.

Dacă marcăm pe hartă locurile vizitate de aceasta, observăm că toate sunt în apropiere de localitatea Radenka. Alte imagini, noi indicii. În această fotografie, femeia se joacă cu un câine. Același câine apare și în pozele postate pe contul de Facebook al lui Djura Babin. Bărbatul locuiește în Serbia și postează frecvent mesaje asemănătoare cu narativele propagandei rusești. Potrivit presei sârbe, autoritățile din Belgrad ar fi efectuat percheziții la această proprietate din satul Radenka, care i-ar aparține lui Djura Babin, în aceeași perioadă în care au fost reținuți cetățenii moldoveni, suspectați că ar fi fost instruiți în tabere de gherilă. Oamenii legii din Serbia ar fi confiscat drone, ochelari VR, echipamente Starlink și lichide inflamabile, obiecte asemănătoare cu cele găsite în gențile moldovenilor. Ghidați de un localnic,  jurnaliștii de investigație bosniaci de la redacția Detektor au găsit locația exacta.

IRVIN PEKMEZ, jurnalist, Detektor, Bosnia și Herțegovina: Am ajuns în estul Serbiei, chiar la granița cu România, nu departe de satul Radenka. Acest loc seamănă foarte mult cu poiana care apare în imaginile publicate de autoritățile moldovenești.

Jurnaliștii de la Detektor au găsit aici o casă din cărămidă, nelocuită, asemănătoare cu cea care apare în imaginile făcute publice de organele de drept de la Chișinău, dar și cu o fotografie care a fost publicată de presa din Serbia. Alături, încă o construcție asemănătoare, la fel, fără uși și ferestre, unele acoperite, provizoriu, cu peliculă de plastic. Organele de drept de la Chișinău, însă, neagă că Djura Babin ar fi fost implicat în organizarea instruirilor. Iar autoritățile din Bosnia și Herțegovina, cu referire la existența taberelor de gherilă, s-au divizat în păreri. Milorad Dodik, președintele pro-rus al Republicii Srpska, o regiune autonomă de pe teritoriul Bosniei și Herțegovina, și locul unde au avut loc antrenamentele, a scris într-o postare pe Instagram că această informație este falsă și reprezintă ,,încercare de a demoniza” regiunea. De altă părere este ministrul Afacerilor Externe al Bosniei și Herțegovinei, Elmedin Konaković, care în octombrie 2024 a declarat că există probe în acest sens.

ELMEDIN KONAKOVIĆ, ministrul Afacerilor Externe al Bosniei și Herțegovinei: Este adevărat că am avut persoane care au venit în numele și pe cheltuiala Federației Ruse și au instruit membri ai echipelor moldovenești, ca să zic așa. Nu am dovezi sau exemple concrete că ar fi fost vorba de un tip de instruire militară, dar cu siguranță au fost unele forme de pregătire legate de organizarea unor proteste sau manifestații stradale. Pentru acestea există dovezi pe care le-am auzit și le-am văzut și că astfel de grupuri au operat în Bosnia și Herțegovina.

INSTRUCTORII

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a publicat pe 17 octombrie 2024 o listă cu 11 persoane, originare din Federația Rusă și Bulgaria, care au instruit moldoveni în Bosnia și Herțegovina. Printre ei, cetățeanul bulgar Mircho Angelov. La Chișinău, mai este cunoscut pentru că, în primăvara anului 2024, împreună cu un alt bărbat, au vandalizat peste 20 de bancomate.  Angelov a reușit să fugă din Republica Moldova, însă, complicele său a fost amendat și expulzat. De fapt, potrivit surselor din cadrul anchetei, prezența lui pe teritoriul Republicii Moldova a avut drept scop cercetarea terenului și testarea capacității de reacție a organelor de forță, având rolul de instructor în tabără pe acest segment.  Cu același rol, de cercetare a terenului, a venit în Moldova, în preajma alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024 și acest cetățean armean, reținut în scurt timp de oamenii legii. Potrivit presei din Franța, Mircho Angelov ar fi fost implicat, împreună cu alți trei cetățeni bulgari, și în vandalizarea memorialului Holocaustului din Paris. Ultima sa postare pe Facebook din 19 mai 2024 a apărut la doar cinci zile după ce zeci de amprente ale unor palme au fost pulverizate cu spray roșu pe zidul exterior al Memorialului Shoah din Paris. Actul a fost condamnat ferm de oficialii francezi, fiind calificat drept un exemplu flagrant de vandalism antisemit. Bulgarul Mircho Angelov are 27 de ani Kickboxer și alpinist, a condus gruparea „Pirin SS” – un club controversat de suporteri ai unei echipe de fotbal.

De fapt, bărbatul are tatuat pe gambe un cod neonazist din patru cifre, care semnifică salutul nazist și sloganul care promovează organizarea unei națiuni albe. Pe profilul său de Facebook am observat, de asemenea, că are tatuată svastica, simbol din alfabetul runic, emblema craniului care reprezintă o grupare paramilitară din Germania nazistă și Roata solară, simboluri fasciste folosite de mișcările neonaziste. Un fotoreportaj de la un marș din centrul Sofiei de 1 mai, Ziua Muncii, întărește simpatia sa pentru ideologia neonazistă.

MIRCHO ANGELOV, instructor: Dacă cineva dintre voi crede că este liber – nu este. Am văzut foarte bine isteria care a durat câțiva ani, în care nu aveai voie să ieși, trebuia să-ți pui cârpe pe față, ne impuneau injectarea cu lichide experimentale. Cred că oricine nu a înțeles că nu este liber – este un idiot.

Într-un video publicat pe pagina sa de Facebook, Angelov apare alături de doi bărbați: în centru se află Nikolay Yovev, arestat și acuzat în 2012 pentru un atentat cu bombă mortal în fața unui sediu al unui partid politic din orașul Sandanski din Bulgaria, iar în stânga – Nikolay Ivanov.  Bărbatul este afiliat unui club paramilitar pentru voluntari din Bulgaria al cărui simbol este asemănător cu cel al Uniunii Voluntarilor din Donbas , la fel, un grup paramilitar creat în 2015. Angelov și Yovev apar în mai multe videouri pe YouTube, care promovează teorii ale conspirației, mesaje anti-vaccin în perioada pandemiei de COVID-19, dar și împotriva comunității LGBTQ+. Iar în acest video îl vedem pe Mircho Angelov demonstrând tehnici de apărare în cazul unor confruntări fizice cu un adversar.

MIRCHO ANGELOV, instructor: Acum, s-a întors și lovește cu brațul drept. Ridic mâna deasupra brațului lui, mâna mea trece pe aici, îl apuc așa, de aici am deja trei-patru opțiuni. Prima: să-l lovesc în bărbie. A doua: să-l lovesc așa și să-l dau la pământ. A treia: să-l apuc de gât și să-l lovesc cu genunchiul, să-l țin și să-l trântesc la sol.

În lista publicată de SIS, printre instructori se regăsesc și doi bărbați cu nume identice  ale membrilor grupării paramilitare ruse „Wagner”: Gheorgii Bubnov și Vladimir Vildiaev. Aceștia s-ar fi aflat în Republica Centrafricană, în 2018, atunci când trei jurnaliști ruși au fost asasinați de „Wagner” în timp ce investigau implicarea grupării în conflicte armate din această țară și în exploatarea resurselor sale naturale. Despre aceasta a informat Serviciul de Securitate al Ucrainei, după ce președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, într-o conferință de presă, că asasinatele ar fi fost comise de „niște grupări locale”.

VLADIMIR PUTIN, președintele Federației Ruse: Colegii voștri, din câte cunosc, au fost în Africa fără să anunțe autoritățile locale. Pur și simplu, n-au fost în calitate de jurnaliști, ci ca turiști. Conform informațiilor disponibile până în prezent, atentatul a fost comis de unele grupări locale. Din câte înțeleg, ancheta este în desfășurare.

Un alt instructor rus, potrivit SIS, este Aleksandr Volkhonskii. Un bărbat cu același nume a fost inclus, în 2023, în lista persoanelor sancționate de Comisia Națională de Securitate și Apărare a Ucrainei.  Jurnaliștii de investigație ruși de la The Insider au scris anterior că, de fapt, aceasta este o identitate falsă a bărbatului, iar numele său real ar fi Alexandr Sotov. Respectiv, ar fi fost implicat și el în asasinarea celor trei jurnaliști ruși în Africa. Un alt nume de pe lista publicată de SIS este Dmitrii Neklyudov.

Am aflat că, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, o persoană cu același nume a fost numită, printr-un decret semnat de Vladimir Putin, în funcția de adjunct al ministrului Afacerilor Interne și șeful poliției al așa-zisei Republici Crimeea, funcție pe care a deținut-o până în 2016. Lista publicată de SIS în octombrie 2024 nu conține, se pare, numele tuturor instructorilor. Despre cetățeanul rus, Aleksandar Bezrukovni, un alt presupus instructor din taberele de gherilă, aflăm două luni mai târziu, atunci când directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a prezentat în Parlament raportul privind imixtiunea externă în procesele electorale din Republica Moldova.

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul Serviciului de Informații și Securitate: E important de menționat faptul că autoritățile din Bosnia și Herțegovina au comunicat că Aleksandar Bezrukovni, un cetățean rus, a fost reținut fiind suspectat că ar fi fost unul dintre instructori, iar alții cetățeni au fost expulzați.

Nu am reușit să aflăm nimic despre Aleksandar Bezrukovni, iar surse apropiate anchetei susțin că identitatea ar fi falsă.

COORDONATORII

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, doi dintre coordonatorii instruirilor în tabăra de gherilă din Bosnia și Herțegovina sunt cetățenii ruși: Mikhail Potepkin și Konstantin Goloskokov. Cel puțin până în decembrie 2024, Potepkin este directorul companiei miniere sudaneze Meroe Gold, o entitate de acoperire pentru operațiunile grupării „Wagner” în Sudan, fapt pentru care a fost inclus, în 2023, în lista persoanelor sancționate de Consiliul Uniunii Europene.

Iar Konstantin Goloskokov este un activist rus cunoscut pentru implicarea sa în mișcarea pro-Kremlin ,,Наши”, în traducere „Ai Noștri”. Acesta a condus delegații de observatori ai mișcării „Ai Noștri” la alegeri din Serbia, Georgia, Ucraina, precum și la referendumul nerecunoscut din stânga Nistrului din 2006 pentru proclamarea independenței față de Republica Moldova și aderarea ulterioară la Rusia. Totodată, acesta și-a asumat responsabilitatea pentru organizarea atacurilor cibernetice din 2007 asupra Estoniei, care au vizat site-uri guvernamentale, bancare și ale mass-media.

RACOLATORII

Una dintre persoanele responsabile de racolarea cetățenilor moldoveni pentru a fi antrenați în tabere de gherilă și care a intrat în vizorul organelor de drept de la Chișinău este Anatoli Prizenco. Bărbatul de 50 de ani deține o întreprindere individuală fondată încă în 1995, în Anenii Noi. Într-un interviu, publicat de o revistă mondenă din Republica Moldova, soția acestuia, Olga Prizenco, originară din regiunea transnistreană, menționa că, la începutul anilor 2000, soțul ei vindea mere la Moscova. Tot în acea perioadă, a început activitatea familiei într-o companie producătoare de cosmetică.

În 2011, Anatoli Prizenco devine reprezentantul în Republica Moldova a piramidei financiară MMM a fostului deputat rus, Serghei Mavrodi, fiind arestat în scurt timp. Tot atunci, în presă, au apărut mai multe fotografii în care Prizenco apare în compania fostului premier comunist, Vasile Tarlev, și a fostului deputat al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vadim Mișin. În 2014, îl vedem pe Prizenco printre activiștii Mișcări Populare pentru Uniunea Vamală. Tot în același an, a sprijinit organizarea referendumului consultativ din Găgăuzia privind vectorul extern al regiunii, care a fost desfășurat ilegal. Asta, deoarece hotărârea Adunării Populare Găgăuze prin care s-a dispus organizarea acestuia a fost anulată de instanța de judecată de la Comrat, cu o lună de zile înainte.

La sfârșitul lunii octombrie 2023, Prizenco a coordonat trimiterea mai multor cetățeni ai Republicii Moldova în Franța care, pentru o compensație financiară, au fost de acord să vandalizeze mai multe clădiri din Paris, pe care au desenat stelele lui David. Anatoli Prizenco și-a asumat public responsabilitatea pentru rolul său de organizator al operațiunii respective din Franța.

Reporter: Dumneavoastră ați fost organizatorul? 

ANATOLI PRIZENCO, inculpat: Eu am spus atunci, da. Sigur. Eu am dat toate aceste răspunsuri. Aș vrea ca această poveste să se termine în viața mea. Acum trăiesc liniștit, lucrez și nu mai vreau ca acest episod să continue în viața mea.

În decembrie 2024, pentru aceste acțiuni în favoarea Rusiei, numele lui Prizenco a fost inclus în lista persoanelor sancționate de Consiliul Uniunii Europene. Pe 12 februarie 2025,  Prizenco a fost reținut la Chișinău, fiind învinuit de complicitate în dosarul privind pregătirea dezordinilor în masă.

Reporter: Care este rolul dumneavoastră în dosarul dezordinilor? Ați fost achitat? Ați fost în Bosnia și Herțegovina? Ce sume v-au fost achitate?

Soția acestuia, Olga Prizenco, pe care am întâlnit-o la Judecătoria Ciocana, în ziua când lui Anatoli Prizenco i-a fost aplicată măsura preventivă, susține că soțul său este nevinovat.

OLGA PRIZENCO, soția lui Anatoli Prizenco: Vreau să-i anunț pe toți că soțul meu nu este vinovat. Nu cred niciun cuvânt. Soțul meu este un familist și tată bun. Nu este businessmanul despre care s-a scris la știri. Este o persoană obișnuită care face fapte foarte bune. Se ocupă de caritate. Toată lumea știe asta. Este un soț și un tată bun și nu trebuie să fie acuzat de nimic și să-i fie aduse acuzații.

Potrivit procurorului din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vitalie Chișca, Anatoli Prizenco a avut rolul de racolator.

VITALIE CHIȘCA, procuror, PCCOCS: Din mijloacele probatorii administrate până la această etapă dumnealui a avut un rol, considerăm noi destul de important, un rol de identificare, selectare și recrutare de noi membri în cadrul grupărilor. Adică pentru a se deplasa în aceleași centre de pregătire paramilitare din afara țării. Considerăm că dumnealui avea o poziție mai superioară vizavi de persoanele care erau recrutate și care nemijlocit se deplasau și se instruiau.

Mai mult, Ludmila Costenco și Maxim Roșca, pe care vi i-am prezentat mai sus, au recunoscut că-l cunosc pe Anatoli Prizenco. Mai mult, Roșca a declarat în fața instanței că a fost plătit cu 450 de dolari, transferați printr-un portofel electronic, pentru că a acceptat să meargă la instruiri în taberele de gherilă din Bosnia și Herțegovina.

LUDMILA COSTENCO, inculpată: Anatoli Prizenco – cred că îl cunosc. L-am văzut pe 9 mai. A participat, mi se pare că a fost un marș auto, nu știu de la ce partid – RSPM sau ceva de genul acesta. Ei bine, el a fost acolo, asta știu. În rest, știu că se ocupă cu diverse produse, altceva – nu. Personal, nu ne cunoaștem.

MAXIM ROȘCA, martor: El mi-a propus să mergem în această tabără.

Reporter: Cum v-ați cunoscut sau vă cunoașteți deja?

MAXIM ROȘCA, martor: Nu ne cunoșteam. El se ocupă cu… Iar soția mea, când era în concediu de maternitate, se ocupa cu… De acolo se cunoșteau. S-a întâlnit o singură dată cu soția, iar eu eram acolo. Soția a mers la magazin, noi am vorbit. El a spus că, în câteva săptămâni, va fi o recrutare pentru o tabără în Europa. A zis: „Nu vrei să mergi? O să înveți cum să te aperi”.

Reporter: Și a spus cine va plăti totul?

MAXIM ROȘCA, martor: Nu a spus cine va plăti. A zis: „Mai târziu îți voi trimite datele sau persoana respectivă te va suna, iar mai departe vei comunica cu ea”.

Bărbatul care l-a contactat, ulterior, pe Maxim Roșca pe Telegram s-a prezentat drept Vladimir.  Potrivit procurorilor PCCOCS, este moldoveanul Vladimir Firsov care, la fel, ar fi avut rol de racolator. O persoană cu același nume ar fi printre cei care, în 2022, au aruncat cu vopsea peste poarta fostului procuror general, Ion Munteanu. La scurt timp după acest incident, Vladimir Firsov ar fi plecat în Federația Rusă și nu s-a mai întors. Pe lângă cei doi bărbați și Ludmila Costenco ar fi racolat persoane pentru a fi antrenate în tabere de gherilă.

Totodată, precizăm că, pe durata anchetei și până la pronunțarea unei decizii de judecată definitive, persoanele vizate în acest subiect se prezumă a fi nevinovate. Mai mult decât atât, dosarul penal ajuns în instanță reprezintă doar un episod dintr-un dosar mai amplu privind organizarea și pregătirea dezordinilor în masă. Procurorul PCCOCS, Vitalie Chișca, susține că ancheta continuă și se întreprind toate măsurile necesare pentru a identifica și ceilalți moldoveni care au fost implicați în organizarea instruirilor în taberele de gherilă din țările balcanice.

Reporter: Despre câte persoane este vorba că au fost instruite?

VITALIE CHIȘCA, procuror, PCCOCS: Din mijloacele probatorii la moment obținute este vorba de un număr mare de persoane. Dar noi înțelegem sau deducem că ele au fost mult mai multe și la moment întreprindem activ măsuri speciale de investigație și alte măsuri procesuale în vederea identificării și stabilirii întregului cerc de persoane. Prin urmare, noi înțelegem că pe parcursul anchetei vor mai apărea și nume noi, în afară de cele pe care noi le-am stabilit până în prezent.

Am discutat la acest subiect și cu președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

LILIAN CARP, deputat PAS, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică: Doar atunci când vor fi pedepsiți pentru acțiunile pe care le întreprind, se vor gândi ceilalți de o sută de ori dacă se merită sau nu să accepte să presteze anumite servicii de destabilizare în masă. De asta așteptările sunt mai mari din partea mea.

Reporter: De ce antrenamentele au avut loc în Bosnia și Herțegovina și în Serbia, dar nu în Federația Rusă, de exemplu?

LILIAN CARP, deputat PAS, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică: Există în zonele care sunt mai puțin controlate de către autorități anumiți politicieni pro-ruși, în acea zonă din Bosnia și Herțegovina unde sunt anumite tabere, unde sunt făcute aceste pregătiri, unde autoritățile nu prea pot sau nu nici nu au capacitatea să controleze. Iar antrenamentele în Bosnia și Herțegovina, într-un fel, excludea rolul Federației Ruse în implicarea acelor proteste care ei le planificau la Chișinău. Adică nu are nimic comun cu Federația Rusă, iar instruirea lor a fost făcută în altă parte.

Am încercat să aflăm de la directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, dacă ne mai paște vreun pericol. Acesta a evitat, însă, să răspundă la întrebări.

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul Serviciului de Informații și Securitate: Nu dau interviu, scuze. 

Reporter: Spuneți-ne, vă rog, mai este actuală problema?

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul Serviciului de Informații și Securitate: Cu altă ocazie o să dăm interviu. 

Reporter: Când cu altă ocazie? Mai persistă pericolul?

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul Serviciului de Informații și Securitate: O să revenim la subiectul acesta. Când o să fie de comunicat public, atunci vom comunica.

Vă invităm să urmăriți și prima parte a investigației ,,Instruiți să facă haos”, în care v-am arătat cum unii tinerii din Moldova ar fi fost instruiți în Rusia cum să folosească arme pentru a provoca daune neletale, să incite și să confrunte forțele de ordine, cu scopul de a crea haos în timpul protestelor. I-am întâlnit pe acești tineri la mai multe acțiuni de protest în sprijinul Evgheniei Guțul, precum și al altor politicieni din anturajul lui Ilan Șor. În timpul documentării primii părți a investigației, am fost bruscați și intimidați, iar după ce am anunțat public despre asta, doi dintre tinerii instruiți în Rusia ne-au acționat în judecată, cerând să fim sancționați pentru că, spun ei, le-am încălcat onoarea și demnitatea. De asemenea, aceștia au depus plângeri la Poliție, în care ne acuză de calomnie.

Au contribuit: Irvin PEKMEZ (Detektor.ba), Enes HODZIC (Detektor.ba), Nino BILAJAC (Detektor.ba), Ralitsa FICHEVA (Factcheck.bg)