Liberi de droguri după gratii

Penitenciarul nr. 9 – Pruncul, Municipiul Chișinău. Andrian Berdaga, fost deținut, revine periodic după gratii, însă nu pentru a ispăși vreo pedeapsă, dar pentru a fi voluntar de la egal la egal.

ANDRIAN BERDAGA, voluntar: Am stat în detenție, în total, 12 ani. Mi-am ispășit pedeapsa de trei ori. Fost consumator de droguri, în total, am consumat în jur de 15 ani. În momentul când mă aflam în comunitatea terapeutică, aici, afară, pe scaunul acesta era locul meu preferat, unde eu meditam, mă gândeam, analizăm, puneam țara la cale, când mă voi elibera din penitenciar, ce o să fac, cum o să fac. Practic, mai mult de jumătate din gânduri s-au realizat. Procesul meu de reabilitare a durat un an și zece luni.

Andrian moderează activități de grup și, prin propriul exemplu, îi ajută pe unii deținuți să renunțe la droguri. Ei o numesc comunitatea terapeutică „Catharsis” care este un program benevol de reabilitare și reintegrare socială.

NATALIA HÎNCU, șefa Serviciului terapeutic, Penitenciarului nr. 9 – Pruncul: Ne aflăm pe teritoriul destinat comunității terapeutice. Însăși comunitatea semnifică un spațiu izolat, în cadrul instituției penitenciare, în care celelalte persoane private de libertate nu au acces pe teritoriul destinat acesteia. Mai departe, avem baia și spălătoria rezidenților. Ei au un spațiu aparte, nu în comun cu ceilalți. Aici este telefonul de la care ei efectuează apeluri telefonice către rude, către persoanele importante din viața lor. Acesta este cabinetul destinat consultațiilor individuale. Aici au loc consultațiile atât cu consultanții de la egal la egal, cât și împreună cu personalul comunității terapeutice.

Spațiul a fost amenajat în 2017, cu suportul grupului internațional de cooperare al Consiliului Europei în domeniul drogurilor și al adicțiilor. Deși această comunitate este unică în țară și are o capacitate de 26 de persoane, în prezent, doar 11 deținuți își ispășesc pedeapsa aici.

NATALIA HÎNCU, șefa Serviciului terapeutic, Penitenciarului nr. 9 – Pruncul: Din 2018 până în prezent, capacitatea maximă nu a fost atinsă niciodată din cauza, probabil, dezinformării persoanelor private de libertate că există un asemenea loc în cadrul instituțiilor penitenciare unde pot să lupte cu dependența pe care o au. Personalul din alte instituții face referire la comunitatea terapeutică, dar face referire doar ca titlu informativ, dar nu lucrează pe baza managementului ca să informeze ce înseamnă numele comunității și cu ce îi ajută asta pe ei în viața lor pentru a se integra mai ușor după asta în societate.

Doar 94 de deținuți au fost de acord să treacă programul de reabilitare de la fondarea comunității terapeutice „Catharsis”. Jumătate dintre ei, adică 45 de deținuți dependenți de droguri, nu au reușit să parcurgă întreg programul de reabilitare.

INA VUTCARIOV, psihologă clinician, voluntară: Cred că cea mai mare și cea mai dificilă provocare este să-și formeze o motivație foarte clară pentru schimbare, pentru că această schimbare este una dificilă, una de durată, cu multiple recăderi, cu multiple dificultăți. Și, atunci, crearea, dezvoltarea acestei motivații pe un termen lung este așa o treabă destul de dificilă. Asta nu înseamnă că noi nu trebuie să luptăm pentru fiecare om.

În 2018, statul a apelat la un ONG, acreditat să ofere astfel de servicii de reabilitare. În acest sens, în ultimii șase ani, au fost alocați, în medie, puțin peste 100 000 de lei anual.

RUSLAN POVERGA, director general al AO „Inițiativa Pozitivă”: Noi, mereu, aveam minimum 4-5 angajați care se ocupau de comunitatea terapeutică și trebuiau plătiți. Resursele, pe care ni le furniza ANP, nu erau suficiente. Mai aveam și aproximativ 20 de voluntari. Aceștia erau foști condamnați, care trecuseră prin programul de reabilitare și, conform unui anumit grafic, mergeau și se implicau. Toate acestea necesită cheltuieli.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiției: Noi depunem eforturi ca aceste parteneriate cu societatea civilă, cu diferite organizații cu experiență în domeniu, să continue, să ne ajute în acest proces de reeducare și de integrare, fiindcă este, de multe ori, mai facil decât de a face niște proiecte și de a acoperi cu resurse din buget. Noi, de altfel, din bugetul de stat pentru anul 2025 am obținut ceva mai multe resurse financiare decât în anii precedenți, însă banii sunt, în special, alocați pentru niște proiecte prioritare, pe care le avem. Este vorba de îmbunătățirea condițiilor de detenție.

În cele 17 penitenciare din țară sunt aproape 800 de deținuți dependenți de droguri, care ar avea nevoie de reabilitare.