Moartea Tatianei, un caz de femicid ajuns la CtEDO

Tatiana Ceban, o femeie de 36 de ani, din Chișinău, a murit, la două luni după ce a căzut de la etajul cinci al blocului în care locuia. În seara tragediei, între ea și fostul soț, de care divorțase de vreo doi ani, s-ar fi iscat un conflict. 

VIOREL VIERU, fratele Tatianei Ceban: În anul 2016, în octombrie, a decedat sora mea. Decesul a fost unul straniu. Deci, eu am aflat de la oamenii din curtea blocului, de la prietenii noștri. M-au telefonat și mi-au spus: „Viorel, uite, sora ta, Tatiana, a căzut de la etaj”. El a intrat în casă cu forța, a împins ușa. Ea vroia să fugă de el. El o ținea acolo. El a venit peste ea. Posibil, ar fi bruscat-o. Posibil, din toată bătaia aceasta putea fi așa situație ca ea să cadă de la balcon. Eu rămân întotdeauna cu acest răspuns. 

De cealaltă parte, fostul soț al femeii, Igor Ceban, se apără și neagă acuzațiile cumnatului său.

Reporter: Spunea că dumneaei a fost supusă violenței în familie, violenței fizice, psihologice. S-a întâmplat așa ceva? 

IGOR CEBAN, fostul soț al Tatianei Ceban: Nu. Nu, nu a fost așa ceva și cumnatul meu știe de asta. 

Reporter: Dar cum? Cum s-a întâmplat? Ce a fost, mai exact? 

IGOR CEBAN, fostul soț al Tatianei Ceban: Haideți, gata! 

Reporter: În seara tragediei s-a întâmplat o ceartă sau o bătaie, sau…

IGOR CEBAN, fostul soț al Tatianei Ceban: Nimic nu s-a întâmplat îndeobște. Îndeobște nimic. 

Reporter: Dumneaei nu a fost supusă violenței? 

IGOR CEBAN, fostul soț al Tatianei Ceban: Nu a fost. 

Reporter: Dar dumneavoastră erați cu ea în casă când s-a întâmplat? 

IGOR CEBAN, fostul soț al Tatianei Ceban: Nu, nu. 

Reporter: Vă pare rău de ce s-a întâmplat? 

IGOR CEBAN, fostul soț al Tatianei Ceban: Până în ziua de azi. 

Victimă a violenței în familie, Tatiana a divorțat de soțul său după 14 ani de căsnicie, dar și așa nu a scăpat de agresor.

VIOREL VIERU, fratele Tatianei Ceban: O aștepta în locuri întunecate, în scara blocului. O brusca, îi rupea sacoșa de mâncare ce avea ea când venea de la muncă. Rupea tot de pe ea. I se stingea lumina în casă, din scara blocului. Ea era nevoită să meargă să o aprindă. El în timpul acesta intra peste ei, în casă. Bătăi, strigăte. Vecinii săreau în apărare. Ea sărmana avea ajutor doar de la vecini, de la oamenii din ogradă care știau situația. 

Femeia a avut curaj să-și raporteze soțul la poliție și cu trei luni înainte de divorț a obținut prima ordonanță de protecție. A apelat la Centrul de Drept al Femeilor, care oferă asistență  juridică gratuită victimelor violenței în familie. 

VIOLETA ANDRIUȚA, avocată: Tatiana a sesizat poliția de 15 ori, apelând serviciu 112. Totodată, au fost emise ordonanțe de protecție, care au fost încălcate, iar urmare a tuturor plângerilor depuse de noi, au fost inițiate mai multe dosare penale, dosare contravenționale și ea, de una singură, nu putea face față agresorului și sistemului de justiție. La acea etapă, instanțele emiteau ordonanțe de protecție, dar ele erau încălcate și Tatiana, propriu zis, nu beneficia de protecție de pe urma acelor ordonanțe de protecție. Tatiana locuia separat de agresor,  însă fostul ei soțul locuia prin apropiere și, respectiv, unde o întâlnea, în curte, foarte des mergea la ea acasă și o intimida, o hărțuia.

Astfel, oamenii legii au deschis trei dosare penale: două pentru violență în familie și unul pentru încălcarea ordonanței de protecție. Ulterior, cauzele au fost conexate și examinate într-o singură procedură în instanța de judecată.

VIOLETA ANDRIUȚA, avocată: Atunci când Tatiana a venit agresată, cu echimoze la ședința de judecată și procurorul și judecătorul au văzut-o că ea avea echimoze pe față, eu atunci am solicitat procurorului aplicarea măsurii preventive – arestul. Fostul ei soț s-a aflat în arest aproape o lună, însă Curtea de Apel i-a aplicat arest la domiciliu și, chiar fiind în arest la domiciliu, el continua să o intimideze. 

În urma procesului de judecată, în toate cele trei instanțe, care a durat aproape trei ani, agresorul a scăpat de toate capetele de acuzare. După decesul femeii, procurorii au mai deschis un dosar penal pentru determinare la sinucidere care a fost încetat după circa doi ani. În aprilie 2018, fratele Tatianei s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

ANDREI BRICEAC, agent guvernamental la CtEDO: Cauza Vieru vizează, așa cum a constatat Curtea Europeană, în anul 2024, în hotărârea sa, eșecul autorităților, în perioada 2014-2016, de a asigura protecție efectivă unei victime a violenței domestice, în esență. În acest caz, Guvernul a venit cu o declarație de recunoaștere a încălcării, cu angajament de remediere și achitarea compensației. Curtea a spus că cauza Vieru arată un pattern, un model de violență psihologică de mică intensitate, dar care se repetă și se menține în timp. Și, iată, statul, cumva, ar trebui să găsească o soluție și la asta, pentru a o preveni sau pentru a o combate. Curtea a folosit acest caz individual pentru a adresa angajamentele pe care le are statul pe dimensiunea violenței domestice, atât în baza Convenției Europene, cât și în baza Convenției de la Istanbul. 

Peste patru ani și jumătate de la moartea Tatianei, în aprilie 2021, unul dintre cei doi copii ai săi a decedat. Organele de drept au constatat atunci un caz de suicid, fiind emisă ordonanța de neîncepere a urmăririi penale.

VIOLETA ANDRIUȚA, avocată: Autoritățile au calificat [cazul], din câte cunosc, doar ca sinucidere și nu au examinat și alte aspecte. Dar este sau nu sinucidere? Autoritățile trebuiau să aplice sancțiuni, atât pentru decesul copilului, cât și pentru decesul Tatianei. Cred că copilul s-a sinucis, pentru că el a fost martor la actele de violență și, atunci când Tatiana a sărit de la etajul cinci, el a fost martor și, ulterior, s-a sinucis și el.

În iulie 2025, în urma hotărârii CtEDO, Procuratura Generală a inițiat o cauză penală. Astfel, oamenii legii vor investiga decesul băiatului, luând în calcul starea lui emoțională în urma expunerii constante la scenele de violență în familie.

SERGIU RUSSU, adjunct al Procurorului General: Acest caz, într-adevăr, a fost examinat, inclusiv la apelul Agentului Guvernului. Noi am verificat ambele cazuri sau, mai exact, o cauză penală și un proces penal. În cel de-al doilea proces penal, ce ține de suicidul băiatului, s-a decis inițierea unei urmăriri penale unde vor fi verificate și anumite aspecte care țin și de cazul suicidului mamei. Este o abordare destul de largă care a fost decisă în ideea de a face lumină în acest caz. 

În vara lui 2024, a fost introdusă în lege noțiunea de femicid, cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor și fetelor, soldată cu deces.

DOINA GHERMAN, vicepreședintă a Parlamentului: După multe cazuri tragice, de acte de violență împotriva femeilor, am înțeles că acest fenomen are un nume și este femicid – omorul unei femei doar pentru că este femeie. Atunci, în 2024, am introdus inițial noțiunea de femicid în Legea 45, legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, după care am mers mai departe și în iulie 2025, noi am introdus, deja, termenul de femicid în Codul Penal. 

Noile modificări legislative oferă mai multe pârghii de identificare și investigare a unor cazuri de acest fel.

DOINA GHERMAN, vicepreședintă a Parlamentului: Poliția este obligată să reacționeze imediat, să ofere protecție victimei și să evalueze riscul ca, ulterior, să raporteze tuturor instituțiilor. În cazul asistenților sociali și medicilor, eventual, ei sunt obligați să semnaleze atunci când există semnale clare că o femeie este sau a fost abuzată. Instanțele sunt obligate să examineze cazul de urgență sau în regim prioritar.

Astfel, la începutul lui 2024 și-a început activitatea Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței Împotriva Femeilor și a Violenței în Familie.

VIORICA ȚÎMBALARI, directoarea generală a ANPCV: Noi creăm un sistem prin care noi ne conectăm cu toate sistemele existente din țara noastră. Asta înseamnă: cu MAI, cu sistemul social, cu sistemul de sănătate. Noi preluăm date atunci când, de exemplu, o femeie se adresează la asistența socială și introduc în sistem că cutare și cutare s-a adresat pe un caz violență. Noi deodată vedem și vedem ce a făcut asistentul social. Noi urmărim cazul, urmărim să vedem: aha, a fost anunțată femeia că poate să se adreseze acolo, acolo, acolo. Și ne uităm, două săptămâni, femeia nu se adresează. Ce se întâmplă? Și noi putem interveni să vedem unde, când toți ne întrebăm, până la urmă, ce n-am făcut noi ca stat? 

În primele nouă luni ale anului 2025 au fost înregistrate 19 cazuri de deces survenite în urma violenței în familie.