Supraviețuitoarea abuzurilor și injustiției

A fost victima sclaviei și abuzurilor sexuale la o fermă dintr-un sat din raionul Soroca. Aproape șase ani a durat calvarul. Este povestea unei femei cu o dizabilitate intelectuală care a fost luată de la un internat din nordul țării sub pretextul de a fi „mireasa lui Gheorghe”. Abuzatorii au scăpat de pedeapsă în instanțele de judecată naționale, însă CtEDO a condamnat Republica Moldova pentru o serie de încălcări grave. Astfel, statul trebuie să-i plătească femeii prejudicii morale în sumă de 35 000 de euro și 8 587 de euro pentru costuri și cheltuieli. Cine se face vinovat de aceste nereguli, aflați în reportaj.

Supraviețuitoarea abuzului: M-a dezbracat în pielea goală. Și-a bătut joc de mine. Și, pe urmă, după asta, s-a dus după ușă să nu-l vadă nimeni, cine a intrat la dânsul. Eu nu am vrut. Eu nu știam ce va fi. Și mi-a spus: „Hai, du-te la fermă!”. Și, apoi, s-a început la fermă cu nebunii.

Această femeie, timp de cinci ani și nouă luni, ar fi fost victima sclaviei și abuzurilor sexuale la o fermă dintr-un sat din raionul Soroca.

Supraviețuitoarea abuzului: Numai la fermă stăteam. Nu mi-a dat voie să mă duc să fac bani. 

Reporter: Doar acolo să stai? Și la ce oră te culcai? 

Supraviețuitoarea abuzului: Pe la 2:00, la 1:00. 

Reporter: Dar de ce așa târziu? 

Supraviețuitoarea abuzului: Păi, așa. Trebuia să mă uit după vaci, să nu se bată cu coarnele, să nu se lovească, să nu se dezlege. 

Reporter: Și tu, pentru asta, n-ai primit niciun ban? 

Supraviețuitoarea abuzului: Nimic, nimic. Mie mi-a fost foame, mi-a fost rău. 

Avea 38 ani, în 2013, atunci când a fost luată de la Internatul Psihoneurologic Bădiceni, pentru a fi „mireasa” lui Gheorghe, un angajat al fermei.

Supraviețuitoarea abuzului: Nu am putut să trăiesc cu Gheorghe. Iura mă agăța pe mine. Iura și-a bătut joc de mine, dar Liuda m-a lovit cu capul de perete. Mie mi-a fost rău.

Reporter: Dar de ce te-a lovit? 

Supraviețuitoarea abuzului: De ce nu-mi plătește nimic. De asta nu am vrut să lucrez: „Dă-mi banii și, apoi, mă apuc de lucru”.

Soții Iurii și Liudmila Pînzari gestionau ferma din satul Cremenciug unde ar fi fost exploatată și abuzată femeia. I-am căutat pe soții Pînzari la magazinul din sat, o altă afacere de familie.

LIUDMILA PÎNZARI, locuitoare a satului Cremenciug, Soroca: Ea nu a fost angajată legal, dar lunar îi dădeam salariu. Pe vremea aceea, era 700 de lei în fiecare lună, 500-700 [de lei], după lucrări. Nimeni nu a violat-o și nimeni nu i-a făcut nimic. Ea singură și-a făcut cu mâna ei și cu gura ei, și corpul ei. Eu v-am lămurit. Câte nopți nu puteam dormi și umblam, și o căutam noaptea.

Reporter: Dar ați avut vreo înțelegere cu cei de la internat?

LIUDMILA PÎNZARI, locuitoare a satului Cremenciug, Soroca: Este tot la internat. Duceți-vă și o să vă lămurească și gata, ieșiți, vă rog!

Am revenit la magazin mai târziu în încercarea de a discuta, la acest subiect, și cu Iurii Pînzari.

Reporter: Dumneavoastră sunteți domnul Pînzari Iurii?

IURII PÎNZARI, locuitor al satului Cremenciug, Soroca: Cine sunteți? 

Reporter: Natalia Strogoteanu. Sunt de la portalul media CU SENS. Spuneți-mi, vă rog, ați agresat-o sexual pe femeie?

L-am sunat pe Ion Gulica, fostul director al internatului, care era în funcție când femeia a fost dată în grija familiei Pînzari.

ION GULICA, fostul director al internatului Centrului de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din Bădiceni: Vreau să vă spun că eu, categoric, am fost împotrivă să o dezinstituționalizăm, pentru că eu înțelegeam tare bine că cei care doresc să ia beneficiari din internat, numai cu scopul ca să-i folosească la muncă.

Cu toate acestea, directorul a semnat ordinul de exmatriculare din internat a femeii, care are o dizabilitate intelectuală. Și-a dat acordul pentru dezinstituționalizarea femeii, în 2013, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în baza unei anchete sociale.

ION GULICA, fostul director al internatului Centrului de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din Bădiceni: Angajații de la asistența socială, ei singuri au fost și au evaluat familia asta. A fost dat certificat că este o familie bună și corespunde cerințelor. Tot pachetul acesta de documente, noi, conform regulamentului, l-am prezentat la minister. Ministerul mi-a dat dispoziție ca s-o dezinstuționalizez.

Reprezentanta agenției responsabile de procesul de dezinstituționalizare dă vina pe procedura simplificată de la acea vreme.

OLESEA IAȚCO, șefă de secție, AGSSÎ, Ministerul Muncii și Protecției Sociale  Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă: Până în anul 2017, din ce cunosc, acest proces de dezinstituționalizare se realiza într-o procedură mai simplificată, cu careva carențe, bineînțeles. Era un set de acte minim: cererea familiei de a o primi pe persoana instituționalizată și, deja, o anchetă socială care o făcea  asistentul social de la locul de trai al familiei.

Odată plasată în grija familiei din Cremenciug, autoritățile locale erau responsabile de bunăstarea ei. Cu toate acestea, asistenta socială din Cremenciug recunoaște că a fost doar o singură dată să vadă condițiile de trai ale femeii.

NELEA VATAMAN, asistenta socială, Primăria Cremenciug, Soroca: Cred că trebuia să mă duc să deschid dosar, să fac mai multe vizite și să văd situația. Într-adevăr, eu nu am auzit de toate astea. N-am știut, vă spun. Nu știu, poate, care lucrau acolo la deal, cineva știa. Dar, știți cum? Poate nu s-a spus că nu sunt lucruri din astea care, eu știu, poate lumea nici nu credea. Nu pot să vă spun. Dar n-am auzit.

În 2018, după ani de abuz, femeia a fugit de la fermă și a sunat la serviciul de asistență telefonică gratuită pentru persoane cu dizabilități – 0 8001 0808.

GALINA CLIMOV, directoarea executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități  din Republica Moldova: Consilierii au sesizat organele de drept din municipiul Soroca și, pe acest caz, s-a convocat chiar și ședința multidisciplinară care, ulterior, a realizat tot managementul de caz. Având în vedere că acest caz invoca încălcarea mai multor articole cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și a fost pornită și o cauză penală, partenerii de la Asociația Keystone Moldova au acordat suport prin angajarea unui avocat care să ofere asistență juridică.

Astfel, cazul a fost preluat de juriștii Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova. Pe lângă viol și acțiuni violente cu caracter sexual, avocata IDOM a solicitat investigarea unui posibil caz de trafic de persoane. După doi ani de procese de judecată, în toate cele trei instanțe, soții Pînzari au fost achitați.

OLESEA DORONCEANU, avocată: Eu am solicitat printr-o cerere, într-un demers în formă scrisă, ca Procuratura să investigheze acțiunile inculpatului și sub aspect de trafic, deoarece tot ceea ce s-a întâmplat cu ea din momentul dezinstituționalizării, forma cum ea ajunge din centrul de plasament într-o familie, tot ceea ce s-a întâmplat cu ea în decursul anilor, per ansamblu, se întrunesc elementele unei componente de trafic de persoane. Și, în instanța de judecată, procurorul a întocmit rechizitoriul doar pe elementele de trafic. Acțiunile violente cu caracter sexual și numeroasele episoade de abuz sexual au rămas nedemonstrate. Adică, Procuratura a considerat că nu există suficiente probe pentru a demonstra faptul că ea a fost supusă abuzului sexual. Din cauza stereotipurilor și discriminării persoanelor cu dizabilități, ea nu a fost crezută în instanța de judecată și nu s-a ținut cont de restul probatoriului care a fost administrat. Motiv pentru care, noi am avut o sentință de achitare în prima instanță. Noi am depus cereri de apel la Curtea de Apel Bălți. Au fost respinse apelurile. Am epuizat și etapa Curții Supreme de Justiție. Adică, s-a depus recurs. Recursul a fost respins și am mers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pe 27 februarie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova pentru o serie de încălcări grave. De asemenea, Curtea a decis că Republica Moldova trebuie să-i plătească femeii o sumă totală de 43 587 de euro.

DOINA MAIMESCU, șefa Direcție agent guvernamental, Ministerul Justiției: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, pentru prima oară, încălcarea articolul 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice munca forțată și sclavia. Este vorba despre încălcarea articolului 3 din Convenție, care garantează dreptul la integritate fizică și psihică. Este vorba despre încălcarea articolului 8 din Convenție, care garantează dreptul la respectare vieții private, dar și este vorba despre încălcarea articolului 14. Curtea, de fapt, a observat că autoritățile, care au fost implicate în acest caz, au tratat reclamanta cu o atitudine părtinitoare, discriminatorie, în calitate de femeie și de persoană cu dizabilități intelectuale.

Autoritățile din satul în care locuiește acum femeia cunosc situația ei de vulnerabilitate și susțin că îi vor asigura asistență și protecție.

Supraviețuitoarea abuzului: Aici e bine, mă duc la lucru, fac bani, îmi dau de mâncare, îmi dau bani. Mie îmi trebuie o căsuță. Nu pot să mă duc de aici. M-am deprins cu lumea.