loader image

Sute de kilometri parcurși, ore de așteptare, cozi interminabile, insuficiente buletine de vot sau prea puține secții de votare. În astfel de condiții s-a votat în diasporă la majoritatea scrutinelor electorale din ultimii ani. E absolut firesc să ne întrebăm: Ce ar putea face statul pentru a crea condiții decente pe durata alegerilor și pentru moldovenii aflați în străinătate, dar și pentru cei de-acasă? 

VICTOR GUZUN, expert e-Transformare, LID Moldova: Avem foarte mulți oameni care nu au avut posibilitatea să voteze. Introducerea metodelor de vot alternative nici măcar nu este o întrebare, nici măcar nu este o discuție. Este o pură necesitate, pornind de la realitățile zilelor noastre. Realitățile Republicii Moldova arată foarte clar că noi avem cel puțin un milion de oameni în afara țării.

Metode alternative de vot pot fi, de exemplu: votul prin Internet, votul prin corespondență sau majorarea numărului de zile în care cetățenii pot veni la urne să-și aleagă favoritul. Dealtfel, politicienii au tot vorbit în ultimii ani despre necesitatea introducerii metodelor alternative de vot. Iar, anul trecut, un proiect de lege în acest sens a și ajuns pe agenda Parlamentului, însă fără rezultat.

IGOR MUNTEANU, deputat DA (2019 – 2021), autorul inițiativei legislative: Să înființăm o comisie care să se ocupe de elaborarea proiectului de lege privind votul alternativ. Actualul sistem electoral costă foarte scump. Din păcate, însă, votul în Parlament a coincis cu un conflict sau o ciocnire pe subiectul bugetului de stat. Inițiativa pentru votul electronic a devenit pe planul secundar și lipsită de importanță față de alte probleme de pe agenda politică a celor implicați. Am revenit la subiect în comisia care ar trebui să accelereze amendamentele. Fostul președinte al Comisiei Juridice, Bolea, s-a opus din răsputeri oricăror inițiative din partea Comisiei Electorale Centrale de a testa sistemul de vot alternativ. 

VASILE BOLEA, deputat BCS: Dar noi avem pregătit tot sistemul, spuneți, vă rog? Dar el a fost testat? Dar în câte țări din lume există votul alternativ? În 20 din 200, zece procente din toate statele lumii. Noi putem propune orice, dar dacă autoritățile statului nu sunt gata pentru implementare, noi vom avea doar o lege pe hârtie care nu se implementează. 

Votul prin Internet, de exemplu, este folosit la toate scrutinele doar în Estonia. În țări precum Elveția sau Spania doar la unele referendumuri se votează online. O astfel de metodă alternativă de vot este folosită și de diaspora Australiei, Canadei sau Noua Zeelandă. Dar sunt și țări, care deși au implementat votul electronic, la un moment dat, au renunțat la el. 

VICTOR GUZUN, expert e-Transformare, LID Moldova: Dacă noi vom aștepta ca 96% din țările planetei să voteze online și doar după asta o să încercăm și noi, iarăși, scuzați, noi niciodată nu o să facem acest lucru. În Estonia unde eu mă aflu, votul online este doar o soluție digitală. Apropo, eu am votat două săptămâni în urmă la alegerile locale din Estonia dintr-un sat din Găgăuzia. Mie mi-a luat aproximativ 50 de secunde. Deci, intri pe site-ul autorității electorale, cum ar fi CEC-ul, faci download la o aplicație de ultimă generație. Am introdus codul numeric personal pe care-l știu doar eu. M-am identificat, sistemul m-a văzut și mi-a oferit lista candidaților deodată. În etapa finală scrie votat și eu voi pune al doilea cod care este semnătura digitală. 46,8 la sută în acest an au votat online. E un număr foarte mare. Gândiți-vă că practic 50 la sută din cetățeni au votat online. 

NICOLAE PANFIL, director de program, Promo-LEX: Votul electronic, spre exemplu, ar costa mult mai puțin decât cheltuim în prezent pentru organizarea alegerilor. Sigur, poate din start ar necesita o investiție mai semnificativă, dar să nu uităm că acest instrument va fi utilizat pe urmă în toate scrutinele ulterioare și atunci prețul per alegător care a votat va fi mult mai mic decât prețul pe care noi îl avem în prezent, spre exemplu, pentru un cetățean care votează. 

Iar în România, de exemplu, este aplicat votul prin corespondență. La modul practic, asta înseamnă că buletinele de vot sunt trimise în plicuri, prin poștă, în orice colț al lumii, tuturor alegătorilor care au solicitat acest lucru.   

IGOR MUNTEANU, fost deputat DA: Este și asta o posibilitate, doar că presupune și solicită mai multe resurse financiare. E nevoie de mai multe asigurări de corectitudine din partea acestui serviciu public care se numește Poșta Moldovei.

VICTOR GUZUN, expert e-Transformare, LID Moldova: Cea mai simplă modalitate de a implementa un vot alternativ este să mărim numărul de zile în care cetățenii Republicii Moldova pot să voteze. Noi înțelegem că acest lucru este mai costisitor, funcționarii electorali nu trebuie să lucreze numai duminică, dar și sâmbătă și duminică, în toate secțiile de votare, dar din punct de vedere tehnic aceasta este cea mai simplă modalitate

NICOLAE PANFIL, director de program, Promo-LEX: Noi am avut în discuție de câțiva ani votarea de câteva zile, timp de două zile. A fost dezbătută și în forul legislativ. Din păcate, nu s-a ajuns la votarea acelui proiect de lege în a doua lectură pentru a deveni realitate și din motive pur politice. Lipsa voinței politice, neîncrederea între concurenții electorali, pentru că fiecare se teme că celălalt va abuza de un sistem sau altul.  

Actuala componență a Comisiei Electorale Centrale susține că, în prezent, este creat un grup de lucru din care fac parte și experți străini. Acesta urmează să vină cu propuneri de modificare și de îmbunătățire a legii, inclusiv, și în ceea ce privește metodele alternative de vot.  

ALEXANDR BERLINSCHII, secretar CEC: La moment se examinează toate cele trei tipuri de metode alternative de vot. Când vom avea o analiză complexă a metodei care este cea mai potrivită pentru Republica Moldova, aceea va fi implementată. Ne propunem ca până în anul 2023 să avem bătută în cuie o metodă de vot alternativă. Dacă Legislativului nu va adopta modificările de legislație și de îmbunătățire, și de includere a metodelor de vot alternative în Codul Electoral, acest lucru nu va fi posibil de realizat. Decizia finală aparține Legislativului.

IGOR MUNTEANU, fost deputat DA: Încă din anul 2006, UNDP a finanțat câteva strategii la rând de creare a bazei legislative și tehnice pentru metode alternative de vot la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Deci, nu este vorba de o lipsă de baze și evidență, fapte și evidențe, ci din contra, există carența de bază, lipsa de coordonare între agențiile de stat care să probeze și să lucreze pentru implementarea acestei metode. 

ALEXANDR BERLINSCHII, secretar CEC: Sunt două opțiuni. Vorbim despre ajustarea softului actual și aici mă refer la acel soft care este implementat la moment de către Comisia Electorală Centrală. O altă soluție ar fi elaborarea unui nou program, unui nou soft. 

Odată ce va fi pusă la punct infrastructura necesară pentru a asigura securitatea votului online, tot de ce va avea nevoie alegătorul, va fi conexiunea la Internet și o semnătură digitală

ALEXANDR BERLINSCHII, secretar CEC: Circa 200 de mii de persoane dețin o semnătură electronică și acea cheiță electronică. Din punctul meu de vedere, este un număr destul de impunător care am putea să venim cu un program pilot să testăm. 

Cât despre securitatea votului prin metode alternative versus metoda tradițională? 

ALEXANDR BERLINSCHII, secretar CEC: Luând în calcul experiența altor state, sigur că o metodă de vot alternativă implică mult mai multe riscuri decât metoda de vot tradițională. Riscul ca plicul meu să nu ajungă la secția de votare, riscul ca eu să-mi pierd acea cheiță electronică și acea semnătură electronică, și să nu mai pot accesa votul electronic.

IGOR MUNTEANU, fost deputat DA: Riscurile sunt, în mare măsură, aceleași pentru că la votul tradițional există tentația anumitor baroni locali de a influența anumite segmente ale procesului electoral la etapa de numărare a voturilor, la stingerea luminii, fie la cumpărarea persoanelor din Comisia Electorală Centrală, fie la aducerea cetățenilor, mă refer la zona transnistreană, aducerea organizată a cetățenilor și, evident, cumpărarea voturilor pe baza unor beneficii financiare. 

VASILE BOLEA, deputat BCS: Sunt foarte multe întrebări referitor la securizarea acestui vot, la neadmiterea ingerinței în numărarea acestor voturi din partea unor alți subiecți care or vrea, eu știu, să pice sistemul electronic, noi am avut așa situații. Toate aceste lucruri trebuie să fie pregătite.

Deocamdată, Comisia Electorală Centrală nu ne poate spune cât va costa implementarea unei metode alternative de vot. 

ALEXANDR BERLINSCHII, secretar CEC: Dacă vorbim de votul prin corespondență, aici la sigur nu va fi reducere de costuri, fiindcă urmează a fi achitate acele servicii poștale. Dacă vorbim de votul prin Internet, la început va fi investiție, care în timp urmează să fie amortizată prin reducerea altor costuri. Dacă vorbim de acel vot, nu doar în ziua alegerilor, dar în mai multe zile, la sigur va ridica costuri suplimentare. Or, la moment, din costul total pentru organizarea unui scrutin electoral, circa 60-70% din acel buget, care este destinat pentru organizarea alegerilor, este pentru salarizarea funcționarilor electorali. 

NICOLAE PANFIL, director de program, Promo-LEX: Am văzut că foarte ușor am trecut la online, foarte ușor am început să utilizăm tot mai des cardul bancar, să facem comenzi online de diferite bunuri și servicii și așa mai departe, inclusiv achitarea taxelor, impozitelor și atunci societatea se schimbă. Este nevoie de voință politică care să vină să propună o atare schimbare. Votul alternativ este, din punctul meu de vedere, viitorul. 

Cum va arăta votul viitorului, nu știm deocamdată. Până autoritățile vor lua o decizie, buletinul cu ștampila votat, aruncat în urnă, rămâne singura metodă prin care ne putem exercita dreptul de a alege.  

Subiect realizat în cadrul proiectului “Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD), cu suportul financiar al poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Părerile exprimate în acest material aparțin exclusiv redacției CU SENS.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Centrul de preferințe pentru confidențialitate