Despre dreptul la muncă a persoanelor cu nevoi speciale

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru anul 2020, în Republica Moldova sunt circa 175 de mii de persoane cu dizabilități, dintre care doar 14% au reușit să-și găsească un loc de muncă. Adică, doar o persoană cu nevoi speciale din șapte are un job oficial în Republica Moldova.

De ce stăm atât de prost la capitolul respectarea dreptului la muncă a acestor categorii de persoane?

GHEORGHE BOSÎI, jurist, Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: Legislația Republicii Moldova este una bună și se bazează pe promovarea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, astfel încât aceste persoane să se bucure de aceleași drepturi pe care le au toți ceilalți membri ai societății, pentru că dreptul la muncă a persoanelor cu dizabilități este mai dificil decât pentru ceilalți membri ai societății, determinat și de afecțiunea medicală pe care o are. Legislatorul ne spune că persoanele cu dizabilități trebuie să fie ajutate ca să-și exercite dreptul la muncă în mod egal cu ceilalți membri ai societății.

Legea prevede expres că angajatorii, care au cel puțin 20 de salariați, ar trebui să angajeze și persoane cu dizabilități. Mai exact, la fiecare 20 de angajați, unul ar trebui să fie cu nevoi speciale. În procente, ar însemna 5% din numărul total al salariaților săi. Cu toate acestea, nu toți respectă legea.

GHEORGHE BOSÎI, jurist, Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: Angajatorii au nevoie de muncitori fără afecțiuni medicale și au nevoie de oameni care să nu aibă pretenții, să nu le creeze probleme într-un fel și au nevoie de roboței, hai să le spunem. – Și cum calificați acest aspect? – Asta este discriminare, fiindcă refuzul de a acomoda rezonabil un serviciu sau un drept, sau anumite activități, reprezintă discriminare și discriminarea, la fiecare pas acum se aude de discriminare, ea este opusul egalității.

La începutul anului, mai exact în luna ianuarie, deputații au votat mai multe modificări ale legislației, care au drept scop stimularea angajării persoanelor cu dizabilități.

DAN PERCIUN, deputat, PAS: Extinderea subvenției la angajare a acestor persoane pe parcursul a șase luni de zile, de la 30% din salariul mediu pe economie, la 50% din salariul mediu pe economie. La fel, extindem interpretarea noțiunii de adaptare a locului de muncă, în așa fel încât să poată fi subvenționată nu doar achiziția echipamentului necesar pentru încadrarea acestor persoane în procesul de muncă, dar și amenajarea spațiului. Asta înseamnă, bunăoară: rampe de acces, înseamnă vecee specializate și alte lucrări care contribuie la asigurarea unui climat de muncă potrivit. Totodată, din contul subvenției respective, pentru adaptarea locului de muncă, va deveni posibilă angajarea unei persoane care să faciliteze integrarea. Totodată, noi creăm un nou tip de subvenție, care ține de acoperirea cheltuielilor de transport.

GHEORGHE BOSÎI, jurist, Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: La moment, avem politici îndreptate spre stimularea angajării, dar eu cred că politicile trebuie să fie îndreptate mai mult spre schimbarea mentalității, dar și stimularea financiară tot are importanță. Adică, în momentul în care tu ceri de la un angajator ca să creeze un loc de muncă la 20 de posturi, tu trebuie să-i dai și o stimulare financiară, care nu trebuie să fie bazată doar pe o durată de jumătate de an. 

Persoanele cu dizabilități sunt, din păcate, deseori victimele discriminări. De exemplu, din cele 87 de cazuri de discriminare la locul de muncă, ajunse în 2020 în vizorul Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în Republica Moldova, în circa 16% motivul discriminării este dizabilitatea. Mai multe detalii găsiți pe pagina web: egalitate.md

Dacă ai fost vreodată victima discriminării sau știi pe cineva care se confruntă cu o astfel de problemă, iată ce trebuie să faci.

GHEORGHE BOSÎI, jurist, Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: În momentul în care vi se pune o barieră la angajare și, cumva, angajatorul, nu direct, dar indirect, vă spune: „Dvs. știți, noi nu vă putem lua la lucru”, ați putea merge la Consiliul de asigurare a egalității, dar trebuie să fiți cu probele necesare: s-a organizat un concurs și, cumva, s-a refuzat angajarea, pentru că la Consiliul de asigurare a egalității trebuie să aduci o dovadă că tu ai încercat să te angajezi și pe tine te-au dat afara de la lucru sau nu te-au primit, în general, la lucru că tu ai dizabilitate. Și, deja, angajatorul care trebuia să te angajeze, el trebuie să demonstreze refuzul. Deciziile Consiliul de egalități au doar caracter de recomandare și dacă, cumva, noi avem un câștig în fața Consiliului, oricum trebuie să mergem să ne cerem drepturile în instanța de judecată. Doar judecata poate să-i facă dreptate și să oblige autoritatea și instituția să respecte legea.

Cunoaște-ți drepturile și nu tolera discriminarea.

Acest material video a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Actorii societății civile – promotori ai schimbării în țările Caucazului de Sud și Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului video aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.