Dosarul dezordinilor în masă

Pe 12 martie 2023, oamenii legii au anunțat despre reținerea a zeci de persoane,  membre ale unui grup criminal organizat, dirijat de Kremlin, care ar fi fost instruite și plătite cu sume de până la 10 000 de dolari pentru a provoca dezordini în masă în timpul protestelor antiguvernamentale de la Chișinău din aceeași zi. Din persoanele reținute atunci, doar câteva au ajuns pe banca acuzaților și toate sunt cercetate în stare de libertate. Și nu vorbim de capii grupului criminal organizat, ci doar de niște pioni. Acesta este un episod dintr-un dosar penal amplu privind pregătirea dezordinilor în masă, pornit de procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Precizăm că până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile, persoanele vizate în acest subiect se prezumă a fi nevinovate. O radiografie a acestui dosar, vedeți în anchetă.

11 martie 2023. Polițiștii rețin 25 de persoane, suspectate de pregătirea dezordinilor în masă, în cadrul protestului amplu anunțat în Chișinău în data de 12 martie. Protestul a fost organizat de „Mișcarea pentru popor” din care făceau parte mai multe formațiuni politice de opoziție, printre care Partidul „ȘOR”, scos, ulterior, în afara legii, și Partidul Acasă Construim Europa, condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Și în timpul protestului din 12 martie 2023 oamenii legii au mai scos din mulțime alte zeci de persoane, care au fost duse la inspectoratele de poliție din Chișinău pentru a fi documentate. 

Acesta este doar un episod dintr-un dosar penal mai amplu privind pregătirea dezordinilor în masă pe care procurorii din cadrul Procuraturii  pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale îl documentau încă din luna septembrie 2022. Oamenii legii au reușit să infiltreze un agent sub acoperire care a interacționat, inclusiv, cu un coordonator venit de la Moscova, care oferea instrucțiuni unor provocatori plătiți să destabilizeze masele în timpul protestelor. 

Discuție filmată cu camera ascunsă de poliție: Sarcina noastră este să stăm într-un lanț, să facem acest nucleu și să spargem cordonul. Să împingem în direcția de deplasare. Să împingem polițiștii cu umărul, nu cu mâinile. 

Coordonatorul ar fi Andrei Baciurin, de 41 de ani, originar din orașul Bălți, stabilit cu traiul de mai mulți ani în Federația Rusă. Baciurin este singura persoană din acest dosar, care a stat în arest mai bine de jumătate de an, ulterior, fiind plasat în arest la domiciliu. În prezent, acesta este cercetat în stare de libertate, fiind plasat sub control judiciar, având interdicție de a părăsi orașul Bălți. 

Reporter: Care este poziția dumneavoastră?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Fără comentarii. 

Reporter: Vă considerați nevinovat sau vinovat?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Nu fac comentarii. 

Reporter: Care a fost rolul dumneavoastră în organizarea destabilizărilor în timpul protestelor?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Mă scuzați, fără comentarii.

Potrivit oamenilor legii, Baciurin ar fi venit în Moldova din Federația Rusă, cu avionul, pe ruta Moscova-Erevan-Chișinău, cu trei zile înainte de protestul din 12 martie 2023 și ar fi avut rolul să instruiască zece lideri de grup cum să încingă spiritele și să provoace la violență forțele de ordine în timpul manifestațiilor. La rândul lor, liderii de grup erau responsabili fiecare de alți 5-10 provocatori, care conform procurorilor, „erau predispuși să comită infracțiuni și ilegalități”. În schimb, li se promiteau sume de 10 000 de dolari dacă acționau în prima linie. Șase lideri de grup au ajuns și ei pe banca acuzaților, dar cercetați în prezent în stare de libertate. Aceștia sunt, în mare parte, șomeri și nu au avut niciodată un loc de muncă în Moldova. Au între 22 și 42 de ani și toți sunt din Sîngerei,  raion învecinat cu municipiul Bălți, de unde este originar Baciurin. 

DUMITRU ȘTEFÎRȚĂ, procuror, PCCOCS: Inculpații noștri urmau să documenteze acțiunile fiecărui membru al echipei sale, pentru a le filma și a le prezenta, respectiv a fi remunerați nemijlocit în raport cu acțiunile pe care ei le îndeplineau. Cu cât erau să fie mai violenți, cu atât erau să fie remunerați mai bine. Asta era ideea. Nu știu care ar fi fost consecințele, dar erau să fie destul de grave, pentru că era un protest cu un număr mare de persoane, respectiv era suficient doar o provocare și deja masa de oameni, cunoaștem foarte bine toți în psihologie efectul gloatei, care deja devine mai puțin controlabil. Nu recunosc nici unul, pledează toți nevinovați, nu-și recunosc vinovăția.

Unii dintre ei au mai avut probleme cu legea. Ion Breslaș, de 32 de ani, a fost condamnat acum patru ani pentru tentativă de furt din seiful unei bănci din Sîngerei în care se aflau circa 800 mii de lei. Acesta, însă, nu a mai pus mâna pe bani și a fugit imediat din țară, fiind, ulterior, extrădat de autoritățile franceze. Pavel Munteanu, în vârstă de 22 de ani, a fost condamnat de trei ori la pedeapsa cu închisoare pentru huliganism. Iar Nicolae Condorache, când avea 14 ani, i-a aplicat o lovitură incompatibilă cu viața unui amic cu care s-a încăierat într-o bătaie. S-a ales cu cinci ani de închisoare pentru vătămare corporală gravă, soldată cu deces. 

Reporter: Cum v-aţi pomenit în acest grup?

NICOLAE CONDORACHE, inculpat: Eu o să mă abţin de comentarii. Sincer, fiindcă, nu ştiu, dar media în ziua de azi, în primul rând, nu-i liberă şi, în al doilea rând, nu vreau ca dumneavoastră să puneți în cu totul alt context toate spusele mele. 

Reporter: Dar tocmai că acum aveţi ocazia să ziceţi poziţia dumneavoastră sau cum s-au întâmplat lucrurile din perspectiva dumneavoastră?

NICOLAE CONDORACHE, inculpat: Eu de fiecare dată îmi expun poziţia în sala de judecată, merci.

EDUARD CALMAȚUI, avocatul lui Nicolae Condorache: Clientul meu pledează la moment nevinovat. El n-a avut niciun rol, de fapt. Simplu, a nimerit pe dosarul dat. El nu recunoaște vinovăția și, la fel, pledează nevinovat până în prezent. Asta este tot.

Reporter: Dar cum argumentează clientul dumneavoastră, cum s-a pomenit alături de ceilalți învinuiți?

EDUARD CALMAȚUI, avocatul lui Nicolae Condorache: Simplu, a fost rugat ca să vină la Chișinău și el a fost rugat dacă poate să ia două persoane. Atâta tot, din ceea ce este pe dosar la moment.

Reporter: Iar dumnealui cu ce scop venea la Chișinău?

EDUARD CALMAȚUI, avocatul lui Nicolae Condorache: Să procure un automobil.

Reporter: Și de către cine a fost rugat să mai ia pe altcineva împreună cu el?

EDUARD CALMAȚUI, avocatul lui Nicolae Condorache: Nu cunosc concret numele la moment.

Reporter: Iar persoana care l-a rugat este vizată în acest dosar?

EDUARD CALMAȚUI, avocatul lui Nicolae Condorache: Da.

Reporter: Aţi participat la recrutarea unor tineri?

NICOLAI ANDRIUȚA, inculpat: Nu.

Reporter: Conform declaraţiilor poliţiei, urma să primiţi şi nişte bani pentru aceste acţiuni? Aţi primit bani?

NICOLAI ANDRIUȚA, inculpat: N-am primit nimic. 

Reporter: Îl cunoaşteţi pe Baciurin Andrei? Cine este Baciurin Andrei?

NICOLAI ANDRIUȚA, inculpat: Nu ştiu pe nimeni.

GEORGETA LUPEA, avocata lui Nicolai Andriuța: Clientul meu este nevinovat şi este dreptul lui consitituţional de a participa la întruniri, de a-şi expune părerea referitor la problemele care sunt acute astăzi în societate. Este un drept constituțional, aşa cum am zis. Nu au fost prezente careva scheme, înţelegeri, nu au fost careva discuţii, înregistrări audio, nu este prezenţa video undeva că se înţelege cu cineva, transmiterea banilor sau altceva nu este. Doar declaraţii care au un caracter pur declarativ. Eu consider că probe nu sunt, doar depoziţiile polițiștilor care pot confirma că, clientul meu s-a prezentat în municipiul Chişinău. Altceva nu este.

Reporter: De ce credeți că ați fost reținut?

PAVEL MUNTEANU, inculpat: Pentru nimic. 

Reporter: Pentru nimic?

PAVEL MUNTEANU, inculpat: Da. 

Reporter: Dar erați în Chișinău, ați cazat tineri în Chișinău? Poliția mai zice de niște sume de 10 000 de dolari pe care urma să-i primiți pentru instruirea acestor tineri și pentru găsirea lor. Ați primit bani?

PAVEL MUNTEANU, inculpat: Nu am primit nimic. Nu am primit un leu. Și nici tineri… Eu prima dată aud de la dumneavoastră acum. Tineri, una alta. Gata, o zi bună vă doresc. 

Reporter: Ce rol aţi avut în organizarea acestor destabilizări despre care vorbesc procurorii?

ALEXANDRU HADÎRCĂ, inculpat: Minciuni, minciuni.

Reporter: Dar aţi recrutat alţi tineri?

ALEXANDRU HADÎRCĂ, inculpat: Minciuni, numai minciuni.

MIHAIL BAJIREANU, inculpat: Nu suntem vinovaţi de nimic.

Reporter: Procurorii zic că aţi fi recrutat nişte tineri, i-aţi fi instruit cum să fie violenţi la proteste, i-aţi adus la Chişinău?

MIHAIL BAJIREANU, inculpat: Nu am adus nimic.

Reporter: Nu aţi recrutat tineri?

MIHAIL BAJIREANU, inculpat: Nu.

ION BRESLAȘ, inculpat: Ne-au strâns de pe drum și gata. Ne-au strâns de pe drum și ne-au închis. Duceți și-i întrebați pe cei mascați. Totul e o farsă a poliției și gata. Dar nu, pur și simplu, eu nu vreau să vă zic multe, dar așa-i. Se vede, asta-i evident, se vede cu ochiul liber. 

Cauza penală se află pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău din aprilie 2023. Deși de atunci au avut loc peste 40 de ședințe, nu a fost pronunțată nicio decizie. Persoanele vizate în acest dosar penal par să fie doar niște pioni. Din informațiile oferite de Inspectoratul General al Poliției, aflăm că Andrei Baciurin era, de fapt, coordonat de un oarecare Vadim, alias „Mayan Sandu”, cetățean al Federației Ruse, care, la rândul lui, ar fi fost recrutat și primea instrucțiuni de la serviciile speciale ruse. Cei doi s-ar fi cunoscut într-un penitenciar din Federația Rusă. Un alt detaliu e că Baciurin deține și cetățenia Federației Ruse, doar că pe un alt nume – Andrei Isadcenco. În 2017 și-a schimbat numele în Baciurin în Republica Moldova, atunci când a ajuns în vizorul autorităților de drept ruse, fiind bănuit de omor și dat în căutare după ce a evadat dintr-un spital de psihiatrie.

Reporter: Cine este Mayan Sandu? Cine este persoana cu acest pseudonim?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Nu comentez, îmi cer scuze. 

Reporter: Care este legătura dintre Mayan Sandu și Serviciile speciale ale Federației Ruse?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Fără comentarii. 

Reporter: În trecut, ați participat la organizarea vreunui protest, destabilizări?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Fără comentarii.

Reporter: Pentru că poliția declară că sunteți specializat în acest domeniu. 

ANDREI BACIURIN, inculpat: Fără comentarii. 

Reporter: Vi s-au propus anumite sume de bani pentru participarea în această operațiune?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Fără comentarii.

Reporter: Ați primit acești bani în cele din urmă?

ANDREI BACIURIN, inculpat: Fără comentarii.

În instanță, la una dintre ședințe, un martor al cărui identitate a fost protejată prin modificarea vocii și ascunderea feței, și care s-ar fi aflat în contact cu „Mayan Sandu”, a declarat că acesta i-ar fi spus că „toată această organizație își are rădăcinile de la o companie militară privată”. În Federația Rusă sunt mai multe formațiuni paramilitare  private, printre cele mai cunoscute fiind gruparea Wagner. 

Reporter: Deci, acest „Mayan Sandu” este în Moscova? 

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Exact, da. 

Reporter: El este principală persoană…  

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Exact, care coordonează tot procesul de aici, de la Chișinău. 

Reporter: Vorbim despre grupul Wagner, cumva? 

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Bine, haideți, exact. O să spunem că este suspiciunea directă că este în compatibilitate cu acest grup și are directele legături cu ceea ce s-a întâmplat și pe aeroport în contextul returnării unor persoane, care, la fel, cumva au tangențe directe cu acest proces.

La aproape un an distanță, am vrut să aflăm dacă suspiciunea oamenilor legii s-a confirmat pe parcursul anchetei, așa că am revenit cu întrebări la șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

Reporter: S-a confirmat legatura dintre persoana cu pseudonimul „Mayan Sandu” și gruparea Wagner? 

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Bine, eu am spus, suspiciunea întotdeauna a existat și, cumva, anumite elemente rezonabile au pus factologic acest lucru că este o legătură. Multe din informații au și o parafă secretă, care chiar nu pot fi vorbite nici de procurori, nemaivorbind de mine. Dar eu cred că aceste etape ar putea să le spună doar Procuratura, deoarece sunt elemente ale urmăririi penale și care, cu fermitate, nu ar face bine dacă aș ieși eu să le comunic publicului, deoarece nu este de competența mea.  

Pe lângă serviciile speciale ruse, oamenii legii investighează și legăturile așa-zisul „Mayan Sandu” cu gruparea criminală Caramalac. În probele audio, făcute publice de Inspectoratul General al Poliției, acesta menționează niște „oameni de sus” de la care ar fi primit bani și instrucțiuni.

Discuție filmată de poliție cu camera ascunsă: Acum persoanele, adică oameni de sus, sunt, ei sunt gata să plătească, sunt gata. Dar pentru ca noi să putem negocia, trebuie să facem această acțiune. 

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Propriu-zis persoana la care făcea referire „Mayan Sandu”, așa, pseudonimul respectiv, este persoana, exponentul lumii criminale care este la Moscova.

Reporter: Vă referiți la membrul grupării Caramalac?

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Exact.

Reporter: Această persoană este un intermediar la rândul ei? 

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Exact.

Reporter: Și mai sus cine se află? 

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Serviciile deja specializate, secrete.  

Liderul grupării ar fi moldoveanul Grigore Caramalac, alias „Bulgarul”, care s-a remarcat în lumea interlopă a anilor 90 și a fugit de pedeapsă penală în Federația Rusă, unde se află de 20 de ani. În prezent, acesta s-ar numără printre susținătorii agresiunii militare ruse din Ucraina, din funcția de președinte al Fundaţiei de Ajutorare a Veteranilor şi Invalizilor de Sport „IFAVIS”, care organizează „acţiuni sportive patriotice” în oraşele ucrainene, ocupate de ruşi. Totodotă, Caramalac deține și o funcție în Camera superioară a Parlamentului Federației Ruse, fiind asistentul senatorului din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin. 

Caramalac a criticat cu mai multe ocazii guvernarea de la Chișinău pentru poziția pro-occidentală. În cadrul unui interviu, oferit presei ruse acum un an, a afirmat că „există pericolul dezordinilor în masă” și că „nu pot fi excluse ciocniri între susținătorii și oponenții actualei guvernări” în contextul unui miting organizat de autorități în sprijinul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. 

Am expediat un e-mail la adresa electronică a fundației sportive din Federația Rusă pe care o conduce Caramalac, cu solicitarea de a primi un comentariu din partea acestuia la acest subiect, dar nu am primit un răspuns până în momentul publicării acestui material.

Pe lângă protestul amplu din 12 martie 2023 au mai existat și alte zeci de manifestații antiguvernamentale. Prima a avut loc la începutul lunii iunie 2022, cu doar patru zile înainte ca Republica Moldova să obțină statut de țară candidată la Uniunea Europeană.  Majoritatea protestelor au fost organizate de fostul Partid „ȘOR”, care pe 19 iunie 2023 a fost declarat neconstituțional. Liderul formațiunii, Ilan Șor, este condamnat penal pentru implicare în dosarul numit generic „Furtul miliardului” și se ascunde de pedeapsă penală în Israel, însă călătorește nestingherit în Federația Rusă. 

La alte proteste cu mesaje, la fel de pe ecrane LED, a venit liderul Partidului Acasă Construim Europa, Gheorghe Cavcaliuc, fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției pe vremea regimului oligarhic controlat de Vladimir Plahotniuc. Cavcaliuc a fugit în 2021 de pedeapsă penală în Marea Britanie, la Chișinău fiind anchetat penal pentru fabricarea unor dosare penale. 

De asemenea, din februarie 2023, s-au alăturat protestelor și Partidul Renaștere și Uniunea Centristă din Moldova. Motivul oficial – facturile mari la serviciile comunale pe fundalul crizei energetice din Moldova. A urcat pe scena protestelor, de cel puțin două ori, și deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Diana Caraman.  

De ce urmărirea penală privind destabilizările în masă prin proteste are încă multe episoade care nu sunt aduse pe masa judecătorilor? Iată ce ne-au răspuns reprezentanții organelor de drept.

ION MUNTEANU, procuror general interimar: O cauză penală este pe rol în instanța de judecată. Asta nu înseamnă că în investigație nu sunt și alte cauze penale în privința și a altor persoane în raport cu faptele la care vă referiți dumneavoastră. 

Reporter: Totuși, capii schemei nu sunt încă trași la răspundere. De ce le ia atât de mult timp procurorilor să aducă în fața justiție și cei din fruntea schemei? 

ION MUNTEANU, procuror general interimar: Deci, trebuie să conștientizăm cu toții că suntem în fața unor fenomene pentru organele de investigație noi, care presupun măsuri inovative pentru investigarea eficientă a acestor cauze penale și a acestor fenomene, până la urmă. Vă asigur că Procuratura va depune toată diligența de comun cu organele de urmărire penală pentru a asigura tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor care se fac vinovate pentru asemenea fapte.  

VIOREL CERNĂUȚEANU, șeful Inspectoratului General al Poliției: Poliția nu s-a limitat la obiectivul sau la realizarea care a fost cu documentarea acelor persoane, cu fixarea și atragerea lor în cadrul procesului penal și, iată, remiterea dosarului în instanța de judecată și noi ne-am liniștit. Provocări la adresa Republicii Moldova sunt continue și vreau să spun că, cu regret, acestea se intensifică, venind din afară în scopul de destabilizare pe teritoriul Republicii Moldova. Ca să înțelegeți că nu s-a finalizat o cauză a destabilizării. La ziua de astăzi, o spun cu fermitate că poliția este mult mai pregătită decât acum doi ani și informațional, și profesional, sub aspect de tactici de intervenție, pentru a nu admite și a curma astfel de acțiuni.  

Pe lângă dosarul dezordinilor în masă, pe masa procurorilor se află și câteva cauze penale privind finanțarea ilegală a unor partide politice și coruperea alegătorilor, cu bani aduși din Federația Rusă. Iar potrivit informațiilor operative deținute de Serviciul de Informații și Securitate, implicarea Kremlinului se observă și în alte acțiuni subversive, specifice unui „război hibrid”. Cât de bine știe să se apere Republica Moldova în această situație fără precedent? E o întrebare la care, din păcate, nu avem un răspuns prea clar din partea autorităților. 

Subiect realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Conținutul și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă punctul de vedere al NED.