Drepturi cu obstacole

Elena Crîșmari locuiește în satul Dolna, din raionul Strășeni. Femeia are o dizabilitate locomotorie severă din copilărie. Se deplasează cu greu, sprijinindu-se în baston, iar urcatul sau coborâtul treptelor e o adevărată provocare pentru ea. De mică a învățat să se descurce cum poate, până în 2019, atunci când a decis să facă o schimbare, devenind vocea persoanelor cu dizabilități din localitate. A creat, în acest sens, o asociație neguvernamentală și a candidat independent, fiind aleasă, acum șase ani, consilieră locală.

ELENA CRÎȘMARI, președinta AO Alianța pentru Dolna, consilieră locală în satul Dolna: Veneam la oficiul poștal și vreau să zic că umbla bara în toate părțile. Erau scările foarte stricate. Deci, urcam, mă sprijineam de perete și, practic, îmi sângera mâna că era aspru peretele, adică, mă rog, erau lacune. Deci, ori îmi dădea cineva mâna cumva să urc, dar nu vreau să fiu un sac de cartofi, hai să-i spun așa, vreau să mă simt în drepturi egale. Noi suntem nouă consilieri. Eram unica femeie între opt bărbați, dar glasul meu cred că era cel mai tare, dacă sincer. Deci, unde m-am sculat și am spus, conform Legii 60, articolul 17-19 noi avem dreptul la accesibilitate, vă rugăm să alocați bani. Primul pas care s-a făcut atunci s-a aprobat unanim pentru 70 000 de lei, unde s-a făcut rampă de acces atât la oficiu poștal, la Primăria satului Dolna și la centrul de agrement. 

Nu i-a fost ușor să-i convingă pe consilierii locali să voteze alocarea de bani pentru trei rampe de acces, confruntându-se cu o atitudine discriminatorie.

ELENA CRÎȘMARI, președinta AO Alianța pentru Dolna, consilieră locală în satul Dolna: Au fost discriminări și în Consiliu. Chiar unul dintre consilieri pe atunci: ,,Te avem numai pe tine și o să te ridicăm cu macaraua” și multe, multe altele. Dar eu sunt tare și eu pot, indiferent că sunt eu unica, că nu sunt unica, eu am spus că trebuie să existe, indiferent câte discriminări vor fi. Deci, este nevoie pentru mamele cu cărucior, este nevoie pentru oamenii în etate și pentru persoanele cu dizabilitate să acceadă în primărie, fie la alegerile locale, că acum în sala de ședință a Consiliului se organizează alegerile.

Pentru Dolna, un sat cu aproape 700 de locuitori și un buget total anual de circa 5 milioane de lei, construcția unor rampe de acces poate fi o provocare, ne spune primărița localității, Mariana Grigoraș. 

MARIANA GRIGORAȘ, primărița satului Dolna, raionul Strășeni: Noi, în localitate, avem de făcut mai multe lucruri. Și când bugetul e mic, și vrei mai multe lucruri să realizezi, suma chiar și de 70 000 de lei, chiar și altă sumă niciodată nu ne ajunge. Dar din puținul pe care-l avem, ne stăruim cumva să realizăm punctele propuse. 

Elena Crîșmari nu s-a oprit aici. În urma demersurilor sale, a fost construită și o rampă la Oficiul medicilor de familie din Dolna. 

ELENA CRÎȘMARI, președinta AO Alianța pentru Dolna, consilieră locală în satul Dolna: Aici e rampa. Acuma urci ușor. Și aici este și bară de sprijin. Eu când veneam, treptele respective erau două și eu mă îngenunchem când urcam. Eu nu puteam urca. Era destul de dificil. Acum au pus bară pe o parte și pe alta. Dar aici era aspru și îmi juleam mâna, îmi sângera pentru că eu vreau să mă sprijin. 

TATIANA FĂRÎMU, asistentă medicală, OMF Dolna: Anul acesta fac 14 ani de când lucrez la oficiul medicului de familie Dolna. La început când eu am venit nu era rampa și pentru pacienții care sunt mai în vârstă, chiar și cu probleme de sănătate, care nu pot să ridice picioarele pe scări, era o problemă. Acum e mult mai ușor, fiindcă s-a făcut rampa dată și pacienții sunt mai mulțumiți. 

Iar pentru reparația trotuarului spre rampa Oficiului Medicilor de Familie, Elena Crîșmari a obținut în 2020 finanțare din granturi, la care a contribuit și unii localnici din diasporă. E vorba de o porțiune de 260 de metri, de la casa Elenei până la primul drum asfaltat din localitate. Și în cazul dat, femeia a trebuit să facă demersuri și să insiste ca să fie reparat. Spune ea că s-au alocat banii în 2021, după ce cazul a ajuns în atenția Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, în prezent Consiliul pentru egalitate. S-a construit, însă, un drum pietruit și un trotuar care nu respectă normativele în construcții privind accesibilitatea.

ELENA CRÎȘMARI, președinta AO Alianța pentru Dolna, consilieră locală în satul Dolna: Nu este corect să investim în așa drumuri pentru că, ia uitați-vă, tot pământul iarăși s-a astupat. Mâine, poimâine o să avem aceleași provocări pe care le-am avut în trecut. Și vreau să spun de trotuar. S-a făcut un trotuar, dar el nu corespunde. Aici sunt 70 de centimetri. El trebuie să corespundă totul uniform până și acești 90 de centimetri.

Primărița satului Dolna, Mariana Grigoraș, strânge din umeri și spune că, în bugetul local, nu sunt bani suficienți pentru a construi un drum asfaltat.

MARIANA GRIGORAȘ, primărița satului Dolna, raionul Strășeni: Iată, dacă să ne referim la bugetul aprobat în 2025 pentru 2026 – 5 128 000 de lei, și bugetul aprobat în 2024 pentru 2025 – 5 037 000 de lei, dar cifra dată, vă zic, în toată suma dată, intră și salariile Casei de cultură, salariile aparatului primăriei, salariile grădiniței. Și nouă din toată suma asta ne rămâne puținul care este repartizat și pentru infrastructură, și pentru alte necesități, dar asta e situația, în general. Noi în colaborare cu asociația obștească de nenumărate ori am apelat la instituțiile ierarhice, adică la același Parlament, minister, la Guvern, ca să ne ajute cumva cu drumurile locale, dar ne spun că e drum local și noi din mijloacele pe care le avem insuficient în bugetul nostru, cumva să ne realizăm obiectivele date singuri, cu forțele proprii.

Problema accesibilității persoanelor cu mobilitate redusă nu e întâlnită doar în satul Dolna, dar în întreaga țară. Asociația Motivație, o organizație non-guvernamentală, care oferă suport persoanelor cu dizabilități fizice, monitorizează această problemă de 15 ani. În 2011 a creat o hartă a accesibilității care, până în prezent, a adunat date despre circa patru mii de instituții publice, secții de votare, sectoare de poliție și subdiviziuni teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Dintre acestea, doar șase la sută sunt accesibile.

VICTORIA BOȚAN, specialistă în relații publice, AO Motivație: Harta conține informații detaliate despre clădirile accesibile, neaccesibile din Moldova. Așa, la moment, iată, vedem, în partea stângă, la instituții publice un număr total din cele evaluate, din 1 620 de instituții evaluate, avem doar 173 accesibile, parțial accesibile sunt 378 și inaccesibile 1 069. Secții de votare, la fel, putem vedea cifra de 2 084. Deci din numărul de 2 084 de secții doar 44 sunt accesibile, 564 – parțial accesibile și 1 476 – inaccesibile. Așa arată Moldova, roșu, spuneam, sunt total inaccesibile și vedem foarte puține cu verde, din când în când.

Republica Moldova a ratificat încă din 2010 Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, iar în 2012 a adoptat legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Cu toate acestea, accesibilitate persoanelor cu mobilitate redusă, după cum am văzut, rămâne o problemă. 

GHEORGHE BOSÎI, jurist, AO Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: În 2025, din 1 ianuarie, mai avem un act normativ, care, practic, a combinat mai multe acte normative, privind autorizarea lucrărilor de construcție, se cheamă Codul Urbanismului. Acolo, în articolul 46, alineatul trei, se prevede obligația autorităților publice locale de a evalua obiectivele de infrastructură publică din perspectiva accesibilității acestora la necesitățile persoanelor cu dizabilități o dată în an. Nicio autoritate publică locală nu a făcut un pas înainte, pentru a face planuri de accesibilizare.