Legi cu dedicație?

Sunt legi cu dedicație sau nu? Asta e întrebarea la care am încercat să găsim răspuns, analizând activitatea Legislativului de la Chișinău din ultimii ani. Trei proiecte de legi ne-au atras atenția, în special, rapiditatea cu care au fost votate și impactul pozitiv pe care l-au avut asupra unor persoane concrete, plăcute puterii, și negativ – în cazul celor care nu au fost, probabil, pe placul celor aflați la guvernare. Cine sunt beneficiarii sau perdanții acestor modificări legislative, aflați în anchetă. 

Viorel Bostan și Veaceslav Bârdan sunt cei doi candidați care s-au înscris în cursa pentru funcția de rector al Universității Tehnice din Moldova, una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior de stat din țară.

Viorel Bostan a condus Universitatea Tehnică din Moldova din funcția de rector timp de un deceniu și își dorește să fie reales pentru încă un mandat. Contracandidatul său, Veaceslav Bârdan, este conferențiar universitar în economie, business și administrare la UTM. S-a angajat la această universitate în 2012, fiind șef de departament în cadrul Facultății Inginerie Economică și Business, funcție pe care a ocupat-o până în 2023. 

VICTOR COJOCARU, director al Institutului de Inginerie Electronică și Nanotehnologii, UTM: Noi o să votăm pentru domnul Bostan, fiindcă el a fost la așteptările acelea care, adică, a mai schimbat utilaje, am văzut ce s-a făcut. Toate astea ne aranjează. 

Reporter: Dar despre contracandidatul dumnealui ce credeți? 

VICTOR COJOCARU, director al Institutului de Inginerie Electronică și Nanotehnologii, UTM: Nu-l cunosc. Defel nu-l cunosc.

RAFAEL CILOCI, decanul Facultății Inginerie Economică și Business, UTM: Cu siguranță că va câștiga cel mai bun, cel care are încredere din partea mediului academic de la universitate, cel care a demonstrat competență, efort constant și rezultate care se văd. 

Reporter: Ce credeți despre faptul că domnul Viorel Bostan poate candida la al treilea mandat consecutiv? 

VALERIA TOFAN, studentă anul I la Facultatea de Design, președinta Senatului Studențesc al UTM: Îl susțin. Este o propunere minunată. Mă bucur foarte mult că el a insistat să candideze la al treilea mandat. 

Peste două zile de la dezbaterea dintre cei doi candidați la funcția de rector al UTM, a avut loc scrutinul propriu-zis. Cu aproape 83 la sută din voturile persoanelor cu drept de vot din cadrul universității, Viorel Bostan câștigă cel de-al treilea mandat consecutiv și va conduce instituția încă cinci ani. De fapt, Viorel Bostan a putut candida pentru un nou mandat după ce, în februarie 2026, majoritatea PAS din Parlament a votat modificări la Codul Educației. Acestea prevăd, între altele, că rectorii aflați în fruntea universităților care au trecut printr-un proces de absorbție, cum e și cazul UTM-ului, au dreptul să candideze și să fie aleși pentru al treilea mandat consecutiv, lucru care era interzis anterior. 

La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Viorel Bostan a candidat și a fost ales deputat în Legislativul de la Chișinău pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate. Peste o lună de la validarea mandatului, atât cât i-a permis legea să cumuleze două funcții, renunță la fotoliul din Parlament pentru cel de rector al UTM, deși mandatul lui la conducerea universității urma să expire în mai puțin de jumătate de an, nemaiputând să candideze și să fie ales din nou în fruntea instituției. Doar că lucrurile s-au schimbat, în scurt timp, în favoarea sa. Astfel, cu mai puțin de o lună înainte de expirarea mandatului său de rector, mai exact, în februarie 2026, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat la tribuna Parlamentului modificările la Codul Educației, una dintre care i s-a potrivit mănușă fostului deputat PAS. 

DAN PERCIUN, ministrul Educației și Cercetării: Logica noastră este simplă, să dăm ocazia celor care au pornit aceste procese să le ducă la bun sfârșit dacă vor avea susținerea comunității academice. Ei vor alege, nu ministerul Educației. Ministerul Educației în Republica Moldova nu numește rectori. 

Modificarea la Codul Educației a fost criticată dur de unii deputați din opoziție.

ALA URSU-ANTOCI, deputată PSRM: Se introduce o normă fără precedent cu un singur scop, favorizarea actualului rector al Universității Tehnice a Moldovei.  

VASILE TARLEV, deputat neafiliat: În toate organizațiile internaționale se vorbește că un administrator, un conducător, mai mult de 8 – 10 ani nu este eficient, el trebuie schimbat la alt lucru, cu toată stima și respectul față de Bostan. 

ION CHICU, deputat „Alternativa”: O fi domnul Bostan superman, dar dacă e așa de succes, hai poate, ca pe domnul Bolea, îl luăm de la agricultură, unde a făcut mare treabă, și îl ducem la altă universitate, poate să ridice și altele care sunt mai slabe.  

Și unii reprezentanți ai mediului academic au dat de înțeles că legea l-ar favoriza pe Viorel Bostan. De exemplu, Igor Șarov, pe atunci rector al Universității de Stat, a scris într-o postare pe Facebook că: „Orice intenție de reorganizare care, în percepția publicului, ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație.”. Șarov face referire la faptul că Ion Bostan, tatăl lui Viorel Bostan, a fost în fruntea UTM timp de 23 de ani, până în 2015, când rector devine fiul său.

VIOREL BOSTAN, rector UTM: Este o insinuare, o manipulare din partea opozanților. Eu am participat la alegerile din 2015 și le-am câștigat. A votat toată comunitatea academică, aproape 800 de oameni. Același lucru l-am făcut și în alegerile din 2021. Nici într-un caz numele tatălui meu nu a fost utilizat sau nu a fost făcut un anumit transfer de imagine, de exemplu, asupra mea. Cei care spun că postul de rector se transmite sau mă leagă pe mine de activitatea tatălui meu, de fapt, induc în eroare întreaga opinie și lipsesc comunitatea academică de acel discernământ pe care în mod normal ei îl au atunci când decid cine să reprezinte comunitatea lor în universitate. 

Cât despre modificările la Codul Educației, votate de foștii colegi din Parlament, Viorel Bostan neagă că au fost făcute pentru a-i da posibilitatea să câștige încă un mandat de rector.

VIOREL BOSTAN, rector UTM: Parlamentul nu a modificat Codul Educației ca să mă favorizeze pe mine. Am luat o decizie asumată să particip la alegerile parlamentare, fără să condiționez cuiva ceva sau fără ca să încerc astfel de manipulări. Am ajuns în Parlament, am participat activ în alegerile parlamentare, iar după o lună de activitate în Parlament am înțeles că locul meu este în mediul academic.

Este sau nu o lege cu dedicație pentru fostul deputat PAS, Viorel Bostan? L-am întrebat pe ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

DAN PERCIUN, ministrul Educației și Cercetării: Nu este o lege care a pornit de la un om, a pornit de la o realitate și de la un proces masiv de consolidare a sistemului universitar. Noi nu am avut nicio discuție cu domnul Bostan pe acest subiect, nici înainte de alegeri, nici ulterior. El nu este membru PAS, nici nu a fost anterior și nici nu mă aștept să devină în viitoarea perioadă. Îmi pare foarte simplist de redus meritele obiective ale unui om din ultimii 20 de ani la simplul fapt că a candidat pe lista PAS. Ceea ce este un lucru pe care eu îl salut. Faptul că el a reușit să câștige a treia oară poziția de rector este strict meritul dumnealui și al lucrurilor extraordinare pe care le-a făcut la UTM.

Potrivit ultimei declarații de avere, în 2025, Viorel Bostan a ridicat, doar din funcția de rector al Universității Tehnice din Moldova, un venit salarial de peste 400 de mii de lei, adică circa 35 de mii de lei lunar. Pe lângă aceasta, Bostan a mai fost remunerat pentru activitatea didactică și de cercetare științifică cu o sumă similară. Astfel, veniturile salariale de anul trecut ale lui Viorel Bostan de la UTM au depășit suma totală de peste 850 de mii de lei.   

O altă modificare de lege, care a stârnit critici în spațiul public, este cea care a creat condiții legale propice pentru numirea lui Herman von Hebel, fost judecător în Regatul Țărilor de Jos, în funcția de membru al Comisiei de evaluare externă a procurorilor. Dar să le luăm pe rând. 

Herman von Hebel a venit în Republica Moldova în 2022, după ce a fost acceptat de Legislativ, de rând cu alți doi experți internaționali și trei locali, să facă parte din Comisia Pre-Vetting. Mai mult, acesta a fost ales, prin vot secret, președinte al acestei comisii, care a avut rolul de a verifica integritatea candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și, respectiv, în Consiliul Superior al Procurorilor. În martie 2024, în timp ce Herman von Hebel era președintele Comisiei Pre-Vetting, acesta s-a pomenit în centrul unui scandal, după o investigație publicată de portalul Anticoruptie.md, intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. 

CORNELIA COZONAC, jurnalistă de investigație, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice: Investigația este despre integritatea sau problemele de imagine ale șefului Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, și anume niște activități de ale lui când era grefier la Curtea de la Haga. A făcut o reformă și a concediat mai mulți angajați, care ulterior s-au restabilit și au existat multe critici la adresa lui, inclusiv din partea unor judecători notorii de la Curtea de la Haga, care au făcut declarații că acea reformă a fost una abuzivă. Lumea a fost concediată și pe urmă s-a restabilit și instituția a plătit prejudicii foarte mari. Este vorba despre un prejudiciu de cam peste 700 000 de euro, total de la mai mulți angajați care au fost concediați și pe urmă restabiliți în funcție. 

În ciuda presiunii publice, von Hebel nu și-a dat demisia, continuându-și activitatea în cadrul Comisiei Pre-Vetting până în noiembrie 2025. Mai mult, în februarie 2026, numele lui von Hebel apare în lista celor doi experți străini, propusă spre aprobare Parlamentului de la Chișinău, pentru a suplini funcțiile rămase vacante în cadrul Comisiei de evaluare a procurorilor, fapt ce a stârnit discuții aprinse în forul legislativ.

DINU PLÎNGĂU, deputat PAS: Să existe două hotărâri pe fiecare candidatură aparte. Poate există persoane care ar vota prima candidatură, dar nu și a doua. Și subiectul pe care eu astăzi îl ating este legat de domnul Hebel. Au apărut niște întrebări din partea jurnaliștilor și ar fi fost oportun să se încerce să se explice sau să se dea răspunsuri la acele întrebări care au apărut în spațiul public vis-a-vis de acest candidat până a ajunge, fiind astăzi, cumva, impuși să dăm un vot pentru sau împotrivă.  

OLGA URSU, deputată „Alternativa”: Eu cred că cu toții ne amintim râsul lui batjocoritor și ceaiul servit cu drag exact la subiectul unei mame profesoare care muncește la negru și din greu peste hotare pentru a-i oferi fiului său o viață decentă, aici, acasă. 

VASILE COSTIUC, deputat „Democrația Acasă”: Poate mai adăugați la regulamentul acesta cu Vettingul ca atunci când evaluează sau vorbesc cu mamele judecătorilor, procurorilor, să nu mai bea ceai și să nu umilească cetățenii noști. Măcar atât, că oricum o să-i votați că așa vreți dvs. Mi se pare o obrăznicie categorică. 

IGOR CHIRIAC, deputat PAS: Au existat diferite atacuri la adresa acestui candidat. Au venit, în mare parte, de la cei care nu au trecut controlul integrității etice și financiare a judecătorilor. Dar niciun atac nu s-a confirmat. Unica obiecție este că a băut ceai. Păi și Dodon beia ceai și spunea la toți ca să „nu vă diorgăiți”, apoi ce deja să nu-l primim în Parlament pe omul acesta? 

Proiectul de Hotărâre privind desemnarea unor membri ai Comisiei de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor nu a acumulat numărul suficient de 61 de voturi. Așa că, peste o săptămână, Igor Chiriac vine cu un amendament din numele a cinci deputați PAS, la un proiect de modificare a legii privind fortificarea securității judecătorilor, ajuns deja în lectura a doua. Amendamentul dat prevedea că experții străini, candidați la funcțiile de membri ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor pot fi propuși repetat și votați cu 51 de voturi în loc de 61. În aceeași zi, pe 5 martie 2026, președinta Maia Sandu a și promulgat Legea privind fortificarea securității judecătorilor. Iar a doua zi, candidatura lui Herman von Hebel a fost propusă din nou și votată în parlament de deputații PAS.

Deputați din opoziție s-au adresat la Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea modificărilor făcute la lege, iar, până la examinarea cauzei, să suspende aplicarea acestor prevederi. Curtea, însă, le-a respins cererea de suspendare pe motiv că „nu au demonstrat în mod convingător că aplicarea prevederilor contestate ar produce consecințe iremediabile”.

Totuși, de ce partidul de la guvernarea a ținut morțiș să-l propulseze pe Herman Von Hebel în Comisia pentru evaluare a procurorilor? L-am întrebat pe deputatul PAS, Igor Chiriac, tot el vicepreședintele Comisiei juridice, pentru numiri și imunități din Parlament.

IGOR CHIRIAC, deputat PAS: Domnul von Hebel a făcut parte din Comisia Pre-Vetting. El a fost președintele acestei Comisii Pre-Vetting. De fapt, Comisia Pre-Vetting a fost cea care a făcut procedurile după care astăzi și celelalte două comisii: Vetting 2, Vetting 3 se conduc. A făcut procedurile. Și dacă noi vrem ca să deblocăm lucrurile, să meargă mai rapid, trebuie să punem un om care cunoaște toate procedurile, ca să nu îi trebuiască o anumită perioadă de timp să se familiarizeze cu ele. 

Reporter:  Ar fi un proiect cu dedicație pentru domnul Hebel? 

IGOR CHIRIAC, deputat PAS: N-aș vrea să spun că este cu dedicație. Acest proiect este cu dedicație pentru sistemul judecătoresc și este cu dedicație pentru reforma justiției. Acesta este unicul scop al acestui proiect. 

Nici Herman von Hebel nu vede o problemă în felul în care a fost votat de Parlament membru al Comisiei de evaluare a procurorilor.

HERMAN VON HEBEL, membru internațional al Comisiei de evaluare a procurorilor: Am fost votat de Parlament conform procedurii lor. Și întreaga procedură, desigur, a fost o decizie a Parlamentului. Deci, orice întrebări despre echitate și altele sunt, de fapt, întrebări pentru parlamentari și nu pentru experții care lucrează în această comisie. 

Reporter: Putem spune că legea a fost modificată pentru dumneavoastră?

HERMAN VON HEBEL, membru internațional al Comisiei de evaluare a procurorilor: Nu știu. Am fost candidat, după cum știți. Am fost propus de donatori și sunt foarte fericit să fiu aici ca membru al comisiei. Ca membru al Comisiei Pre-Vetting, chiar cred că am făcut o treabă excelentă și sper că voi putea continua să fac același lucru aici, în această comisie.

MAIA SANDU, candidată la funcția de președintă a Republicii Moldova: Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației din țara noastră. Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. 

Declarația a fost făcută de Maia Sandu, după ce au fost anunțate rezultatele preliminare după primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, dar și a referendumului privind includerea obiectivului european în Constituție. Peste trei luni, Consiliul Național de Securitate, în frunte cu președinta Maia Sandu, a cerut consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea acestui fenomen. Peste nouă zile, ministra Justiției de atunci, Veronica Mihailov-Moraru, a vorbit public despre mai multe soluții. Una dintre ele – comasarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în frunte cu Victor Furtuna, pe atunci procuror-șef interimar,  în prezent – procuror șef, și Procuratura Anticorupție, condusă, atunci, de Veronica Dragalin. 

Peste câteva zile, în cadrul unei emisiuni televizate, Veronica Dragalin a spus că fuzionarea celor două procuraturi ar avea ca efect scoaterea sa din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție.

VERONICA DRAGALIN, șefă a Procuraturii Anticorupție în perioada 2022-2025: Faptul că fuzionarea acestor două procuraturi specializate ar avea ca efect scoaterea mea din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, deci, cred că e un lucru evident. 

Moderatoare: Dar vi s-a cerut expres acest lucru, ca dumneavoastră să plecați? Adică, vedeți o legătură cauzală între această dorință ca să plecați și faptul că s-ar dori desființarea sau reorganizarea acestor două procuraturi specializate.

VERONICA DRAGALIN, șefă a Procuraturii Anticorupție în perioada 2022-2025: Mi s-a cerut indirect, direct, prin diferite mesaje, prin diferite persoane. Da, mi s-a cerut să plec. 

Moderatoare: Cine v-a cerut acest lucru? 

VERONICA DRAGALIN, șefă a Procuraturii Anticorupție în perioada 2022-2025: Eu cred că e suficient să spunem că conducerea țării mi-a cerut mie să plec.

Întrebată dacă a cerut demisia Veronicăi Dragalin, șefa statului, Maia Sandu, a criticat  activitatea Procuraturii Anticorupție. 

MAIA SANDU, președinta Republicii Moldova: I-am spus șefei Procuraturii Anticorupție că instituția pe care o conduce, și nu doar această instituție, reprezintă o vulnerabilitate la adresa securității și la adresa democrației Republicii Moldova. Am discutat la Consiliul Suprem de Securitate și am convenit că Parlamentul și Guvernul vor veni cu soluții, inclusiv soluții care ar schimba arhitectura instituțională, pentru ca să putem să avem în viitorul apropiat instituții care știu să-și facă treaba și care știu să protejeze votul cetățeanului. 

Ulterior, pe 12 februarie 2025, un grup de deputați PAS, în frunte cu Igor Chiriac, au înregistrat în Parlament un proiect de lege ce prevedea crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, pe scurt PACCO. Pe 19 februarie, cu o zi înainte de a fi votat în prima lectură, Veronica Dragalin și-a dat demisia. 

VERONICA DRAGALIN, șefă a Procuraturii Anticorupție în perioada 2022-2025: Lichidarea Procuraturii Anticorupție va avea implicații grave și periculoase pentru statul de drept în Republica Moldova și pentru parcursul european consacrat în Constituția Republicii Moldova. Astăzi am depus o cerere de demisie către Procurorul General cu speranța că această inițiativă legislativă nu va merge înainte. 

A doua zi, proiectul a fost prezentat de la tribuna parlamentului de deputatul PAS, Igor Chiriac, și votat în prima lectură. Proiectul dat nu a mai devenit lege, nemaifiind propus spre votare în lectura a doua. De ce? L-am întrebat pe deputatul PAS, Igor Chiriac. 

IGOR CHIRIAC, deputat PAS: După ce am votat în prima lectură, ne-am adresat Comisiei de la Veneția și am întrebat opinia Comisiei de la Veneția. Însăși Comisia de la Veneția a spus că atunci când s-a adoptat acest proiect de lege, s-a votat în prima lectură, era o situație care era dictată de ce s-a întâmplat la alegerile de 2024. Și însăși Comisia de la Veneția, în avizul său, spune că în 2025 organele de drept au avut o altă activitate, o altă prestație de combatere a corupției electorale, a finanțării ilegale, mult mai bună. Și toată lumea asta o recunoaște. Și Comisia de la Veneția a spus că, practic, situația un pic s-a schimbat și să luați în considerare dacă vreți să mergeți în continuare pe formarea unei singure procuraturi, să luați în calcul riscurile ce o să se întâmple cu dosarele care trec de la cele două procuraturi: PCCOCS și PA la procuratura nouă formată. Ce o să se întâmple cu dosarele care sunt în judecată? Sunt niște riscuri. Nu este la moment pe agenda noastră de discuții și când va veni de la Ministerul Justiției, o să discutăm. 

Întrebat dacă acest proiect de lege, care nu a mai fost votat în lectura a doua, și-a atins, de fapt, scopul de a o înlătura de la șefia Procuraturii Anticorupție pe Veronica Dragalin, Igor Chiriac a răspuns scurt.  

IGOR CHIRIAC, deputat PAS: Prea multă importanță și-a atribuit ea singură ei în acest caz. Nu cred că atât de importantă este o persoana, ca să faci modificare de lege. Nu s-a făcut cu dedicație pentru ea.

Am vrut să vorbim la acest subiect cu fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, dar aceasta a refuzat să ne ofere un interviu, spunând că „nu este persoana potrivită să comenteze acest subiect”. 

Lilia Ioniță, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției,  monitorizează de mai mulți ani proiectele de legi și susține că avem de-a face, în astfel de cazuri, cu niște precedente periculoase. 

LILIA IONIȚĂ, directoare de program a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției: Probabil că toate aceste proiecte pot fi privite ca proiecte cu dedicație. Problema este, totuși, acea problemă sistemică. E vorba de transparența și de argumentarea acestor inițiative legislative. Cred că din 2006 încoace am urmărit procesul legislativ îndeaproape și vreau să zic că, la fel, au excelat și în alte legislaturi. Și sunt chestii curioase. Dacă în legislatura curentă s-au promovat mai multe proiecte ce țin de justiție, afaceri interne, securitate, chestii care sunt justificate prin programul de guvernare asumat, prin crizele regionale, atunci în legislaturile precedente noi am avut, de exemplu, până în 2019 foarte multe inițiative și proiecte de lege care erau orientate pe domeniul economic, business. Și acolo chiar se promovau masiv interese economice ale unor grupuri și companii private. Dar problema este că, într-adevăr, s-au creat și continuă să se creeze precedente periculoase.