Nu e lege pentru victimele regimului de la Tiraspol

Regimul separatist de la Tiraspol s-a instalat în estul țării, în special, după războiul de pe Nistru din 1992. De atunci, timp de mai bine de trei decenii a persecutat și torturat în comisariatele și pușcăriile sale mii de persoane, fie din stânga sau din dreapta Nistrului. Unele au fost eliberate, ca monedă de schimb, în urma unor negocieri cu autoritățile constituționale de la Chișinău. Ajunse pe malul drept al Nistrului, victimele regimului separatist se confruntă, însă, cu alte probleme, generate de o comunicare defectuoasă între instituții cheie ale statului și de lacune legislative, cum ar fi: accesul la unele servicii medicale, asistență socială și juridică, consiliere psihologică sau compensarea financiară a prejudiciului. Detalii, în anchetă. 

Alexandr Dimov, locuitor al orașului Chișinău, a fost reținut, în mai 2022, la Tiraspol, de așa-zisele autorități de drept din stânga Nistrului, fiind bănuit că a incendiat un comisariat militar. 

ALEXANDR DIMOV, fost deținut ilegal în regiunea transnistreană: La intrarea în Tiraspol, la un post de control cu regim consolidat, am fost oprit de angajați ai patrulei. M-am conformat, am oprit mașina, dar înainte să reușesc să opresc motorul sau să trag frâna de mână, am fost scos fulgerător din automobil de persoane înarmate. Cine erau și cum se numeau, nu știu nici până astăzi. Toți purtau măști și erau înarmați. Mai târziu după cum am reușit deja să aflu, m-au învinuit de terorism și diversiune săvârșite pe teritoriul orașului Tiraspol – așa numitul comisariat militar. Se pare că cineva l-a incediat și au hotărât să dea vina pe mine. 

A fost condamnat la 20 de ani de închisoare de așa-zisa Curte Supremă, controlată de regimul separatist din regiunea transnistreană. În Penitenciarul numărul 3 din Tiraspol l-a cunoscut pe Vadim Pogorlețchi, un activist civic și apărător al drepturilor omului, originar din Tiraspol, care a fost reținut ilegal, în august 2022, și condamnat la 16 ani de închisoare pentru „înaltă trădare de patrie” și „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”.

VADIM POGORLEȚCHI, fost deținut ilegal în regiunea transnistreană: Nu doar eu, ci toți deținuții politici erau tratați cu o cruzime deosebită. Erau ținuți în condiții extrem de dure și incompatibile cu o existență umană. În primul rând, temperaturi extreme, foarte ridicate vara și foarte scăzute iarna. Practic nu exista lenjerie de pat, iar paturile aveau în loc de saltea o placă metalică. Lipsea apa potabilă, aerul proaspăt, lumina și iluminarea suficientă, precum și posibilitatea de a vedea afară prin fereastră.  

ALEXANDR DIMOV, fost deținut ilegal în regiunea transnistreană: Sănătatea mea a fost afectată în urma bătăilor. Bieții din MGB, sau cum să-i numesc. Nu știu. Nu sunt oameni. Aveam probleme serioase cu coloana vertebrală și aparatul locomotor. Am avut probleme cu aparatul locomotor. Am avut probleme cu spinarea. Primeam lovituri repetate la spate, la rinichi, în lateral – eram bătut constant. Este greu să-mi amintesc toate acestea. Prietenul meu Vadim m-a ajutat enorm. Nu mă sfiesc să-l numesc prieten, pentru că datorită lui, probabil, am rămas în viață. 

Autoritățile de la Chișinău au calificat detențiile bărbaților drept ilegale și au cerut, de mai multe ori, eliberarea lor necondiționată, de rând cu alți deținuți, victime ale regimului separatist. Tiraspolul a reacționat abia în februarie 2025, în contextul crizei energetice și umanitare, provocată de sistarea livrării de gaze de Federația Rusă.

OLEG SEREBRIAN, fost viceprim-ministru pentru Reintegrare: Noi insistăm pe eliberarea tuturor. Noi considerăm toți cei 2 000 de deținuți care sunt în partea stângă a Nistrului, în momentul de față deținuți politici, nu din cauza că sunt „politici” în sensul clasic, că sunt pentru viziunile lor politice întemnițați, ci pentru faptul că o instanță ilegală îi ține în detenție. Deci, sunt ca și cum persoane răpite.

Autoritățile separatiste au fost de acord, în schimbul gazului livrat de Chișinău către malul stâng al Nistrului, să elibereze mai mulți deținuți încarcerați ilegal. Șase persoane au fost eliberate în 2025. 

NICOLETA HRIPLIVÎI, avocată Promo-LEX: Codul de procedură penală prevede că în cazul în care o persoană este răpită, vorbim acum de detenție, statul este obligat să pornească dosar penal și să-l investigheze eficient. Astăzi, dacă nu greșesc, poate un dosar mi se pare că este, dar nu știu dacă a ajuns în judecată. Noi nu avem niciun dosar sau niciun condamnat privind săvârșirea faptelor în regiunea transnistreană sau faptele săvârșite de către reprezentanții așa-numitului regim de ocupație din regiune. Noi nu avem niciun dosar finalizat și nicio hotărâre sau sentință de condamnare.

În lipsa unui proces penal care să se încheie cu o decizie definitivă a instanței de judecată și a unui mecanism de suport al acestor persoane, victimele regimului separatist de la Tiraspol nu beneficiază de sprijin din partea statului, prevăzut, inclusiv, de Legea privind reabilitarea victimelor infracțiunilor, și anume: de asistență socială, juridică, consiliere psihologică sau compensarea financiară a prejudiciului. Cu alte cuvinte, trebuie să se descurce pe cont propriu. 

NICOLETA HRIPLIVÎI, avocată Promo-LEX: Dacă facem o comparație cu Ucraina, Georgia de cândva, când era mai democratică, au elaborat o lege cu privire la declararea teritoriului temporar ocupat. De exemplu, în Ucraina ei au așa o lege și în această lege prevede anumite mecanisme sau anumite excepții de la aplicarea unei legi sau de la aplicarea unui mecanism, sau suspendarea aplicării unor anumite norme. Noi astfel de lege nu avem. 

Alexandr Dimov a fost eliberat în februarie 2025, cu nouă luni înaintea lui Vadim Pogorlețchi. Reîntors acasă, la Chișinău, a fost asistat de avocații Promo-LEX, organizație care monitorizează aceste cazuri și oferă suport juridic.

NICOLETA HRIPLIVÎI, avocată Promo-LEX: Cazul Dimov nu este unicul caz, doar că este un caz mai recent. Și noi am încercat pe exemplu lui să vedem ce oferă statul deținuților, persoanelor care au fost deținute ilegal în regiunea transnistreană. Deoarece orice persoană care este deținută în acel penitenciar, astăzi se consideră deținut ilegal. El a fost eliberat în februarie. Poliță de asigurare medicală el nu avea, nu era angajat. Să-i se acorde de urgență asistență medicală gratuită și un alt suport temporar social, de oricare ar fi el, deoarece nu lucrează, trebuie cu ceva acum să trăiască. 

Din martie 2025 și timp de trei luni, Alexandr Dimov, cu sprijinul avocaților Promo-LEX, a expediat o serie de scrisori în adresa mai multor instituții ale statului. Prima a fost trimisă pe 5 martie în adresa viceprim-ministrului pentru Reintegrare de atunci, Oleg Serebrian, dar și Biroului politici de reintegrare, prin care a cerut „acordarea sprijinului pentru reintegrare și asistenței necesare după detenția ilegală în regiunea transnistreană”. A solicitat, între altele, „asigurarea accesului la servicii medicale gratuite” și „explicarea procedurii de obținere a unui ajutor financiar temporar”. Pe 10 martie, Biroul a informat mai multe instituții ale statului despre acest caz, iar pe 24 martie, i-a răspuns lui Dimov că se poate adresa acestora după ajutor. Astfel, pe 9 aprilie 2025, bărbatul a trimis solicitări către Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, dar și la Direcția Generală Asistență Medicală și Socială din cadrul municipiului Chișinău. Cea din urmă i-a recomandat să se adreseze la organizația neguvernamentală Promo-LEX „care are drept scop dezvoltarea democrației și apărarea drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană”. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, însă, l-a redirecționat la Inspectoratul Național de Probațiune, care asigură asistența postpenitenciară și la structurile teritoriale de asistență socială. Iar de la CNAM și Ministerul Sănătății a primit răspunsuri asemănătoare prin care a fost informat că: „persoanele eliberate din detenție ilegală din regiunea transnistreană nu sunt vizate expres de legislație”, „astfel, nu există temei legal care permite acordarea statutului de persoană asigurată și acces gratuit la servicii medicale”. Instituțiile au mai menționat că poate beneficia doar de asistență medicală urgentă prespitalicească și asistență medicală primară. În lipsa unor soluții din partea acestor instituții, a fost sesizat, din nou, Biroul politici de reintegrare, care i-a informat că a propus „modificarea articolului 7 din Legea asistenței sociale nr. 547/2003 prin menționarea distinctă a acestei categorii de cetățeni care să le garanteze dreptul de a beneficia de asistență socială”. Această propunere de proiect „vizează inclusiv persoanele nevoite să-și părăsească domiciliul din regiunea transnistreană din cauza persecuțiilor”.  

La nouă luni distanță, modificările legislative promise bat încă pasul pe loc. Aurelia Bulat, șefă de direcție, în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale spune că ajustări la Legea asistenței sociale încă nu au fost făcute. 

AURELIA BULAT, șefă de direcție, Ministerul Muncii și Protecției Sociale: Legea 547 are un articol separat în care sunt indicați expres beneficiarii de asistență socială. Noi, cu doi ani în urmă am încercat să introducem în acea lege inclusiv o categorie separată și e vorba despre victimele infracțiunilor. Deocamdată nu am avut susținere în acest sens, dar nu am uitat de această inițiativă și, respectiv, acum în procesul în care are loc modificări și la legea serviciilor sociale și la legea asistenței sociale noi am inclus în pachet iarăși această inițiativă. 

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, susține că fiecare caz în parte este analizat în mod individual și că se află în vizorul autorităților.

EMIL CEBAN, ministrul Sănătății: Deci, în primul rând, sută la sută vorbim de asistența primară, vorbim de pachetul minim care este necesar. Apoi, individual, discutăm pentru fiecare persoană. Ele nu sunt atât de multe. Pentru fiecare persoană se vorbește în particular se ia decizie la o instituție care gestionează cazul și să-l rezolve. Toate aceste discuții au loc între Ministerul Reintegrării și noi, deja, acționăm în urma dumnealor. Ei discută toate întrebările pe loc acolo, ei le negociază și noi le îndeplinim. 

Iar viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, recunoaște că este nevoie de modificări legislative, în urma cărora persoanele, care au fost deținute ilegal în închisorile transnistrene, să fie tratate de instituțiile statului ca victime. Când, însă, acestea vor fi făcute, nu este clar deocamdată.

VALERIU CHIVERI, viceprim-ministru pentru Reintegrare: Am inițiat la Ministerul Justiției anumite modificări care ar putea trata persoanele care au fost eliberate din detenție din regiunea transnistreană sau au plecat din cauza persecutărilor să fie tratate ca victime, dar în condițiile în care acest statut este oferit de un organ al urmăririi penale pentru a evita diferite situații neplăcute. 

În anul 2025, Biroul politici pentru reintegrare a anunțat că aproape două mii de persoane se află în detenție ilegală în regiunea transnistreană, iar, potrivit Promo-LEX, aceasta este cea mai mare rată de încarcerare în Europa.

ALEXANDR DIMOV, fost deținut ilegal în regiunea transnistreană: Nu, nu mă simt protejat aici. Există teamă. Deși, după tot ce am trăit, cu greu mai poate cineva să mă sperie.  

VADIM POGORLEȚCHI, fost deținut ilegal în regiunea transnistreană: Eu și alți refugiați din Transnistria suntem lipsiți de orice sprijin din partea statului. Putem conta doar pe organizații umanitare, apărători ai drepturilor omului sau persoane private.