Plăți cu ruble transnistrene la Chișinău și Varnița

Rubla transnistreană este folosită, la vedere, chiar în inima capitalei, dar și la Varnița – o localitate din raionul Anenii Noi, care se învecinează cu Benderul, al doilea cel mai mare oraș din regiunea separatistă. Asta, deși moneda emisă de autoritățile autoproclamate de la Tiraspol nu este recunoscută de autoritățile constituționale de la Chișinău și nici de alte state. Prin urmare, folosirea acestor bancnote pe malul drept al Nistrului pentru achiziția de bunuri sau servicii este, de fapt, la limita legii. Cum am aflat asta? Vedeți în ancheta documentată cu camera ascunsă de Zona de Securitate și CU SENS.

CHIȘINĂU

Autogara Centrală din Chișinău. De aici pornesc zilnic microbuze de linie spre trei orașe din regiunea separatistă transnistreană: Tiraspol, Bender și Dubăsari. Chiar dacă suntem în inima capitalei Republicii Moldova, la casele de pe peronul autogării, rubla transnistreană se simte ca la ea acasă.

– Bună ziua, un bilet până la Tiraspol!

– La ora 13.00 e următoarea cursă spre Tiraspol.

– Cât va fi în ruble?

– 60.

– Mulțumesc.

În timp ce ne îndreptăm spre un alt ghișeu ca să vedem dacă vom putea cumpăra încă un bilet de călătorie cu ruble transnistrene, un bărbat scoate din portofel mai multe bancnote de lei. Numără câteva sute, le întinde casieriței, iar în scurt timp primește un teanc de ruble transnistrene. Ulterior, femeia de la ghișeu acceptă să ne vândă și nouă un bilet spre Tiraspol în schimbul bancnotelor nerecunoscute pe malul drept al Nistrului. Una dintre casierițe, care a acceptat să vorbească cu noi, explică de ce ea și colegele ei vând bilete de călătorie în schimbul rublelor transnistrene, dar nu a vrut să ne dea detalii despre practica de schimb valutar direct la ghișeu.  Autogara Centrală din Chișinău este gestionată de Întreprinderea de Stat „Direcția pentru Exploatarea Imobilului”. Numele întreprinderii apare și pe cele două bilete de călătorie, cumpărate mai devreme. Am mers pentru explicații la administratorul autogării, Valeriu Filipovici, care neagă existența tranzacțiilor cu ruble transnistrene la casele de pe peron. 

VALERIU FILIPOVICI, administrator, Autogara Centrală din Chișinău: Nu cunosc așa ceva și așa ceva nu cred că există la noi în casă. Nu există, pentru că la noi se eliberează bonul, se eliberează în lei și în toată seara se face încasarea în lei, adică cu rublele transnistrene este imposibil să facă vânzare. Nu are de unde casierul să aibă să schimbe lei, că nu-i schimb valutar. Adică astea sunt niște chestii… cred că astea sunt aberații. 

Reporter: Dacă o să vă arătăm un video în care am procurat bilete de la gară cu ruble transnistrene, o să vă surprindă acest lucru? 

VALERIU FILIPOVICI, administrator, Autogara Centrală din Chișinău: Sigur, vă rog frumos chiar. Noi o să facem o anchetă internă în primul rând, dar 100% la noi nu se vând bilete în ruble transnistrene. Atât am vrut să vă spun. Nu e posibil. 

La Autogara Nord din Chișinău, de unde pleacă microbuzele de linie spre orașele Camenca și Rîbnița din regiunea transnistreană, aceeași situație. Am mers la una dintre casele de pe peronul autogării, alese la întâmplare, unde cu 82 de ruble transnistrene am reușit să cumpărăm un bilet de călătorie spre Rîbnița.

Autogara Nord din Chișinău a fost privatizată în 2018 și, în prezent, se află în proprietate companiei Gara Nord SRL. Pe holul autogării vorbim cu Ivan Andrușca, șef de direcție, care spune că e responsabil inclusiv de activitatea caselor de pe peron. Și acesta neagă tranzacțiile cu ruble transnistrene la casele autogării. Așa că îi arătăm înregistrarea video care surprinde momentul când una dintre casierițe ne-a vândut biletul spre Rîbnița. 

Reporter: Înseamnă că-i posibil.

IVAN ANDRUȘCA, șef de direcție, Gara Nord SRL: Nu-i posibil chestia asta. Doamna casier a făcut o încălcare. Chestia asta nu-i posibilă. Eu vă spun, chestia asta, că nu-i posibilă. Noi nu permitem chestia asta.

L-am sunat și pe administratorul autogării, Vitalie Gavrilov, însă acesta a refuzat să discute cu noi.

VARNIȚA

De la Chișinău mergem la Varnița, o localitate din raionul Anenii Noi, care se învecinează cu Benderul, un oraș aflat sub controlul regimului separatist de la Tiraspol. Aici, rubla transnistreană circulă firesc și este percepută ca o normalitate de localnici. De exemplu, în acest magazin de la marginea satului, cumpărătorii sunt anunțați prin mesaje scrise în limba rusă că pâinea poate fi cumpărată doar cu ruble transnistrene.

– Bună ziua. Din ce motiv pâinea se vinde doar în ruble transnistrene?

– Deoarece o primim din regiunea transnistreană.

– În lei nu o putem cumpăra?

– În lei va fi mai scump.

– Ce fel de pâine vreți?

– Care costă 5,9 [ruble].

– Altceva mai doriți?

– Nu. Cât de des oamenii cumpără în ruble aici?

– Adică?

– Vă întreb dacă nu aveți probleme din motiv că vindeți cu ruble?

– Pentru pâine, avem firmă deschisă.

– Acolo?

– Da. 

– Ulterior, cu rublele ce faceți? 

– Le schimbăm în lei. 

Ulterior, am discutat și cu proprietarul magazinului, Ivan Pașcan, care ne spune că face comerț prin intermediul a două companii: una înregistrată în regiunea transnistreană și alta, înregistrată la Varnița. Prin urmare, folosește și două aparate de casă: unul pentru tranzacții în lei, atât plăți cash, cât și cu cardul și altul – pentru tranzacțiile în ruble transnistrene, care pot fi făcute doar în numerar.

IVAN PAȘCAN, proprietarul unui magazin din satul Varnița: Aici e aparatul transnistrean, aici e aparatul moldovenesc care e legat cu cartelă. 

Reporter: La aparatul transnistrean ce operațiuni puteți face?

IVAN PAȘCAN, proprietarul unui magazin din satul Varnița: Toate operațiunile. Nu putem să luăm pe cartelă pentru că nu avem dreptul. 

Reporter: Dar de ce nu aveți dreptul?

IVAN PAȘCAN, proprietarul unui magazin din satul Varnița: Nu e legătură aici cu internetul. Noi avem cu internetul de la bancă, dar aici nu-i legătură.

Reporter: Și asta cine vi l-a oferit, aparatul de casă?

IVAN PAȘCAN, proprietarul unui magazin din satul Varnița: Orașul, noi oficial suntem înregistrați. 

Reporter: Orașul Bender?

IVAN PAȘCAN, proprietarul unui magazin din satul Varnița: Da. 

Rublele transnistrene, încasate din activitatea de comerț, îi prind bine proprietarului. Spune că achită cu ele facturile la gaz și lumină, emise de entități din regiunea separatistă. Asta, deoarece satul Varnița, deși nu se află, oficial, sub controlul regimului de la Tiraspol, este conectat la rețeaua de aprovizionare a populației cu gaz și electricitate transnistreană.

Reporter: Spuneți-ne, ce faceți cu rublele? Cum le schimbați? Care-i cursul?

IVAN PAȘCAN, proprietarul unui magazin din satul Varnița: Eu plătesc gazul și lumina pe rublele astea. Le pun pe contul transnistrean și plătim gaz și lumină. Firma pe care ați văzut-o acolo este transnistreană, plătim totul în ruble.

Am continuat turul magazinelor din Varnița și în alte patru am putut cumpăra produse cu ruble transnistrene sau ni s-a comunicat că sunt acceptate aceste bancnote. Iar în acest magazin din centrul satului, am surprins mai mulți localnici care așteptau la coadă cu ruble transnistrene în mâini. Printre ei, Dumitru Urîtu, care primește pensie de la autoritățile transnistrene, respectiv, cam toți banii pe care îi are bărbatul sunt ruble transnistrene.

DUMITRU URÎTU, locuitor al satului Varnița: Eu îs pensionar din Transnistria, de la Parcul de troleibuze. Am 1991 de ruble și 80 de copeici. Poftim, badea Dumitru, trăiește cum vrei. Mult, puțin… 

Reporter: Și unde primiți pensia? 

DUMITRU URÎTU, locuitor al satului Varnița: În Bender, unde să o primesc. 

Reporter: Înțelegem că rublă transnistreană, la Varnița, este o normalitate? 

DUMITRU URÎTU, locuitor al satului Varnița: Nu aș spune că ea cu ceva încurcă. 

La Varnița funcționează și un oficiu poștal care aparține așa-zisei Întreprinderii Unitare de Stat „Poșta Transnistriei” și se subordonează unui pretins minister al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media al republicii moldovenești nistrene (rmn). Aici, locuitorii din Varnița vin lunar pentru a-și achita facturile la gaz, lumină și apă, pe care le primesc din regiunea separatistă, plăți ce pot fi făcute doar cu ruble transnistrene. Activitatea oficiului nu se limitează la achitarea facturilor, dar pot fi primite sau expediate colete și scrisori. 

Nu departe de oficiul poștal, dar și de magazinele care accepta bancnote emise de autoritățile separatiste de la Tiraspol, e Sectorul de Poliție din Varnița.

– Documentăm un subiect privind circulația rublelor transnistrene, aici, la Varnița și vrem să discută cu cineva de la poliție dacă cunosc despre acest lucru, dacă au înregistrat…

– Toate întrebările la centrul de presă al IGP.   

Am trimis o solicitare de informații Inspectoratului de poliție Bender, în subordinea căruia se află Sectorul de Poliție din Varnița. Precizăm că, deși se află într-un oraș din regiunea transnistreană, inspectoratul din Bender se subordonează autorităților de la Chișinău. Într-un răspuns în scris, semnat de comisarul-șef,  Ivan Cebotaru, suntem informați că pe teritoriul satului Varnița cazuri privind utilizarea rublei transnistrene la efectuarea cumpărăturilor, nu au fost înregistrate și că „rubla transnistreană nu este monedă oficială pe teritoriul Republicii Moldova, iar autoritatea locală nu a fost sesizată despre cazuri de comercializare oficială cu utilizarea lor”. Mai mult, Inspectoratul General al Poliției (IGP) ne-a comunicat că, în perioada 2020-2025, „nu au fost identificate și documentate cazuri privind utilizarea unei valute neautorizate în tranzacții comerciale”.

Am mers la Primăria din Varnița pentru a discuta cu Alexandr Nichitenco, primarul localității la acest subiect. Edilul nu era pe loc. În anticamera biroului său, discutăm cu Cristina Echim, specialistă pentru relații cu publicul. 

Reporter: Am cumpărat câteva produse cu ruble transnistrene și am vrut să întrebăm dacă este o practică normală la Varnița?

CRISTINA ECHIM, specialistă relații cu publicul, Primăria Varnița: Da, d-apoi cum. Noi suntem aici, lângă ei… Noi plătim comunalele la dânșii. 

Reporter: Dar cum plătiți? 

CRISTINA ECHIM, specialistă relații cu publicul, Primăria Varnița: În ruble tot de-ale lor, transnistrene.

Reporter: Este vreun oficiu, este poștă?

CRISTINA ECHIM, specialistă relații cu publicul, Primăria Varnița: Da, este poșta lor, da. 

L-am sunat pe primar, pentru mai multe explicații, însă acesta nu ne-a răspuns la apel. Așa că am trimis întrebările în scris. În răspunsul, semnat de Alexandr Nichitenco, este menționat că: „Primăria s.Varnița nu cunoaște cazuri prin care s-ar efectua vânzarea-cumpărarea unor bunuri sau obiecte în punctele de comercializare oficial înregistrate la Inspectoratul Fiscal de Stat al Republicii Moldova” și că „nu a sesizat organele competente în privința utilizării rublei transnistrene pe teritoriul său, controlat de autoritățile Republicii Moldova, deoarece nu au fost semnalate astfel de cazuri”. Mai mult, condamnă ferm și consideră inacceptabilă utilizarea rublei transnistrene pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Excepție dau de înțeles că ar fi Oficiul Poștal din centrul localității, care este gestionat de regimul transnistrean încă din 1992, unde locuitorii din Varnița achită facturile. 

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că eforturile de anul trecut, pe timp de criză energetică, de a reduce dependența locuitorilor satului Varnița, cel puțin, de furnizorul de energie electrică, nu s-a soldat cu succes.

DORIN JUNGHIETU, ministru al Energiei: După cum cunoașteți, lucrările de conectare, cel puțin a localității Varnița, au fost efectuate de către operator, au fost duse până la transformator, dar partea transnistreană refuză conectarea și refuză încheierea contractelor între operatorul nostru, furnizorul nostru de energie și consumatorii individuali de acolo. Deci toate lucrările au fost făcute, dar pe partea comercială nu există deschidere din regiunea transnistreană pentru a conecta.

De ce totuși rubla transnistreană circulă pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău. Am vrut să aflăm de la Valeriu Chiveri, vicepremier pentru Reintegrare.

VALERIU CHIVERI, vicepremier pentru Reintegrare: Mai întâi de toate nu cunosc subiectul, trebuie să recunosc. În al doilea rând, Biroul Politici de Reintegrare nu este un birou de detectivi sau un birou de investigație. Sunt instituțiile abilitate ale statului și dacă cunoașteți asemenea cazuri, aveți nu doar dreptul, dar și, cred eu, responsabilitatea să le raportați. Cât privește statutul rublei transnistrene, nu există pentru noi, pentru malul drept nu este recunoscută.