Sănătate la gunoi

Deșeuri COVID-19 arse pe teritoriul spitalelor sau depozitate în tomberoane laolaltă cu gunoiul menajer, deși acest lucru este strict interzis. Sunt doar câteva nereguli pe care le-am găsit în unele instituții medicale din Republica Moldova în care sunt tratați pacienții bolnavi cu noul tip de Coronavirus. Aceste deșeuri, aruncate la întâmplare, sunt un pericol biologic și o sursă de răspândire a virusului ucigaș, ne atenționează epidemiologii. 

Urmează o anchetă în care vă arătăm cât de grave sunt lucrurile și cât de prost stăm la capitolul gestionarea deșeurilor COVID-19. Vedeți declarații și imagini care nu ar trebui să existe într-o țară în care se pune preț pe sănătate, iar autoritățile dau dovadă de responsabilitate. Revoltător este și faptul că, acest lucru se întâmplă tocmai la spital, acolo unde ar trebui să se respecte cu strictețe normele sanitare. 

31 MARTIE 2021. SPITALUL RAIONAL UNGHENI

În tomberoanele albastre din curtea instituției, destinate doar deșeurilor menajere, depistăm și deșeuri medicale: pungi cu seringi și seturi pentru perfuzii folosite, dar și alte piese care fac parte din echipamentul de protecție al personalului medical. Încercăm să aflăm dacă acestea provin din secțiile unde sunt tratați pacienții testați pozitiv la COVID-19. 

Constantin Căinărean, șeful serviciului tehnic, Spitalul raional Ungheni:Acestea sunt deșeuri de pe teritoriu, construcții, altele nu sunt. Poate dumneavoastră le-ați pus aici intenționat cu cineva, aveți o tangență să le puneți. 

Tomberoanele se află la doar 80 de metri de blocurile spitalului unde sunt tratați pacienții infectați cu Sars-Cov-2. Locul este unul destul de aglomerat. Alături sunt parcate zeci de mașini, iar fluxul persoanelor care vin și aruncă deșeuri aici sau, pur și simplu, trec prin preajmă este unul destul de mare. 

În Spitalului raional Ungheni sunt internate aproximativ 140 de persoane testate pozitiv, ceea ce înseamnă aproape jumătate din numărul total de pacienți. Sesizăm conducerea instituției despre deșeurile medicale depozitate în locul nepermis. 

Vladimir Popovici, director interimar, Spitalul raional Ungheni: Asta-i caz unic, caz unic de azi când așa s-a întâmplat. Sunt infirmiere noi luate la lucru și care nu s-au descurcat. Nu au știut femeile unde [să arunce], înțelegeți? 

La scurt timp, directorul interimar al spitalului vine să inspecteze tomberoanele cu pricina și să se lămurească cine se face vinovat de neregulile depistate de echipa de filmare CU SENS. Constată că deșeurile sunt din secția de reanimare unde sunt internați pacienți infectați cu coronavirus.  

Doi angajați, dintre care unul fără mănuși, doar cu măști de protecție care ar trebuie să-i țină departe de virusul ucigaș, răstoarnă două dintre tomberoanele unde se află deșeurile contaminate. Tabloul pe care-l vedem este, pur și simplu, dezolant. Tomberoanele sunt, de fapt, pline ochi cu deșeuri medicale, mult mai mult decât ne-am fi putut aștepta. Și asta, în condițiile în care, pe teritoriul spitalului este amenajat un loc special pentru colectarea deșeurilor medicale infecțioase, care se află la doar 120 de metri distanță. 

Vladimir Popovici, director interimar, Spitalul raional Ungheni: Sunt reguli stricte, deșeurile de la COVID – în containere galbene. Noi o să le schimbăm locul pentru că nu-i bine acolo. Noi avem contract cu o firmă, eu nu mai țin minte care, Consiliul Raional a făcut contractul pentru noi. Dar cu creșterea fluxului de oameni o să prelungim, ca de două ori pe săptămână să vină ia deșeurile. Noi ne străduim să nu se apropie oameni. Riscul e mare întotdeauna pentru că poți să te molipsești, dar ne străduim acolo să nu vină oameni. Noi nici mașinilor nu le dădeam voie acolo să se parcheze. Azi au apărut mașini acolo. Am să vorbesc cu paza și o să le scoată de pe teritoriu.

Toate obiectele care intră în contact cu pacienții bolnavi de Covid-19, mai ales în spitale, și care ajung la gunoi cu titlul de deșeuri medicale sunt periculoase și reprezintă o sursă sigură de răspândire a infecției. Acestea trebuie colectate în saci de culoare galbenă pe care obligatoriu trebuie să fie pictograma – pericol biologic. Ulterior, sacii sunt puși în tomberoane, la fel, galbene și cu același simbol imprimat. La rândul lor, tomberoanele trebuie să fie amplasate în spații închise sau deschise, dar cu acces limitat și sub lacăt. 

Potrivit Regulamentului sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, singura metodă prin care sunt sterilizate deșeurile infecțioase este autoclavarea. Dacă instituțiile medicale dispun de utilaj pentru autoclavare, pot efectua procedura în spital. Dacă nu, trebuie să apeleze la serviciile companiilor private care dețin autorizație în acest sens. Culmea e că Spitalul raional Ungheni are și contract cu o firmă de gestionare a deșeurilor medicale, dar și autoclavă.  

Pentru ca deșeurile infecțioase să nu ajungă la groapa de gunoi, șeful spitalului le-a dat indicații unor angajați să le sorteze. Angajații spitalului nu au ținut cont, însă, de faptul că, odată ce deșeul Covid a contactat cu deșeul obișnuit, cel din urmă devine, la rândul lui, periculos – o sursă în plus de răspândire a noului tip de virus. Respectiv, acesta nu poate fi lăsat la tomberonul pentru gunoi menajer. 

17 MARTIE 2021. SPITALUL CLINIC DIN BĂLȚI

Deșeuri medicale, aruncate laolaltă cu cele menajere, am găsit și în curtea Departamentului de Ftiziopneumologie al Spitalului Clinic din Bălți. La mijlocul lunii martie, aici erau internați aproximativ 60 de pacienți bolnavi de Covid-19.

Și aici, pe teritoriul spitalului este amenajat un loc destinat colectării deșeurilor Covid. Tomberoanele galbene, marcate cu simbolul pericol biologic, se află la doar 20 de metri distanță de cele cu deșeuri menajere. În timp ce filmam seringi aruncate pe jos, și-au făcut apariția câteva angajate ale spitalului, printre care Nelea Chirca, asistentă medicală superioară în cadrul Secției Covid-19, Nr. 2. 

Nelea Chirca, asistentă medicală superioară, Spitalul Clinic Bălți: Am poze făcute de dimineață și nu este dezastru. Este destul de curat. În fiecare dimineață este verificat.

În scurt timp, pe poarta spitalului a intrat o autospecială care a ridicat gunoiul menajer. 

Neregulile nu se opresc aici. Tomberoanele galbene, în care se aruncă deșeurile periculoase, stau la îndemâna oricui, iar accesul spre ele nu este restricționat.

Diana Grosu, președinta Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI:Aici este o platformă de colectare a deșeurilor Covid. După cum vedeți, aici este un drum care duce la un magazin foarte popular și e destul de aglomerat acest drum, trec oameni și, iată, câți metri sunt de la om, de la strada aceasta? Sunt foarte puțini metri.

Am vrut să discutăm cu conducerea Spitalului Clinic din Bălți, însă, fără rezultat. Mai mult, la un moment dat, echipa CU SENS a fost bruscată de un angajat al spitalului care ne-a interzis continuarea filmărilor pe teritoriul instituției publice. 

În schimb, a doua zi, conducerea Spitalului Clinic Bălți a publicat o reacție video pe pagina web a instituției. 

Ala Condrea, vicedirector medical, Spitalul Clinic Bălți: Oameni necunoscuți s-au apropiat de coșul de gunoi. Au ales o pungă și au început să scoată conținutul și să filmeze. Nu știu cine a fost. Dar oricine ar fi, să coboare atât de jos, la nivelul pungilor de gunoi, este deja inexplicabil.

Mai mult, în video publicat, o angajată a spitalului din Bălți, ea însăși arată cum aruncă deșeurile COVID în locuri interzise, adică în tomberoanele pentru deșeuri menajere.  

29 MARTIE 2021. SPITALUL RAIONAL STRĂȘENI

Lucrurile nu stau bine nici la Spitalul din Strășeni, un oraș aflat la circa 25 de kilometri distanță de Chișinău. În Secția de Boli Infecțioase sunt internați 30 de pacienți bolnavi de Covid-19.

Ion Șoimu, medic infecționist, Spitalul raional Strășeni: Deșeurile COVID se pun în aceste tomberoane și pe urmă se strâng. Nu vă pot spune cum se colecteaza pentru că nu știu. Nu sunt informat. Nu m-am interesat niciodată. 

De la angajații spitalul aflăm că, în fiecare seară, deșeurile COVID sunt arse. Iar locul ales pentru această procedură este cazangeria instituției. Se întâmplă asta, deși incinerarea deșeurilor infecțioase este strict interzisă.

Vasile Botnaru, administrator pe gospodărie, Spitalul raional Strășeni: Toate deșeurile, mai ales, cu Covid, cu gradul lor de infectare, ce pot fi făcute cu ele? Arse. Pot fi arse, doar atât. Iată, le ardem aici, în cazangerie, în cazanul asta pe care-l vedeți, încă model din 1930 făcut de ruși. Eu nu văd altă situație. Dacă ar fi o firmă, cum fac în Occident, care vine și le preia. 

Ulterior, directoarea instituției ne-a spus la telefon că, de fapt, spitalul are un contract cu o firmă pentru gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, din lipsă de bani, uneori, recurg la arderea lor. Prea multe detalii nu ne-a oferit însă. 

Ioana Șoimu, administratoare, Spitalul raional Strășeni: Noi contract ca atare avem, dar când nu ne încadrăm în zilele în care trebuie să vină să le ia, atunci mai recurgem și la asta. Nici nu ne permitem să facem contracte mai mari de valoare. Preconizam pentru anul acesta să le facem mai desfășurate, să zicem așa, mai mari contractele. Dar la banii pe care-i avem, e cam complicat să dai garanție la toate.  

INSTITUȚIILE STATULUI HABAR NU AU CE SE ÎNTÂMPLĂ CU DEȘEURILE COVID-19

Experții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), principala instituție responsabilă de situația epidemiologică din țară, ne spun că, oficial, cazuri de management prost al deșeurilor medicale, provenite din spitalele cu profil Covid, pur și simplu, nu există. 

Vasile Galben, inspector principal, ANSP: La moment nu este nicio înregistrare, nicio petiție ce ține de aruncarea deșeurilor Covid în anumite tomberoane deschise unde are acces persoane neautorizate. De aceea nu admitem că sunt așa cazuri în Republica Moldova și în instituțiile medico-sanitare publice. După toate studiile europene, menținerea infecției COVID-19 pe unele obiecte din plastic sau din metal poate să ajungă aproximativ până la 4 – 5 zile. Și de aceea, dacă este depozitat neregulamentar, atunci desigur ar putea să apară acest risc de infectare cu Covid-19.  

Ecaterina Busuioc, medic epidemiolog, șefă de secție, ANSP: În sobe sau în instalații improvizate sau arderea în aer liber este o încălcare a legislației și ea nu trebuie să aibă loc. 

În Republica Moldova sunt 60 de spitale cu profil Covid. Câte din acestea dispun de autoclave și câte dintre ele au semnat contracte cu firme de colectare a deșeurilor medicale periculoase, nu știu nici măcar cei de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Vasile Galben, inspector principal, ANSP: O statistică exactă nu există în ceea ce privește distrugerea sau tratarea deșeurilor medicale din cadrul instituțiilor medico-sanitare.

CINE DEȚINE LICENȚĂ PENTRU COLECTAREA DEȘEURILOR COVID-19

Potrivit Agenției de Mediu, instituția statului care oferă autorizații de mediu pentru gestionarea deșeurilor medicale, în prezent, în Republica Moldova, doar trei companii au dreptul de a desfășura o astfel de activitate. Este vorba de fimele Uispac SRL, Ecostat SRL și Trisumg SRL. Doar primele două au contracte cu statul pentru gestionarea deșeurilor din mai multe spitale din Moldova, arată datele Agenției Achiziții Publice. Astfel, în perioada 2020 – 2021, Ecostat SRL a câștigat licitații în sumă totală de 5,6 milioane de lei, iar Uispac SRL de 1,5 milioane de lei. Datele nu sunt complete, întrucât, pe timp de pandemie, statul a permis contractarea directă a serviciilor, fără organizarea licitațiilor publice.

Am mers la sediile celor două companii pentru a afla detalii despre modul în care gestionează deșeurile. La Uispac SRL am ajuns spre sfârșitul zilei de muncă. În curte am văzut că deșeul decontaminat și mărunțit era depozitat foarte aproape de cel care nu a fost sterilizat. În scurt timp, am fost contactați telefonic de responsabilul de deșeuri medicale al firmei. 

Iurii, reprezentant UISPAC SRL: De ce a venit televiziunea voastră să filmeze fără să coordoneze cu mine? Ieri o mașină mi s-a stricat, azi a doua mașină s-a stricat. Deșeuri sunt foarte multe, oamenii lucrează în două ture. 

La Ecostat SRL în primele imagini filmate observăm că muncitorii, echipați doar cu măști și mănuși, mișună printre pungile depozitate pe jos. Ulterior, după ce le-am spus că suntem jurnaliști, muncitorii s-au îmbrăcat în combinezoane de protecție.

Deși pe timp de pandemie cantitățile de deșeuri medicale periculoase au crescut considerabil, reprezentanții firmei ne-au mărturisit că autoclavează volume destul de mici.

Reprezentant Ecostat SRL: Noi umblăm ca câinii cei sanitari: „Dați măi deșeuri”. Avem capacități foarte mari. De aceea și ne indignăm. Noi vrem să colectăm, dar dacă cineva nu le dă. Le pune la deșeuri din astea [menajere].

Aurelia Bahnaru, președinta Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor: Mai ales, acum, pe pandemie, ce-și dorește fiecare? Sănătate. De la oricine auzi că vrea sănătate. Dar cine cunoaște, de facto, cât de mult sănătatea noastră este afectată de toate poluările și contaminările care se întâmplă în mediul ambiant. Focarele de infecție nu sunt numai contactul om – om, dar tot ceea ce ajunge pe pământ, în apă. Până la urmă, e vorba despre poluarea întregului ecosistem cu COVID. Este nu altceva decât o armă împotriva sănătății fiecăruia dintre noi, pe termen lung. Poate genera infecție și mai complexă.  

Subiectul a fost realizat cu suportul Institute of War and Peace Reporting (IWPR) în cadrul proiectului “Giving Voice, Driving Change – from the Borderland to the Steppes”. Părerile exprimate în cadrul acestui subiect aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția IWPR sau a partenerilor săi.