Odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19 în Moldova, spitalele au devenit neîncăpătoare. În tot acest timp, la circa 40 de km de Chișinău, peste 200 de paturi noi de spital stau neatinse. Paturile se află în blocul Nr. 2 al Spitalului din Vorniceni pentru bolnavii de tuberculoză. Deși încă în noiembrie 2014, însuși ministrul Sănătății a participat la inaugurarea oficială a acestuia, niciun pacient nu i-a pășit de atunci pragul.

Peste 80 de milioane de lei au fost deja cheltuite pentru lucrările de reparație și modernizare. De câte alte milioane mai e nevoie pentru ca blocul Nr.2  să primească pacienți, nu știm deocamdată. Cert e că niciun funcționar de la minister nu a fost tras la răspundere pentru proasta gestionare a banului public. Iar compania, care s-a angajat să facă o mare parte din lucrări, a declarat faliment.

Sigiliul de hârtie de la ușa blocului Nr. 2 al Spitalului din Vorniceni a fost rupt special pentru echipa noastră de filmare. Ne face turul saloanelor pustii vicedirectoarea instituției, Aliona Turovschii. „Noi am scos saltelele, ca să le păstrăm de soare”, ne spune vicedirectoarea, arătând spre două saltele sprijinite de pereții din hol, chiar la intrarea în salon. În camera cu două paturi este o masă cu scaune. Are și propria cameră de baie. 

În acest bloc, sunt peste 100 de astfel de saloane. Toate sunt echipate cu sisteme de ventilare care blochează răspândirea infecției – o raritate pentru spitalele din Moldova. Prin urmare, aici pot fi tratați simultan circa 240 de pacienți cu probleme respiratorii. Însă, aceste ventilatoare nu au fost pornite vreodată.

În spitalul fără pacienți, cândva renovat, cu pardoseală nouă și pereți frumos vopsiți, se simte delăsarea. Pe pereți pot fi văzute crăpături, iar în unele locuri tencuială stă să cadă. „Clădirea s-a așezat și deja, iată, mici neconformități au apărut”, explică vicedirectoarea. De reparații moderne au beneficiat nu doar saloanele pacienților, dar și birourile medicilor, cât și camerele de odihnă pentru personalul medical. S-au cumpărat până și televizoare, frigidere. Mai mult chiar, a fost rezervat un spațiu și pentru amenajarea unei frizerii.

Aparent, s-a lucrat la milimetru. Fiecare detaliu pare să fi fost pus la punct, mai puțin, însă, unul – ce apă vor bea pacienții? 

Investiții de milioane, în van

Spitalul din Vorniceni este cea mai veche instituție pentru tratarea tuberculozei din Republica Moldova. Despre modernizarea lui, de fapt, a celor două blocuri de tratament, destinate pacienților bolnavi de tuberculoză, s-a vorbit prima dată acum 15 ani. Mai exact, în 2005, atunci când numărul cazurilor de tuberculoză a atins un nou record, înregistrând o creștere de trei ori față de anii ‘90. Prin urmare, renovarea instituției a devenit o prioritate a guvernării de atunci, în frunte cu președintele Vladimir Voronin. 

Dacă primul bloc al spitalului a fost dat în exploatare în 2008, cel de-al doilea stă deocamdată închis, deși se vede că a fost renovat. De lucrări s-a ocupat Societatea pe acțiuni Monolit, o firmă de top pe vremuri. Pe aici s-au perindat, de-a lungul anilor, actualul deputat socialist, Petru Burduja, cât și Sergiu Pușcuța, actualul Ministru al Finanțelor.

Pentru 67 de milioane de lei, compania a acceptat în 2008 să renoveze blocul Nr. 2 al spitalului într-un termen record, de doar nouă luni. Un angajament mult prea ambițios, recunoaște astăzi fostul director tehnic al firmei, Vasile Ungurean. „Eu cred că nu era real, dar mă rog. Ce gânduri aveau ei atunci, de unde eu să știu?” 

Nouă luni s-au transformat în… șase ani. De ce? Ne explică Silvia Volosatîi, fosta șefă a secției responsabile de investiții și administrarea proprietății publice la Ministerul Sănătății. Volosatîii a deținut această funcție în perioada 2012-2015 și, respectiv, avea sarcina de a supraveghea buna desfășurare a lucrărilor.

„Un impediment foarte mare în realizarea proiectului propriu-zis pentru întregul spital, pentru întreg complex spitalicesc, era finanțarea etapizată. Se făceau investiții în cantități mici pe an. Deci, se stopau lucrările, se începea a două etapă de finanțare și tot așa, din an în an”, declară fosta funcționară de la Ministerul Sănătății.

Afaceri cu statul, bazate „pe încredere”

Lipsa banilor, însă, nu a fost, singura problemă. Pe când lucrările de renovare erau pe ultima sută de metri, singura sursă de apă potabilă care provine dintr-un izvor subteran, a început să sece. „A început să asigure doar undeva 40%-50% din apa potabilă”, susține Silvia Volosatîi.

Deoarece debitul izvorului a scăzut, principala sursă de apă a rămas o sondă arteziană din preajmă. Pentru că apa din sondă nu era bună pentru consum, s-a decis instalarea unui sistem de filtrare. Responsabilii de la minister au încredințat și instalarea acestei stații de purificare, neprevăzută inițial în contract, tot firmei Monolit, asumându-și, astfel, cheltuieli suplimentare, fără să treacă printr-un proces de achiziții publice. 

Silvia Volosatîi, fosta șefă a Secției Investiții și Administrarea proprietății publice de la Ministerul Sănătății, ne-a explicat că nu era nevoie să fie organizată o licitație publică, pentru că contractul ar fi fost depășit doar cu circa 50 de mii de lei.  

Sistemul de purificare a apei a fost instalat, însă, fără ca vreuna dintre părți să se asigure că există și un document. În cazul dat, un acord adițional la contract, care să legalizeze costurile suplimentare. Am vrut să aflăm de ce s-a ales această cale de la directorul de atunci al firmei Monolit, Petru Burduja, în prezent deputat socialist. Burduja a fost director general al firmei Monolit până la finalul anului 2014. „Urma, după 2014, din câte țin eu minte, să fie făcute modificări de proiect, aprobate de minister. Eu nu mai cunosc cu ce s-a terminat proiectul acesta”, ne-a răspuns deputatul. 

Fostul director tehnic al firmei, însă, are o explicație. Spune că nu au semnat acte pentru că…  s-a mers “pe încredere” și că Silvia Volosatîi este cea care i-a dat undă verde să înceapă lucrările. Mai exact, fosta funcționară de la Ministerul Sănătății i-ar fi dat asigurări, verbal, că se vor găsi resurse financiare pentru a plăti costurile suplimentare ce vor depăși suma contractului.

Pe de altă parte, Silvia Volosatîi pasează responsabilitatea spre antreprenorul general. „A făcut-o în avans și și-a asumat acest lucru, pentru ca să nu fie stopată punerea în funcție a acestui obiectiv, pentru că ministerul nu a avut bani și nu a putut atunci să transfere acești bani. Ei trebuiau cumva legalizați și solicitați din partea Ministerului de Finanțe, ca procedură”, a fost explicația fostei funcționare responsabilă de renovarea spitalului.  

De o altă părere este Vasile Draguțan, responsabilul tehnic, numit de Ministerul Sănătății să monitorizeze lucrările. Bărbatul recunoaște că nu s-a respectat, de fapt, procedura legală. „Lucările au fost făcute nelegitim. Ei nu trebuiau să se apuce și să facă. Trebuia bază legală. Trebuia de făcut din nou licitație”, ne-a spus Draguțan. 

Inaugurare de fațadă în an electoral

Se întâmpla la sfârșitul anului 2014, pe ultima sută de metri a mandatului ministrului Sănătății de atunci, Andrei Usatîi, cunoscut la acea vreme și datorită problemelor de integritate și dosarelor de corupție în care era vizat. Pe 26 noiembrie 2014, cu doar patru zile până la alegerile parlamentare, ministrul a inaugurat formal deschiderea blocului Nr. 2, deși încă nu era dat în exploatare. Pe rețelele de socializare, unde a lăudat inaugurarea, Usatîi și-a încheiat postarea cu îndemnul „Votați PLDM!” 

La scurt timp, a venit și nota de plată către Ministerul Sănătății, cu aproape 800 mii de lei mai mult decât valoarea contractului inițial. Planurile firmei Monolit de a-și încasa banii au fost date peste cap. Funcționara cu care își coordonau activitatea, Silvia Volosatîi, a plecat la scurt timp din funcție, în timp ce era anchetată de procurorii anticorupție pentru fals în declarația de avere. Iar cei care au preluat conducerea ministerului în următorii ani, spun că nu au avut de ce să onoreze aceste pretențiile financiare. Printre ei este și Aliona Serbulenco, care a ocupat funcția de viceministră a Sănătății din 2015 până în 2019. 

La momentul când am aflat că sunt pusă de către ministru în fruntea unui grup care trebuia să facă achizițiile, eu aflu că, de fapt, lucrările au fost făcute și urma ca eu să fac achiziții pe lucrările care deja au fost făcute. Cel puțin, în contabilitatea Ministerului Sănătății nu era nicio datorie din partea Ministerului Sănătății către Monolit”, a declarat fosta viceministră a Sănătății. 

Motivând că nu a primit banii de la minister, Monolit nu și-a plătit subcontractantul, care, de fapt, a instalat sistemul de filtrare al apei. E vorba de firma Aquasystems cu care avea semnat un contract de 1,9 milioane de lei. „Monolit-ul nu ne-a plătit jumătate din contract. Am rămas fără casă, am rămas fără business. Nici nu vreau să aud de dânșii. Au fost niște oameni care și-au făcut interesele lor și și-au bătut joc de mine”, ne-a spus Constantin Lungu, fostul director al firmei Aquasystems.

„Ce să-i faci? Așa s-a întâmplat. Iese că, din păcate, nu că i-am păcălit, dar s-a primit nu frumos, pentru că eu nu aveam sursă de finanțare”, a fost replica lui Vasile Ungurean, fostul director tehnic al firmei Monolit.

5 ani, 7 miniștri și nicio soluție

În rezultat, de la ideea de a crea un spital modern la Vorniceni s-a ajuns la un caz adus până la absurd. În ultimii cinci ani nu s-a făcut practic nimic. Mai mult chiar, acum doi ani, Monolit SA a intrat în proces de insolvabilitate. Sergiu Guțu se ocupă de lichidarea societății și ne spune că: „În procesul de insolvabilitate, Ministerul Sănătății și Institutul, deci, nu prea manifestă o poziție activă, un interes. Ei vin și spun „noi nu știm ce să facem cu situația dată.” Dacă voi nu știți, eu de unde să știu? Deci nimeni acțiune în instanță nu a întocmit. au acceptat situația care este la moment.”

Din 2015 până în prezent, la Minister s-au perindat șapte miniștri. Nimeni dintre ei nu a reușit să ducă la capăt darea în exploatare a spitalului. Ruxanda Glavan, care l-a succedat pe Andrei Usatîi la cârma Ministerului Sănătății, din 2015 până în 2017, susține că problema depășea competențele ministerului, prin urmare, instituția, pur și simplu, nu avea capacitatea să o rezolve. O altă ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, care a avut un mandat de câteva luni în 2019, este de părere că intrarea companiei de construcții în insolvență nu a permis Ministerului Sănătății să-și revendice investiția.   

Nici fostul director al firmei, Petru Burduja, ajuns între timp deputat, nu s-a preocupat de soarta spitalului. M-ați luat prin surprindere. Eu credeam că el lucrează”, răspunde deputatul la întrebarea dacă, din funcția de deputat, a încercat să găsească vreo soluție. 

După ani de nepăsare și milioane aruncate în vânt, actuala conducere a Ministerului Sănătății dă semne că ar vrea să ducă la bun sfârșit proiectul. Un expert urmează să spună ce lucrări mai rămân de făcut pentru ca blocul Nr. 2 al spitalului să poată primi pacienți. „La momentul actual se efectuează proiectarea și se determină devizul de cheltuieli”, ne-a informat Viorica Dumbrăveanu, actuala Ministră a Sănătății. Aceasta a ținut să precizeze, însă, că procesul va lua timp, iar „lucrările, cu regret, nu pot fi realizate de urgență”.

Expertul va calcula și câte alte milioane vor mai fi scoase din buzunarul statului pentru lucrările suplimentare. Deși verdictul îl vom ști, în cel mai bun caz, anul viitor, președintele Igor Dodon se aruncă deja în promisiuni cu șase zerouri. „Am înțeles că este nevoie de circa 3 milioane de lei. Eu cred că noi aceste mijloace trebuie să le găsim. O să pregătim o scrisoare chiar mâine domnului prim-ministru să găsească bani din fondul de rezervă și să ne mișcăm înainte”, a declarat Igor Dodon în fața câtorva lucrători medicali și a conducerii Spitalului Vorniceni pe 23 iulie 2020, atunci când a vizitat instituția.

Acest subiect este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK aid și implementat de Internews in Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea CU SENS și nu reflectă în mod necesar viziunea Uk aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite. 

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Centrul de preferințe pentru confidențialitate