Olga Berdeu, 57 de ani, locuitoare a capitalei, se numără printre alegătorii care votează la secția amenajată în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.
OLGA BERDEU, locuitoare a orașului Chișinău: Alegerile care se apropie sunt foarte importante pentru fiecare dintre noi, pentru țara mea în care locuiesc și aș vrea să particip în acest proces. La această secție de votare, deja, de mulți ani sunt înscrisă. Să intru în interiorul clădirii, este imposibil pentru mine, în scaunul cu rotile, fără a avea ajutor din partea cuiva.
Accesul în secția de votare e anevoios, iar cele două șine metalice, instalate pe post de rampă, nu-i sunt de folos.
OLGA BERDEU, locuitoare a orașului Chișinău: Trebuie să nimerim în aceste șine metalice. Așa, cu roțile din față nimerim, dar cu cele din spate frânăm, pentru că sunt late. După cum am văzut acum, este prima parte a treptelor, care sunt de netrecut, și a doua parte a treptelor. Este ceea ce vedem acum, aici. Și mai sunt trepte, cele care se află, nemijlocit, în interior. Acolo, în general, nu există niciun fel de adaptări, nimic și este greu să urci. În ziua alegerilor, probabil, așa presupun, totul va decurge după scenariul vechi. Vom veni, vom chema președintele secției de votare și el ne va ajuta să urcăm, chemând niște bărbați.
Chiar dacă poate solicita urna mobilă, femeia preferă să vină fizic să voteze, în ciuda obstacolelor.
OLGA BERDEU, locuitoare a orașului Chișinău: Eu am chemat urna [mobilă], aproximativ de vreo șase ori. De două ori, din motive necunoscute mie, nu au reușit să vină.
Reporter: Și atunci, în aceste două cazuri, nu ați votat?
OLGA BERDEU, locuitoare a orașului Chișinău: Nu.
Conducerea universității dă asigurări că instituția va fi una accesibilă, însă e nevoie de mai mult timp.
LUCIA CEPRAGA, prorector, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”: Nu putem schimba lucrurile peste noapte. Pentru ca să facem o modernizare a blocurilor de studii, aceasta solicită aprobări necesare de la instanțele de rigoare, aceasta solicită proiecte avizate și noi am inițiat procesul, noi deja avem. E o chestie care ține și de ceva timp.
Stanislav Pivovarciuc, 33 de ani, votează la secția amenajată în incinta Liceului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău.
STANISLAV PIVOVARCIUC, locuitor al orașului Chișinău: Această secție de votare nu este adaptată pentru persoanele cu dizabilități, deoarece, din perspectiva mea, scările sunt foarte înalte și să intri în secție este un impediment, deoarece este foarte greu de a te deplasa, când te urci și când cobori. La această secție de votare ar fi bine ca scările să fie un pic micșorate, să nu fie așa ridicate și să fie instalată o rampă în cazul în care sunt persoane în scaun rulant.
Până atunci, președintele secției de votare ne spune ce soluții are la îndemână pentru persoanele cu mobilitate redusă.
ION RAȘCU, președintele secției de votare nr. 1/212. din Chișinău: Cu părere de rău, la noi biroul electoral nu oferă acces pentru scaune cu rotile, dar noi am ajutat persoanele să urce sus, i-am ridicat aparte scaunul, am ridicat aparte persoana și le-am oferit accesul la dreptul de vot.
Ulterior, ne arată intrarea din spate care, din spusele lui, ar putea fi folosită la necesitate.
ION RAȘCU, președintele secției de votare nr. 1/212. din Chișinău: Deci, la moment, ia uitați-vă, noi pe acolo venim. Deja, aici, în caz că e o extremă necesitate, noi deschidem și această ușă, unde cetățeanul sau cetățeana va avea dreptul să-și exercite dreptul la vot.
Reporter: Da, dar sunt trepte aici și aici.
ION RAȘCU, președintele secției de votare nr. 1/212. din Chișinău: Și dumneavoastră credeți că e atât de greu?
Reporter: Nu știu. Pentru o persoană în scaun cu rotile?
ION RAȘCU, președintele secției de votare nr. 1/212. din Chișinău: Nu este absolut nimic greu. Dacă el este singur, da, poate să întâlnească niște impedimente. Dar, încă o dată v-am zis că, noi avem echipa foarte bine organizată, care reacționează imediat.
Cum trebuie să arate o secție de votare accesibilă? Iată ce ne spune reprezentantul unui ONG care promovează incluziunea socială a persoanelor cu nevoi speciale.
VICTOR KOROLI, director executiv, AO Alianța INFONET: Accesibil înseamnă, în viziunea noastră, acea secție de votare unde persoana cu dizabilități, utilizatorul de scaun rulant, să spunem, care poate e cea mai complicată dizabilitate din perspectiva accesibilității infrastructurale, poate să se deplaseze singur, fie că intră pe o ușă care se află la nivelul solului, fie că are la dispoziție o rampă pe care se poate urca singur, fără ajutorul cuiva, se poate deplasa singur în incinta secției de votare.
Potrivit unui studiu realizat de mai multe ONG-uri care luptă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, din 2017 secții de votare, evaluate în perioada 2018-2022, doar 18 sunt accesibile.
VICTOR KOROLI, director executiv, AO Alianța INFONET: Rezultatele sunt, în principiu, destul de dramatice, fiindcă doar 0,89%, adică mai puțin de 1% din secții au fost declarate accesibile, în jur de 23-25% sunt parțial accesibile și peste 75% sunt inaccesibile. Deci, asta, de fapt, este un indicator că accesibilitatea trebuie privită ca o precondiție pentru realizarea altor drepturi.
O evaluare similară a făcut în 2023 și Comisia Electorală Centrală care arată că numărul de secții de votare accesibile ar fi de opt ori mai mare.
DANA MUNTEANU, secretara Comisiei Electorale Centrale: Din păcate, chiar și evaluarea pe care a făcut-o Comisia Electorală Centrală arată că avem cel mult 8% de secții de votare accesibile și aici ne referim la mai multe rigori. Ne referim la condiția privind accesul, privind drumul, pentru că, alegătorii care se află într-un scaun rulant, ei trebuie să ajung la secția de votare. Respectiv, drumurile trebuie să fie posibil de a fi parcurse cu un scaun rulant. Ulterior, ne referim la acea rampă de acces, care nu există de fiecare dată sau dacă există are, uneori, un unghi care exclude orice posibilitate să folosești acea rampă de acces. Ulterior, noi ne referim și la dimensiunea ușii, pentru că un scaun rulant are cel puțin 90 cm. Respectiv noi am evaluat toate aceste criterii și avem statistica pe care o avem.
Potrivit programului strategic al CEC pentru anii 2024-2026, instituția și-a propus să crească continuu numărul secțiilor de votare accesibile și parțial accesibile cu cel puțin 10%.
DANA MUNTEANU, secretara Comisiei Electorale Centrale: Dar este foarte important să înțelegem că sediile secțiilor de votare se află în clădiri aflate în proprietate publică. De ce nu se îmbunătățește situația? Pentru că, propriu-zis, noi, la nivel național, nu avem cultura asta de a promova accesibilitatea.
Cu toate acestea, la nivel de stat, ne-am luat angajamentul prin lege să asigurăm drepturile persoanelor cu dizabilități.
GHEORGHE BOSÎI, jurist, Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: Republica Moldova a ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități. A adoptat și o lege care, practic, transcrie textul Convenției – Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și în ea se scrie foarte clar și concis că persoanelor cu dizabilități trebuie să le fie respectate posibilitatea de a fi incluse în societate. Și aici avem un principiu foarte bine punctat, este principiul accesibilității. Adică toate edificiile publice trebuie să fie, inclusiv, accesibile pentru persoanele cu dizabilități, dar noi, cumva, am moștenit o infrastructură când nu se vorbea de accesul persoanelor cu dizabilități și am adoptat legea, am ratificat convenții, dar ne mișcăm foarte lent pentru a implementa prevederile legale în viața de zi cu zi.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, circa 6% din cetățenii cu drept de vot sunt persoane cu dizabilități.
Comentarii: 0