Luptă pentru dreptul la identitate de gen

Nicholas simte că s-a născut într-un corp străin, care îi provoacă un sentiment de disconfort și suferință. Tranziția de gen, pe care a început-o în 2021, pe când avea 16 ani, pare să fie singura soluție. Pentru cei din jur, dar și pentru instituțiile de stat, Nicholas e un tânăr cu acte ce nu corespund felului în care arată și se simte.

NICHOLAS, locuitor al mun. Chișinău: Eu nu am acte de identitate care corespund cu identitatea mea și asta este de mult timp, de vreo doi-trei ani. Procesul de schimbare a actelor este unul foarte îndelungat, pe alocuri, înjositor, anevoios, neplăcut și umilitor. Aveam anumite gânduri legate de corpul meu și mă întrebam de ce eu nu am un corp ca și alți băieți și, de asemenea, când eram categorizat cu fetele, eu simțeam un discomfort. Nu este o decizie care poți s-o faci, să spui: „Iată, am decis că eu vreau așa”. Adică, asta e o chestie pe care o simți și, cumva, este, mai mult, o necesitate decât „un vreau”, să spunem așa. De fiecare dată, de câte ori am fost la medic după tranziție, eu, cumva, spuneam că am disforie de gen și, cumva, încercam să comunic că nu îmi place când mi se adresează cu numele din documente și cu genul feminin, însă lucrurile erau ignorate. Și de fiecare dată, în așa situație, argumentul principal este că: „La tine este așa scris în documente și noi nu vedem sens ca să-ți intrăm ție în situația. Și asta e în majoritatea instituțiilor de stat pe care eu le-am frecventat, mai ales, școala.

Acum un an, tânărul a depus o cerere la Agenția Servicii Publice pentru a-și modifica prenumele și genul în acte, dar a primit refuz. Și-a căutat un avocat ca să-l ajute să-și facă dreptate și care explică motivul refuzului invocat de reprezentanții Agenției Servicii Publice.

DOINA IOANA STRĂISTEANU, avocată: Ei solicită act, vă citez: „Act oficial privind schimbarea sexului”. Acest termen sau această îmbinare de cuvinte există în Legea 100 privind actele de stare civilă. Noi, de foarte multe ori, și, deja, de 12 ani, insistăm să ni se explice ce este acest act, de unde să-l obținem, cine îl eliberează și cum el trebuie să arate. Ne adresăm la tot felul de instituții, căutăm tot felul de căi, ba un psiholog, ba o epicriză a unui medic endocrinolog care prescrie acest tratament hormonal și alți specialiști.

Totuși, singura cale pe care o au la dispoziție persoanele transgender, în astfel de cazuri, este instanța de judecată. În octombrie 2024, judecătoria Chișinău a respins contestația tânărului ca fiind neîntemeiată, hotărâre pe care avocata lui a atacat-o la Curtea de Apel.

DOINA IOANA STRĂISTEANU, avocată: Am mers în instanța de judecată cu un raport de evaluare. Deci, am apelat la serviciul unui psiholog, care să zică care este starea de bine a persoanei și de ce este în situația în care este. Se confruntă cu dificultăți, care sunt ele. Iar dificultăți sunt o groază, începând de la faptul că nu poate deschide un cont bancar, pentru că, în realitate, arată, deja, total diferit decât poza din buletin. Nu poate vota, pentru că, iarăși, poza din buletin diferă de omul care o prezintă. În primul rând, se încalcă dreptul la propria identitate.

Până în prezent, Agenția Servicii Publice a modificat genul în actele de stare civilă a cel puțin zece persoane transgender, însă doar în baza unei hotărâri judecătorești.

ANGELA FROLOV, activistă LGBTQI+; administratoarea Genderdoc-M: Ne putem uita ce se întâmplă în alte state europene. Este suficient persoana să declare că este o persoană trans și că vrea să-și schimbe documentele. Deci, depune o cerere la ASP și asta este baza cea mai importantă, pentru că identitatea de gen este despre autodeterminare. Deci, nimeni nu poate să spună omului care este identitatea cu care omul se identifică. În Spania, de exemplu, există o procedură care presupune că tu poți schimba o dată, tu poți schimba a doua oară, pentru că oamenii au dreptul să se răzgândească.

Aceeași procedură a fost sugerată, în aprilie 2024, de Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare, dar și de Oficiul Avocatului Poporului, însă nu a fost acceptat. S-a întâmplat în contextul elaborării de către Ministerul Justiției a proiectului noii legi privind actele de stare civilă.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiției: Proiectul de lege este rezultatul unui proces lung de elaborare, consultare și avizare publică, și reprezintă un produs al grupului de lucru, care a făcut mai multe ședințe în acest sens. Respectiv, reprezentanții, repartizați în cadrul acestui grup de lucru, au ajuns la acest consens în privința formulei respective. Sigur că, deja, discuțiile pot continua și pe platforma Parlamentului. Urmează a se vedea cum va fi, ulterior, și implementarea practică. 

OXANA GUMENNAIA, adjuncta Avocatului Poporului: Argumentarea Ministerului Justiției se bazează mai mult, cred că, pe prejudecăți și că specialiștii din direcția care propune aceste modificări nu înțeleg că nu mai există condiția medicală, că ține de demnitate mea umană și de autoaprecierea că eu mă simt așa și altcineva nu îmi poate spune mie că tu nu ești așa, tu trebuie să simți altfel. Pentru a asigura principiul egalității și pentru că fiecare persoană și demnitatea ei să fie respectată, persoanele transgender au dreptul să autodeclare că sunt așa și statul trebuie să asigure mecanisme necesare pentru a documenta situația lor la ziua declarării.

ANGELA FROLOV, activistă LGBTQI+; administratoarea Genderdoc-M: E nevoie de foarte mult curaj politic ca să promovezi și să votezi niște legi, știind foarte bine că imediat cum votezi o lege în favoarea persoanelor LGBT, imediat vor fi partide politice sau activiști, persoane publice care vor ataca și vor folosi homofobia în detrimentul acelor partidele care vor vota. Deci, noi știm foarte bine ce se întâmplă și persoanele LGBT sunt într-o capcană. Noi suntem într-o situație când nu ne putem bucura de drepturile egale, pentru că este foarte multă ură împotriva noastră. 

Acest subiect a fost realizat cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul acestui subiect nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.