De doi ani, Adrian Glijin este ostatic în regiunea transnistreană. Acesta a fost răpit pe 7 octombrie 2020, direct din câmp, de mascați ai regimului separatist de la Tiraspol. Între timp, a fost condamnat la 13 ani și șase luni de închisoare pentru presupusa „trădare de patrie”.

VERA GLIJIN, mama lui Adrian Glijin: Cu părere de rău, acum se împlinesc doi ani. Ziua de 7 octombrie… Și vreau să vă spun că este o zi care mai aș șterge-o din calendar. N-o pot șterge, deoarece trebuie să lupt în continuu ca să-mi revăd feciorul. Am încercat să sun în toate instanțele Republicii Moldova după ce, desigur, am încercat să sun și la serviciile secrete ale transnistriei, măcar să aflu o informație. Cu părere de rău, la sunetul, la telefonul meu, nu mi-a răspuns nimeni. Și numai la ora 2:00 noaptea m-a sunat nora, și mi-a spus că, în casă la ea, se fac percheziții, cu toate că erau doi copii minori.

A fost percheziționat și apartamentul din orașul Camenca al mamei bărbatului.

VERA GLIJIN, mama lui Adrian Glijin: La mine, deja, au spus că caută 20.000 de dolari. De unde banii? Fiindcă feciorul a vândut niște informații secrete Republicii Moldova despre transnistria. Mi-au spus că pe feciorul meu îl așteaptă 20 de ani de închisoare pentru trădare de țară. Și eu i-am întrebat: „Nici n-ați cercetat, nici nu l-ați ascultat și deja i-ați făcut și sentința de 20 de ani”.

Adrian este fost pădurar și, în ultimii ani, a muncit mai mult peste hotare. Mama lui e profesoară de educație civică la liceul din satul Sănătăuca, Florești, din dreapta Nistrului. Timp de 14 luni, femeia nu și-a putut vedea fiul, încarcerat în stânga Nistrului. I s-a permis doar să-i trimită genți cu provizii, haine și medicamente.

De doi ani, femeia luptă pentru libertatea fiului ei, fiind asistată de juriștii Promo-LEX. Asociația monitorizează cazuri de încălcare a drepturilor omului din regiunea transnistreană. În octombie 2021, Promo-LEX a lansat campania #Arătați-l viu pe Adrian Glijin.

PAVEL CAZACU, avocat Promo-LEX: A fost o perioadă foarte lungă când nu se știa nimic, chiar dacă noi adresam cereri repetate, inclusiv la Tiraspol, deci, la autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului. A urmat schimb de corespondențe, când, la un moment, ni s-a spus, sau cu răspunsuri din partea lor foarte sumare, sau care chiar au ignorat cerințele noastre. A urmat această campanie a Asociației Promo-LEX pentru a ne oferi vreo probă că el este în viață. A fost nevoie de această campanie, probabil că în premieră, pentru a pune, iarăși, presiune atât pe autoritățile noastre, dar, mai ales, pe cele de la Tiraspol, pentru a-i responsabiliza într-un fel, pentru că problema este că ei se bucură de impunitate. Nimeni și nimic nu este tras la răspundere pentru ceea ce se întâmplă.

Ca rezultat, mamei și soției lui Adrian li s-a permis să-l viziteze în izolatorul din Tiraspol.

VERA GLIJIN, mama lui Adrian Glijin: Vreau să vă spun că eu nu-mi recunosc feciorul. El nu-i băiatul pe care l-am știut eu. Desigur, în perioada asta, el foarte mult s-a schimbat, el foarte mult emoțional privește lucrurile și știe că el nu-i vinovat. El este foarte retras, vorbește foarte puțin. Mi-am dat și eu seama că, totuși, dacă vorbim, suntem ascultați. El se află într-o încăpere foarte mare, cu vreo 50 de paturi în care locuiesc vreo 70 [de deținuți]. Dorm pe ore. Cineva doarme, cineva se plimbă. El spune că încăperea e foarte întunecoasă, lumină nu prea au.

PAVEL CAZACU, avocat Promo-LEX: Mama și soția au avut trei întrevederi cu dânsul. Deja i se permite să aibă aceste întrevedere. S-a schimbat, între timp, și penitenciarul în care se află el. Deci, cumva situația s-a schimbat. Anumite demersuri sau cerințe ni s-au acceptat: cea care se referă la întrevederi, la transmiterea medicamentelor,  chiar și un medic a fost și l-a vizitat în penitenciar. Dar, iarăși, rămâne ultima noastră sau cea mai importantă cerință sau solicitare. Este eliberarea din detenție. Dar, până în prezent, nu avem acces la dosarul acestuia, rămâne în continuare confidențial, secret.

În mai 2022, Adrian a fost condamnat de Tiraspol la 13 ani și 6 luni de pușcărie pentru presupusa „trădare de patrie”. Familia sa, fiind asistată de Promo-LEX, se luptă pentru libertatea lui până la CtEDO.

PAVEL CAZACU, avocat Promo-LEX: Noi am expediat o plângere la CtEDO, pentru că nici autoritățile Republicii Moldova, din perspectiva noastră și a rudelor, nu au depus suficiente eforturi pentru a-l ajuta și a-i proteja drepturile, dar și împotriva Federației Ruse. Am invocat Art. 3 ca urmare a detenției în condiții inumane, Art. 13 – care este un articol cumva foarte popular sau cel mai încălcat în regiunea transnistreană – lipsa unor remedii efective. A fost expediată această plângere la Curtea Europeană în august 2021. Ulterior, am obținut, cred că în premieră pe aceste cazuri transnistrene, aplicarea de către Curtea Europeană a măsurilor interimare prin care a obligat, atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă, să informeze imediat sau de urgență Curtea despre măsurile pe care le-au luat, pentru a respecta drepturile lui Adrian. Ca de obicei, Federația Rusă a ignorat aceste solicitări sau aceste cerințe. Am observat că au avut, cumva, un efect aceste solicitări din partea Curții, pentru că autoritățile de la Chișinău au venit cu mai multe eforturi. 

OLEG SEREBRIAN, viceprim-ministru pentru Reintegrare: Republica Moldova a făcut tot ce-i stă în puteri. Adică, să facem, nu știu, o incursiune militară pentru eliberarea lui, firește că nu se pune problema de acest fel. Noi facem tot posibilul pentru eliberarea lui, ținând cont de conjunctura existentă. Deci, nu ni se poate reproșa nimic. Dânsul este un deținut politic, din perspectiva noastră. Astfel îl calificăm și astfel îl tratăm în discuțiile și cu partenerii noștri internaționali ori de câte ori avem posibilitatea. Toate instituțiile internaționale, inclusiv Consiliul Europei și Uniunea Europeană, au fost sesizate în permanență, care sunt instituții cu pârghii un pic mai solide, decât cele pe care le are Republica Moldova, inclusiv economice, dacă vreți.

Vera Glijin a fost informată de Tiraspol că Adrian ar putea fi eliberat în schimbul unui milițian transnistrean. Este vorba de Andrei Samonii, condamnat de Judecătoria Soroca la 15 ani de închisoare pentru răpire de persoane.

Despre această posibilă conexiune cu cazul Samonii a anunțat, încă în 2020, fostul ministru de interne, Pavel Voicu.

PAVEL VOICU, ministru de Interne în perioada 2019 – 2021: Este ca o consecință a faptului că noi am reținut, în luna ianuarie a acestui an, o persoană care a răpit, în anul 2015, un cuplu din satul Sănătăuca.

OLEG SEREBRIAN, viceprim-ministru pentru Reintegrare: Un astfel de schimb, din punctul nostru de vedere, nu se acceptă. Nu se acceptă, inclusiv, din cauza că noi, ca Executiv, nu avem posibilitatea să intervenim în sfera judecătorească. Noi nu putem lua o decizie privind eliberarea unui deținut. Asta e o decizie pe care o iau instanțele, nu o luăm noi. Deci, noi nu suntem un stat totalitar, un regim autocratic în care Executivul poate interveni cu o scrisoare și, spuneți-mi vă rog, eliberați un deținut. Persoane, care au responsabilitate pentru cele săvârșite, nu pot fi eliberate în schimbul unor oameni absolut nevinovați, cărora li se incriminează lucruri pe care nu le-au săvârșit.

De fapt, în octombrie 2020, au mai fost răpite încă trei persoane, dintre care două au fost eliberate. Potrivit lui Pavel Voicu, și aceste trei răpiri, orchestrate de tiraspol, ar avea legătură cu cazul milițianului Samonii.

PAVEL CAZACU, avocat Promo-LEX: Astăzi sunt deținute, în regiunea transnistreană, peste 2000 de persoane. Este cea mai mare rată de încarcerare în Europa. Pe lângă faptul că sunt încarcerați de tribunale nelegitime și ilegale, sunt deținuți, o perioadă foarte mare de timp, în condiții absolut inumane. Iar persoanele care ies de acolo sau ceea ce povestesc ei, este de neimaginat.

Răpirea lui Glijin este anchetată de Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Misiunea OSCE în Moldova ne-a informat, în scris, că se abține să facă declarații publice pe acest caz. Misiunea e prezentă în Republica Moldova din 1993 și are un rol important în soluționarea conflictului transnistrean.

OLEG SEREBRIAN, viceprim-ministru pentru Reintegrare: Sperăm să-l avem acasă la sărbătorile de iarnă. Adică, vom face tot posibilul ca acest lucru să fie în sânul familiei, la sărbătorile de iarnă. Cred că pentru familia Glijin va fi cel mai mare cadou pe care l-a obținut vreodată. Timpul este într-adevăr foarte scurt. Vedem că se întâmplă diverse lucruri. Noi vom face tot posibilul ca să obținem această eliberare. Să nu o promitem, însă, că se va întâmpla. Vom face tot posibilul ca lucrurile să fie obținute. 

VERA GLIJIN, mama lui Adrian Glijin: Eu am spus la toți și spun deschis că, ca mamă, nu am dreptul să-mi las feciorul să stea acolo. Și poate calea mea o va mai urma și alte mame. Dar eu sunt pentru a lupta până o să-mi văd feciorul acasă.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.