Romii din Rîșcani, discriminați de autoritățile locale

Elena Radița este mediatoare comunitară în orașul Rîșcani, unde locuiesc în jur de 1 300 de romi. Aceasta deservește un număr de patru ori mai mare de cetățeni de etnie romă decât prevede legea.  

ELENA RADIȚA, mediatoare comunitară, Primăria orașului Rîșcani: M-am descurcat până acum și sper că o să mă descurc și pe viitor. Eu întotdeauna răspund la apelurile telefonice, chiar și în afara orelor de muncă. Și ne străduim ca să facem față la toate greutățile care apar. Dar vreau să vă spun că, comunitatea romă este o comunitate unde, știți, mai puțin să iau nevoile în atenție. Însă, datorită unui mediator, poate să rezolve această problemă: și în domeniul asistenței sociale, și în domeniul angajării în câmpul muncii, și în domeniul sănătății, și în domeniul educațional.

Deși Ministerul Finanțelor a alocat, din 2023, bani primăriei Rîșcani pentru angajarea prin concurs a celui de-al doilea mediator, acest lucru nu s-a întâmplat.

„Ar fi nevoie să aibă o mână de ajutor, să aibă două persoane, dacă se poate. Puteți să mă alegeți și pe mine, pot să ajut să facem ceva. O mână de ajutor trebuie cred că doamna Elena Radița să aibă. Pentru dânsa e greu, o persoană singurică. N-ar încurca să aibă un ajutor.” 

„De fiecare dată când noi venim, ea ne ajută, ne spune ce trebuie să facem, ce documente trebuie de făcut. Ea spune fiecărui om la ce oră să vină. Dacă nu reușește astăzi, spune: „Veniți în următoarea zi.”

De cealaltă parte, primarul orașului Rîșcani, Victor Bogatico, susține că nu au nevoie de doi mediatori comunitari.   

VICTOR BOGATICO, primarul orașului Rîșcani: Noi vedem că se descurcă un om și, la moment, deocamdată, nu avem necesitatea de a angaja încă o persoană. Plus, din păcate, clădirea primăriei este mică. Noi avem, în prezent, și lucrători sociali, care sunt în subordinea statului, și încă nu ne permite spațiul și teritoriul primăriei ca să facem asta, cu atât mai mult că nu sunt plângeri. Ei, astăzi, nu mai sunt o populație defavorizată. Ei au de toate, au case, au mașini. Trăiesc nu mai rău decât un locuitor al orașului cu venituri medii. Și în situația asta, să vorbim că: „Nu, nouă ne trebuie doi [mediatori]”, eu nu văd sensul. Eu cred că acest mediator comunitar, în general, trebuie să dispară. 

În ultimii trei ani, a fost angajat fără concurs al doilea mediator comunitar doar pentru o perioadă de trei luni.

LAURA BOSNEA, fostă mediatoare, directoarea Asociației Femeilor Rome din RM: Legea ce spune? Când angajezi pe cineva ca mediator, trebuie să faci un concurs. Ceea ce nu s-a făcut la noi. Asta a fost primul pas greșit. Nefiind angajată prin concurs, eu eram așa, ca o frunză în vânt. Am fost angajată cu salariul de 2 500 de lei, că spuneau că nu este buget. MUSCA La moment activez ca mediator comunitar voluntar. Telefonul permanent e roșu. Sunt foarte multe femei care vin să le completez cereri deoarece nu au bani să plătească ca să le fie completate în altă parte. Cereri pentru a primi ajutor social, pentru a-și găsi un loc de muncă. Și femeile rome, și bărbații, neavând școală, nefiind școlarizați, nu știu să scrie, nu înțeleg exact ceea ce se întreabă în aceste documente și atunci sunt nevoiți să apeleze la cineva ca să-i ajute cu scrierea și cu explicarea.

„Avem nevoie de al doilea mediator. Avem nevoie poate o cerere de scris pentru lemne, poate avem nevoie de o cerere pentru compensație, poate pentru, nu știu, materiale, diferite cereri, poate la spital, poate în diferite domenii.” 

„Eu mai mult mă duc la fetele din primărie să-mi scrie vreo hârtie sau ceva, ori mă duc la doamna Laura, ori mă duc la fete în bibliotecă.” 

„Am 63 de ani, mamă. Nu știu, nu am umblat la școală. Am ublat două clase și gata. M-a scos mama și ne-am mutat încoace. Și mama nu știe nici carte, nimic nu știu. Dacă ar vrea cineva să ne ajute, e bine. Dacă nu, Dumnezeu îi cu noi.”

Asociația Națională a Mediatorilor Comunitari de vreo doi ani tot cere autorităților să ia atitudine în acest caz, dar fără succes. 

VALERIU CĂLDĂRARU, directorul executiv al Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari: Cu primarul din orașul Rîșcani, domnul Victor Bogatico, noi am avut multiple întâlniri cu această persoană și nu doar cu dumnealui. La un moment oarecare, ne-am întâlnit și cu viceprimarul, ne-am întâlnit și cu juristul primăriei, și cu contabilul primăriei. Din 2023, suntem în 2025 la sfârșitul anului, iată așa tot ne-o dus dintr-o parte în alta, fără a angaja cea de-a doua unitate de mediator comunitari. Noi am sesizat Agenția Relații Interetnice, Ministerul Finanțelor, i-am rugat și le-am scris, i-am rugat să verifice acest lucru, însă ei ne spun doar că au informat prin scrisoare, și ne-au dat și nouă copia, primăria orașului Rîșcani. Adică, primăria este destul de bine informată, dar ei merg contrar la tot ce am informat noi. Că a informat Agenția, ca a informat Ministerul, ei fac ce vor ei.

Agenția Relații Interetnice, susține că, în prezent, nu are pârghii legale pentru a interveni în acest caz. 

VEACESLAV REABCINSCHII, directorul general al Agenției Relații Interetnice: Regulamentul actual, în baza căruia își desfășoară activitatea mediatorii comunitari, are foarte multe lacune și, după părerea mea, deficiențe care trebuiesc să fie soluționate. În anul 2025, Agenția a inițiat procesul de modificare a Regulamentului cu privire la activitatea mediatorilor comunitari și, în prezent, suntem la etapa finală, când modificările în regulament vor fi propuse la Guvern spre aprobare. Deci, care este situația. Agenția Relații Interetnice a planificat anume două funcții în raionul Rîșcani de mediator comunitar. Astăzi, activează doar o singură persoană și aici, de fapt, toate atribuțiile Agenției Relații Interetnice se sfârșesc. Și dacă astăzi, în procesul de angajare a mediatorului comunitar, Agenția nu participă, deci, după cum v-am spus, noul regulament presupune anume participarea Agenției la procesul de angajare a mediatorului comunitar.

Potrivit Agenției Relații Interetnice, în prezent, în Moldova sunt angajați 51 de mediatori comunitari din cei 58 necesari.

VALERIU CĂLDĂRARU, directorul executiv al Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari: Eu cred că este o atitudine discriminatorie și este directă, fiindcă este vorba de comunitatea romă și nu doar de o singură persoană, dar de întreaga comunitate romă. Asta e o bătaie de joc.