Soluția plutitoare pentru gunoiul din Răut

Un sistem de colectare a deșeurilor plutitoare a fost instalat, în premieră, pe râul Răut, la „Orheiul Vechi”. Din toamnă și până în prezent, circa trei tone de gunoi a fost scos, deja, de pe râu. Nu a fost ideea administrației Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” sau a autorităților locale, dar a unor ecologiști, care au găsit și finanțare din fonduri europene pentru această soluția inovatoare.

ION CEBAN, director general, Rezervația „Orheiul Vechi”: Suntem chiar în inima Rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”. Am putea spune că suntem chiar în centrul principalei locații turistice din Republica Moldova. Avem râul Răut pe cursul căruia a fost instalat un sistem de curățare a apei de deșeuri solide, dar totodată de captare a pânzei bacteriologice de la suprafața apei. Funcționează deja de câteva luni bune.

Sistemul de colectare a deșeurilor plutitoare a fost instalat în toamna anului 2022. În fiecare zi de vineri angajații Rezervației „Orheiul Vechi” scot din apă deșeurile captate.

ION CEBAN, director general, Rezervația „Orheiul Vechi”: Avem colectate deja tone de deșeuri de deasupra apei. Nicidecum asta nu este de laudă, deoarece deșeurile care au fost colectate țin mai mult de cultura noastră, cultura de vizitare a unei importante locații turistice și de cei șapte ani de acasă. Eu cred că cel puțin trei tone de deșeuri solide au fost colectate prin intermediul acestei stații. Evident că după sortare deșeurile care sunt vegetale, biodegradabile, clar că nu se duc la stația de reciclare, dar plasticul, sticla, este vorba de sute de kilograme, poate chiar și o tonă de asemenea deșeuri. Deci este mult.

Sistemul de colectare a deșeurilor, instalat pe râul Răut, a costat circa 5.000 de euro. Nu a fost ideea administrației Rezervației sau a autorităților locale, dar a unor ecologiști.

VLADIMIR URSU,  director executiv, A.O. Renașterea Rurală: Finanțarea a fost din fonduri europene, dar prin Asociația Obștească „Eco-Tiras”. Este o construcție foarte simplă, noi ne-am străduit să nu fie tehnologizată, să fie durabilă în timp. Inginerii noștri au estimat că 20 de ani pentru ea nu este o problemă ca să funcționeze. Toate unirile, totul absolut este din inox de calitate, iar singur acest baraj este construit din plastic. Din păcate, am folosit plastic deși este un proiect ecologic. Ne-am gândit că ar fi bine ca plasticul să lucreze pentru ecologie. După înțelegerea noastră cu administrația acestei Rezervații, noi am transmis la gestionare locală și deja toate cheltuielile care sunt pentru întreținerea barajului survin pe administrația locală.  

De ce acest sistem a fost instalat pe râul Răut, la „Orheiul Vechi”?

ILYA TROMBITSKI,  director executiv, Asociaţia Internaţională „Eco-TIRAS”: Ideea e că, în Republica Moldova, de fapt, nu sunt atât de multe râuri unde este posibilă instalarea acestui model, această stație plutitoare de captare a gunoiului. Dacă luăm un râu mic, acolo, desigur, este mult gunoi, dar el nu plutește. El stă blocat undeva, iar rostul unei astfel de stații este nul. Dacă vom lua un râu mare, pe el tot e complicat să instalăm, deoarece nivelul apei se schimbă. Mai mult, această instalație trebuie păzită de vandali. La noi acest lucru este actual, deoarece piesele acestei construcții sunt prețioase pentru gospodării. Ele pot fi vândute, au un preț destul de înalt și, din această cauză, noi am ales râul Răut. 

Administrația Rezervației și-ar dori mai multe colectoare de deșeuri plutitoare pe Răut.

ION CEBAN, director general, Rezervația „Orheiul Vechi”: Costuri sunt mari, chiar dacă par că sunt niște țevi de plastic, costurile sunt foarte mari. Instituția noastră nu are buget, este prea mic pentru a-și putea asuma instalarea mai multor sisteme pe cursul râului Răut. Am ajuns la concluzia că acest sistem, un prim-sistem de acest gen este total insuficient pentru a avea albia râului Răut curată pe toată lungime care străbate Rezervația. După calculele noastre, avem nevoie, doar între localitatea Butuceni și Trebujeni, de încă două sisteme de acest gen. Pe toată lungimea de 27 de km care străbate Rezervația – am avea nevoie în total de peste 30 de stații de acest gen.

Colectarea deșeurilor din râu nu este suficientă. Ar fi nevoie de sortarea deșeurilor din preajmă și amenajarea unor gunoiști autorizate. Soluții care nu sunt deocamdată pe agenda autorităților locale.

CRISTINA GANDRABUR,  primărița comunei Trebujeni, Orhei: Avem o gunoiște comună care deservește toate trei sate. Ea este, ca în toate localitățile, neautorizată. Am îngrădit-o ca să nu permitem deșeurilor solide să iasă în afară, dar oricum în perioada când bate vântul se primește că plasticul, sacoșele sunt pe tot. Ca la fiecare este o lipsă de gestionare a deșeurilor. Suntem vizitați de foarte multă lume, avem și pensiuni unde se cazează foarte mulți vizitatori. Este un dezastru, aș putea chiar spune, lipsa de gestionare a deșeurilor.

Cel mai bine resimt lipsa gestionării gunoiului localnicii și turiștii.

MARGARETA PORTĂRESCU, locuitoare a satului Butuceni, Orhei: Se aruncă toate deșeurile și apa când plouă le duce în Răut. Dar în sat, față de alți ani, e colectat gunoiul. Numai că, da, ce să facem, turism este, trebuie să fie, nu avem încotro.

ECATERINA TURUTA, locuitoare a satului Trebujeni, Orhei: Tot plasticul vine din râpă, din gunoaiele acestea. Noi avem multe râpe și când plouă toată râpa se duce cu tot cu plastic, tot, iată de unde.

EUGENIA ROȘCA, turistă: Am observat că e mult mai curată decât cum era înainte, dar totuși lasă de dorit.  

În Republica Moldova sunt circa trei mii de râuri și râulețe. Doar pe șase dintre ele ar putea fi instalate sisteme de colectare a deșeurilor plutitoare. Este vorba de râurile: Botna, Bîc, Ichel, Camenca, Ialpug, Răut.

LILIA CURCHI, directoare executivă, Asociația Jurnaliștilor de Mediu: Captarea deșeurilor solide este un lucru necesar pentru că, din păcate, oamenii aruncă în mod continuu în râuri, le consideră râpi, le consideră canale de deșeuri. De acolo trebuie să scoți cu tonele plasticul acumulat. Ca inovație, ca experiment îmi pare ceva potrivit, doar că e vorba doar de aspectul experimental. Am impresia că totuși trebuie să mergem la rădăcina problemei, să mergem la a face oamenii mai conștienți de mediu care-i înconjoară.  

Acest material jurnalistic a fost elaborat cu sprijinul „Inițiativei pentru combaterea crizei globale prin transparență și libertate de exprimare: Reziliența mass-media în contextul crizei”, susținută de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) în parteneriat cu DW Akademie. Toate opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă punctul de vedere al Deutsche Welle sau al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.