Electoratul din cimitire

Decedații cu drept de vot „bântuie” listele electorale. Au fost prezenți și la alegerile parlamentare anticipate din vară în 120 de secții de votare din țară, potrivit datelor Promo-LEX. Au fost atunci și vor mai fi, probabil, și la următoarele scrutine electorale. Cel puțin numele unora dintre ei le-am găsit atât în Registrul Alegătorilor, cât și inscripționate pe cruci și pietre funerare.

Cimitirul din satul Manta, raionul Cahul. Aici e locul de veci al Larisei Broască, care deși e decedată de mai bine de zece ani, numele ei apare în lista alegătorilor.  „Ea e din 1946 și e moartă în 2007. A plecat în Grecia la lucru și de acolo au adus-o moartă”, ne spune o locuitoare a satului, care ne-a ajutat să găsim locul de veci

Funcționarii de la biroul electoral al secției de votare din sat știu despre acest caz absurd. Mai ales că, din 2007 încoace, după ce a murit, Broască Larisa a putut vota la peste zece scrutine. Se află și în listele electorale pregătite pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Funcționarii electorali susțin, însă, că nu pot face nimic în această privință. 

Nina Neagu, președinta secției de votare, s. Manta: Păi, clar că el dacă este în listă, are drept de vot! Păi? Asta e. Ne creează probleme în cazul când vine cineva și începe: „Uite, stau oamenii decedați aici. Că, iată, voi faceți falsuri, pentru că stau oamenii”. Noi le arătăm că omul este decedat, dar… Și noi le-am explicat și explicăm populației că nu noi facem listele. Noi lucrăm cu ele doar. 

Pentru ca o persoană decedată să nu mai apară în listele electorale, rudele defunctului trebuie să aducă la primărie certificatul de deces. Acest document, însă, lipsește în cazul Larisei Broască, care a murit fiind peste hotare, iar în sat nu mai are rude care să se ocupe de actele de deces. În listele electorale din satul Manta mai sunt alte patru persoane decedate, dintre care trei și-au pierdut viața peste hotare.   

Nina Neagu, președinta secției de votare, s. Manta: Nu au documentul acela de deces și, din cauza aceasta, Registru ni-i pune an de an în liste. Registrul de Stat, fără document de deces, nu-i scoate de la evidență. Măcar că nu avem act, dar noi însemnăm că el este decedat. Dacă scrie aici că e „deces”, el nu poate să aibă semnătura aici că a participat la alegeri. El nu poate. Iată asta ne salvează. 

În satul Enichioi din raionul Cantemir e aceeași situație. Din cei 947 de alegători cu drept de vot, trei nu mai sunt în viață. Pentru a ne convinge, împreună cu președinta biroului electoral din localitate, accesăm platforma verifică.cec.md, unde putem vedea, în baza codului personal al alegătorului, secția unde acesta poate vota. Introducem datele unei persoane decedate, dar care a figurat în lista electorală la alegerile din vară, ca să vedem dacă a fost sau nu, între timp, scoasă din lista alegătorilor. În dreptul inițialelor O.N. e menționat faptul că persoana poate vota la Casa de Cultură din satul Enichioi și este al 567-lea în lista electorală.

Este vorba despre Oleg Negru, care și-a pierdut viața în 2008, când avea 25 de ani, fiind la muncă în Federația Rusă.

Maria Focșa, președinta secției de votare, s. Enichioi: Am contactat rudele. Dumnealor menționează că ei nu mai au certificatul de deces. Ei l-au aruncat, nu mai vor să-și aducă aminte de durerea pe care au avut-o. 

În unele cazuri, morții cu drept de vot sunt persoane decedate de zeci de ani, în alte cazuri – s-au stins din viață cu câteva zile înainte de scrutin, adică după ce listele electorale au fost deja tipărite. O situație similară a avut loc la secția de votare din satul Baimaclia, raionul Cantemir. 

Valeriu Ivanov, președintele secției de votare, s. Baimaclia: La noi, la moment, pot fi două-trei persoane care au murit după ce s-au format listele electorale, dar noi nu-i putem radia din lista electorală de bază până rudele nu prezintă certificatul de deces. Știți, nu pot eu să mă duc la rude să cer certificatul de deces. El și așa e chinuit omul. O înmormântare știți cât costă? 

PROM-LEX: MORȚI ÎN LISTELE A 120 DE SECȚII DE VOTARE

Asociația Promo-LEX monitorizează din 2009 desfășurarea scrutinelor electorale din Republica Moldova. Și la alegerile parlamentare anticipate din această vară au analizat cât de corecte sunt listele electorale pe care le primesc birourile secțiilor de votare. Au avut acces la jumătate dintre liste. 

Igor Bucătaru, expert Promo-LEX: Din numărul de 1019 de secții de votare pe care le-am vizitat și la care am avut acces la liste, în 120 a fost confirmată prezența alegătorilor decedați în liste, ceea ce reprezintă circa 12%. 

Potrivit informațiilor Promo-LEX, astfel de situații sunt semnalate aproape la fiecare scrutin electoral. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 2019, observatorii Promo-LEX au depistat peste 950 de cazuri de decedați în listele electorale. 

Elena Prohnițchi, expertă ADEPT: Faptul că apar persoane decedate în listele electorale demonstrează inacuratețea listelor electorale și, cunoscând cum sunt formate listele electorale în prezent, putem judeca și despre o comunicare mai puțin eficientă dintre Comisia Electorală Centrală și Agenția Servicii Publice. Din moment ce există o asemenea problemă, se pot găsi și persoane care ar putea să valorifice această problemă într-un mod ilegal.

EXPLICAȚIILE AUTORITĂȚILOR 

Ce au făcut, mai exact, autoritățile pentru a curăța de morți listele alegătorilor, inclusiv cele de la alegerile parlamentare anticipate din vară? Am vorbit cu fostul vicepreședinte al Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Șarban, care susține că CEC-ul nu are cum să rezolve această problemă. 

Vladimir Șarban, vicepreședinte CEC (2019-2021): Pârghii legale Comisia nu are, fiindcă noi primim doar datele sau gestionăm datele din Registrul de Stat al Populației. Și hibele, problemele care sunt în acest Registru de Stat al Populației, volens-nolens, repet, se regăsesc în Registrul de Stat al Alegătorilor. Sunt niște proceduri care nu țin de competența noastră, dar țin de competența Agenției Servicii Publice. 

Din 2014 listele electorale se fac de către Comisia Electorală Centrală în baza Registrului de Stat al Alegătorilor, care este unul electronic. Până atunci, listele electorale erau întocmite de funcționarii primăriilor și se comiteau mai multe erori, care urmau să fie evitate odată cu digitalizarea acestui registru. Pe de altă parte, datele despre alegători se extrag din Registrul de Stat al Populației, care ține evidența tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv a celor care s-au stins din viață, și de care este responsabilă Agenția Servicii Publice. 

Alexandru Donea, șef de direcție, Agenția Servicii Publice: Între Comisia Electorală Centrală și Agenția Servicii Publice, în 2018, a fost încheiat un contract de prestare a serviciilor care funcționează pe bază de web-servicii. Astfel, a fost elaborat un mecanism de interacțiune între cele două sisteme și informația se actualizează 24 din 24 de ore. Adică, în cazul în care s-au produs careva evenimente despre cetățenii Republicii Moldova care au peste 18 ani, spre exemplu, au obținut pentru prima dată buletin de identitate, și-au schimbat numele, prenumele, această informație se actualizează. Exact și în cazul decesului. Este aceeași procedură, doar că [în cazul] decesului sunt mai multe situații. În cazul în care persoana decedează în stânga Nistrului, noi nu interacționăm cu autoritățile din partea ceea, ca să cunoaștem aceste lucruri. Și mai avem situația când persoana decedează în alte state: și nu ne informează nici statul de reședință a persoanei decedate, și nici rudele persoanei decedate. 

Mai apar decedați în listele electorale și pentru că, atunci când rudele merg la primărie să înregistreze actele de deces, acestea sunt transmise mai departe către oficiile de stare civilă doar o dată pe lună. 

Alexandru Donea, șef de direcție, Agenția Servicii Publice: Modificarea în lege prin care să oblige autoritățile publice locale să transmită aceste acte, să zicem, în timp de 24 de ore sau un alt termen mai restrâns din momentul producerii – cred că asta ar fi soluția. 

Înainte de alegerile parlamentare anticipate, Agenția Servicii Publice a reușit să excludă din registrul alegătorilor doar 51 de persoane decedate, din cele 132 identificate de funcționarii electorali. Actuala conducere a Comisiei Electorale Centrale promite că va soluționa problema.

Angela Caraman, președinta CEC: Am făcut o analiză a datelor din Registrul de Stat al Populației la zi și am identificat că avem circa 1300 de persoane care au statut de alegător, adică sunt vii, dar au vârsta peste 100 de ani. Mai mult decât atât, 121 din acești alegători au vârsta de peste 110 ani. Cel puțin în cazul acestor 1300 de alegători, putem face adresări către primării ca să ne ajute să identificăm aceste acte, care ar dovedi că persoanele nu mai sunt în viață. 

Ce facem atunci când nu există acte care să certifice decesul, așa cum este cazul Larisei Broască despre care v-am povestit mai devreme? O soluție discutată la CEC este de a permite registratorilor, cei care întocmesc și actualizează listele electorale, să excludă morții doar în baza declarațiilor rudelor. 

Angela Caraman, președinta CEC: Noi am putea să venim cu un document, care ar da această posibilitate registratorilor, după ce fac toate verificările, după ce identifică rude care zic că „uite, noi nu avem certificatul de deces, dar vă putem conduce la cimitir și vă convingeți că acolo este înmormântată persoana”, iată, pentru aceste situații ar putea să existe o hotărâre a Comisie Electorale Centrale prin care să fie permisă acea mențiune în Registrul de Stat al Alegătorilor. Noi am hotărât că vom face asta, pentru că, ceea ce ține de Registrul Alegătorilor este de competența Comisiei Electorale Centrale. 

Am încercat să aflăm câți decedați apar totuși în listele electorale, însă cifra exactă nu o are nimeni. Cert este că în Republica Moldova sunt morți care au dreptul de a vota. Așa că dacă mergeți la vot și observați vreo persoană decedată în lista alegătorilor, anunțați staff-ul electoral. Și încă un detaliu important. Chiar dacă se strecoară decedați în liste, în dreptul numelor lor nu trebuie să apară vreo semnătură. În cazul dat, vorbim de e un vot fraudat.

Subiect realizat în cadrul proiectului “Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD), cu suportul financiar al poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Părerile exprimate în acest material aparțin exclusiv redacției CU SENS.