Ce este banul public?

Deseori, noi, jurnaliștii, folosim în materialele noastre, mai ales cele de investigație, noțiunea „banul public”. De regulă, urmărim cum este cheltuit de către instituțiile statului și în buzunarul cui ajunge. În mare parte, pentru noi, cetățenii simpli ai acestei țări, banul public înseamnă, mai degrabă, bugetul statului care se formează, de regulă, din taxele și impozitele noastre, din care se achită salariile celor care au ajuns în funcții publice, fie că au fost aleși prin vot direct sau nu. Lucrurile stau cam așa, doar că, la modul practic, sunt un pic mai mult de atât.

ALEXANDRU FALĂ, expert, Centrul analitic independent „Expert-Grup”: Când vorbim de buget trebuie să înțelegem că sunt două componente: veniturile bugetului și, ulterior, modul în care sunt cheltuite aceste venituri. Și veniturile, în principiu, sunt formate din câteva componente: impozitele, granturile și donațiile, dar ele au o pondere relativ mică. Și mai sunt venituri pe care statul le obține, de exemplu, din  proprietate sau din vânzarea anumitor mărfuri sau prestarea serviciilor. Dar grosul veniturilor bugetare sunt impozitele.

Un stat sărac cum este Republica Moldova, cu puține resurse și măcinat de corupție, are și un deficit bugetar pe măsură. Cu alte cuvinte, cheltuie într-un an mai mult decât este în stare să acumuleze din taxe și impozite sau alte surse.

ALEXANDRU FALĂ, expert, Centrul analitic independent „Expert-Grup”: Iată, acest decalaj reprezintă deficitul bugetar și, iată, pentru finanțarea deficitului bugetar se utilizează atât împrumuturi din interiorul Republicii Moldova, dar și împrumuturi din străinătate.

În fiecare an, aleșii poporului dezbat în Parlament felul în care vor fi repartizați banii publici și adoptă trei legi: Legea Bugetului de Stat, Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat și Legea Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală. În Legea Bugetului de Stat se întrevăd, mai cu seamă, care domenii sunt prioritare pentru stat și care nu.

ALEXANDRU FALĂ, expert, Centrul analitic independent „Expert-Grup”: Anual, bugetul prevede atât cheltuieli capitale, cât și cheltuielile recurente care includ plățile salariilor, pensii, subsidii. Și, deja, în dependență de prioritățile pe care și le pune guvernarea, de obicei, sau politicul, acest raport poate fi schimbat.

Și autoritățile publice locale dispun de bugete, care, la fel, sunt bani publici. Însă, toate instituțiile statului, fie că sunt centrale sau locale, sunt obligate prin lege să comunice cetățenilor transparent, constat și corect despre felul în care cheltuie banul public. Informații se găsesc pe site-urile lor oficiale, dar pot fi cerute expres prin solicitări de informații sau petiții.

ALEXANDRU FALĂ, expert, Centrul analitic independent „Expert-Grup”: Noi acordăm anumite prerogative statului pentru ca el să ne rezolve anumite probleme. Noi îi dăm, pe lângă prerogative, îi dăm și o parte din veniturile pe care noi le avem sau din bunăstarea noastră pentru ca el, ulterior, tot să ne întoarcă sub formă de servicii publice, cum ar fi servicii și infrastructură publică. Dacă ai drumuri mai bune, mașinile mai rar se strică, noi nu avem cheltuieli. Dacă ai grădinițe, școli bune, copii au studii bune și au mari șanse, în viitor, de a obține un serviciu mai bine plătit. Dacă ai, evident, spitale cu doctori bine plătiți, atunci poți fi tratat mai bine.

Nu uita că banii statului sunt și ai tăi. Fii un cetățean informat și greu de manipulat!

Acest subiect a fost produs în cadrul proiectului „Urmărim banii publici”, desfășurat de A.O. Proiectul media „CU SENS”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Responsabilitatea pentru conținutul acestei înregistrări le revine în exclusivitate A.O. Proiectul media „CU SENS” și nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” și a donatorului.