Ce este crima organizată?

Tot mai des auzim la știri sau în discursurile politicienilor noțiuni precum: grup criminal organizat sau crimă organizată. Ce este, mai exact, crima organizată și cum ne afectează?

ATTILA BIRO, jurnalist de investigație, Context.ro: Practic, crima organizată, din investigațiile noastre, reprezintă acel grup de oameni răufăcători, care sunt, cum se spune, foarte bine organizați și care produc diverse pagube sau atacă diverse alte părți ale societății. Adică, răufăcători care își, în primul rând, schimbă foarte mult know-how, au aceleași ținte, cooperează și, de cele mai multe ori, se gândesc cum să profite de slăbiciunea celor din jur, slăbiciunea statului și cum să încalce legea.  Ce am văzut, din perspectiva noastră, crima organizată înflorește când democrația începe să slăbească.

Grupurile de crimă organizată operează atât în țară, cât și peste hotarele ei, iar infracțiunile pe care le comit sunt extrem de grave. Vorbim despre: trafic de persoane sau de organe, trafic de droguri sau arme, scheme de spălare de bani, dar și alte fraude care aduc prejudicii considerabile statului și cetățenilor săi.

ATTILA BIRO, jurnalist de investigație, Context.ro: Avem grupuri organizate care se ocupă de trafic de persoane. Adică, vedem că, de exemplu, România, Moldova sunt și au fost țări care au livrat persoane în sistemele acestea de trafic de persoane. Deci, avem grupurile acestea care, practic, profită și comit astfel de infracțiuni grave pentru că vorbim de oameni, adică sunt oameni care folosesc alți oameni în cele mai rele feluri posibile. Avem, apoi, traficanții de droguri, traficanții de arme care, tot așa, sunt coalizați. Și, apoi, sigur, crima organizată care targetează infracțiunile economice, adică mari grupuri de oameni care spală bani sau produc evaziune în bugetele naționale. Ultima cifră avansată public a fost că, cel puțin, în Europa, fraudele la TVA sunt la nivelul a 60 de miliarde de euro.

Cum aceste structuri criminale reușesc să comită infracțiuni atât de grave, până să fie anihilate de oamenii legii? Iată care ar fi explicația.

ATTILA BIRO, jurnalist de investigație, Context.ro: Din ce am observat, din investigațiile noastre, pare destul de clar că grupările de crimă organizată, că vorbim de traficanți de persoane, de droguri, ele sunt mult mai interconectate decât noi jurnaliștii, decât polițiștii, decât procurorii. Adică, ei colaborează, acești răufăcători colaborează mult mai bine, mult mai eficient, pentru că: unu – au și resursele atunci pe loc. Gândiți-vă, de exemplu, am investigat sub coordonarea celor de la OCCRP, am investigat o grupare de crimă organizată care se ocupă cu furtul banilor de pe carduri, cu schimbul. Și ei activau în România, în Mexic, în mai multe țări din America Latină și în Statele Unite. Oamenii aceia au avut acces la bani instant, pentru că, pur și simplu, îi furau din bancomate. Așa că au putut să se extindă foarte rapid și au putut să replice, și să-i învețe pe alții cum să facă lucrurile astea.

Grupările criminale au acces la bani, dar sunt, de multe ori, și cu doi-trei pași înaintea oamenilor legii și a instituțiilor de control ale statului atunci când vine vorba despre utilizarea noilor tehnologii.

ATTILA BIRO, jurnalist de investigație, Context.ro: Un fenomen la care trebuie să ne uităm și, deja, este prezent, este modul în care interlopii, traficanții sau alte persoane, implicate în ceea ce numim crima organizată, folosesc noile tehnologii și, în special, zona asta de criptomonede. E o chestie care și noi, ca jurnaliști, și polițiștii, și procurorii trebuie să-și bată capul, pentru că e o nouă unealtă pe care ei o folosesc. 

Codul Penal al Republicii Moldova prevede pedepse aspre pentru infracțiunile comise de organizațiile și grupurile criminale. De exemplu, traficul de persoane se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare, circulația ilegală a drogurilor – cu până la 15 ani de închisoare, iar spălarea de bani se pedepsește cu până la 10 ani de privațiune de libertate.

Fii un cetățean onest și bine informat!

Subiect realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Conținutul și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă punctul de vedere al NED.