Ce riști dacă ești corupt

În Republica Moldova auzim foarte des despre corupție. Ba că într-o școală sau într-un spital cineva a fost prins cu mită, ba că un funcționar a fost reținut pentru trafic de influență sau alte abuzuri. Dar ce înseamnă, mai exact, corupția și care sunt formele ei, vă spunem imediat. 

CRISTINA CIUBOTARU, expertă anticorupție: Cea mai celebră definiție a corupției și cu care sunt de acord, pentru că și eu o folosesc foarte des, este abuz de putere pentru câștig personal sau în interes personal, sau „abuse of power for private gain”. Asta înseamnă că persoana, care săvârșește un act de corupție, abuzează de anumite împuterniciri – fie ale sale, fie ale unei alte persoane.

Dacă te-ai simțit constrâns și ai dat mită unui funcționar public sau oricărui alt angajat la stat, cum ar fi: polițist, medic sau profesor, ești pasibil de pedeapsă penală. Darea de mită se numește corupere activă și se pedepsește, în cazuri grave, cu până la 12 ani de închisoare. 

Dacă ești, însă, de cealaltă parte a baricadei, ești funcționarul care a luat șpagă, riști să fii tras la răspundere pentru corupere pasivă. Această infracțiune se pedepsește cu până la 15 ani de pușcărie. Totuși, dacă ai curajul să denunți corupția, fie că ai dat sau ai luat mită, vei scăpa basma curată.

CRISTINA CIUBOTARU, expertă anticorupție: Un caz celebru, care ar fi, probabil, interesant pentru opinia publică, dacă vă amintiți cazul lui Ilan Șor, când el a declarat că ar fi dat mită fostului prim-ministru, Vladimir Filat. Da? Și atunci exista, îmi amintesc foarte bine perioada asta, când există o revoltă foarte mare – de ce, dacă el declară că a oferit mită într-o proporție atât de mare, era vorba de, ceva de genul, sute de milioane de dolari, de ce nimeni nu-l reține pe el, pentru că el tot este infractor? Dacă a dat, mai mulți ani în urmă, sume atât de mari, singur declară lucrul ăsta, de ce ar răspunde? Doar, tocmai, pentru că există această clauză de exonerare, fiindcă dacă-l arestau în momentul respectiv pentru acest lucru, evident că omul nu… Pentru ce să declari, când singur ești arestat?

Poți denunța corupția și înainte de a-i fi părtaș. Cu alte cuvinte, dacă ești în situația în careți se dă de înțeles că nu scapi fără să dai șpagă, în loc să pui banii în plic, sesizează ofițerii Centrului Național Anticorupție. O poți face în trei moduri: online – completând un formular direct pe site-ul instituției, telefonic – la linia națională anticorupție 0-800-55555 sau în formă scrisă – prin poștă sau direct în cutiile poştale, amplasate în sediul CNA. 

CRISTINA CIUBOTARU, expertă anticorupție: Și atunci, împreună cu ofițerii de serviciu, o să se facă un plan: cum, care este comportamentul pe care urmează să-l aibă. Cum se documentează, nu este bine să declari într-un interviu public, pentru că, în felul acesta, ajutăm persoanele, care sunt documentate, să se pregătească sau să facă anumite verificări împotriva acelei persoane.

De asemenea, sunt protejați și angajații care vor să denunțe cazuri de corupție la locul de muncă, în care nu sunt implicați, dar, în schimb, se aduce un prejudiciu public. În fața legii, ei devin avertizori de integritate.

CRISTINA CIUBOTARU, expertă anticorupție: Există Legea cu privire la protecția avertizorului de integritate, care oferă anumite garanții persoanei împotriva concedierilor, împotriva sancțiunilor disciplinare, împotriva repercursiunilor cu caracter negativ pe care le poate suporta din partea angajatorului căruia nu-i convenabil să fie scoase în evidență asemenea scheme de corupție.

Să știi că nu doar darea și luarea de mită sunt singurele forme ale corupției. Codul Penal definește și alte infracțiuni cum ar fi: traficul de influență. conflictul de interese, abuzul de putere, neglijența în serviciu, îmbogățirea ilicită, falsul în acte publice și altele.

Subiect realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Conținutul și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă punctul de vedere al NED.