Cine și cum poate contesta licitațiile publice

Știai că statul, mai exact, instituțiile lui, cheltuie o bună parte din banii colectați din taxe și impozite pentru a cumpără bunuri și servicii? Probabil, chiar în acest moment o primărie, un spital sau o agenție de stat anunță sau deja a finalizat vreo achiziție pe bani publici. Doar că unde sunt banii, acolo-s și interesele. Prin urmare, nu-s puțini cei care încearcă să fenteze legea ca să semneze cu statul contracte, deseori extrem de profitabile.

Pentru că se știe cât de vulnerabil este acest proces al achizițiilor publice, în 2017 a fost creată Agenția Națională pentru Soluționarea Contestaţiilor, pe scurt – ANSC. Aici, corectitudinea desfășurării unei licitații publice poate fi pusă la îndoială. De regulă, astfel de contestații le fac agenții economici care au participat în acest proces și au dovezi sau doar bănuiesc că licitația a fost viciată sau, mai grav, trucată.

SERGHEI MERJAN, directorul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor: Noi nu investigăm frauda și corupția în domeniu. Noi examinăm pretențiile înaintate în cadrul procesului de achiziții publice fie pe documentație, fie pe rezultat și, dacă identificăm anumite probleme legate de riscuri de fraudă, corupție, acorduri anticoncurențiale sau cazuri de trucare, noi sesizăm organele competente prin transmiterea unui demers. Conform cadrului legal, decizia ANSC este obligatorie pentru părți și contractul, care este semnat cu nerespectarea deciziilor ANSC, este lovit de nulitate. 

DIANA ENACHI, expertă în achiziții publice, IDIS „Viitorul”: Este adevărat că, atunci când avem o achiziție care s-ar putea să fie trucată, dar nicio companie nu depune contestația, atunci ANSC nu poate face nimic, dar acesta este un instrument, în primul rând, de filtrare a riscurilor de corupție. În al doilea rând, este un instrument pentru apărarea drepturilor operatorilor economici, companiilor de pe piața achizițiilor care sunt cumva defavorizați și nu li se respectă drepturile. Dacă să vorbim de valoarea procedurilor care este contestată, deci, practic, circa 60% din valoarea achizițiilor din Republica Moldova sunt contestate. 

În fiecare an, ANSC examinează, în medie, o mie de astfel de sesizări. Spre exemplu, pe parcursul anului trecut, instituția a analizat 1095 de contestații, iar cele mai multe – 84%, se referă la nemulțumiri ce țin de rezultatul licitației, adică numele companiei desemnate câștigătoare care urmează să semneze un contract cu statul.

SERGHEI MERJAN, directorul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor: Totul este relativ. Dacă raportat la toate achizițiile care sunt desfășurate în Republica Moldova, cred că, cel puțin, fiecare a patra procedură este contestată, ceea ce denotă că, totuși, există probleme în procesul de achiziții. 

Contestațiile pot fi depuse fizic, pe suport de hârtie, sau pot fi expediate prin poșta electronică. Totodată, acestea pot fi completate online, prin îndeplinirea unui formular. Ulterior, ANSC are la dispoziție maxim două săptămâni pentru a lua o decizie.

SERGHEI MERJAN, directorul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor: Noi încercăm să fim la maxim transparenți.  Deciziile noastre sunt publicate pe pagina web a instituției. Deci, fiecare actor interesat ar putea să acceseze pagina noastră web și să examineze deciziile care noi le-am adoptat. 

Prin urmare, dacă ești un cetățean activ, curios și te interesează cum se cheltuie banii publici și în buzunarul cui ajung, poți monitoriza licitațiile publice contestate, pe site-ul Autorității Naționale de Soluționare a Contestațiilor – Ansc.md. Astfel, la categoria „Contestații” găsești „Contestațiile în examinare”, cât și deciziile luate de ANSC pentru fiecare caz în parte, din 2017 până în prezent. Deciziile pot fi descărcată la un click distanță. Mai mult ca atât, orice persoană poate să participe la ședințele ANSC-ului fără să anunțe prealabil. Informații despre ziua și ora desfășurării acestor ședințe sunt publicate, de asemenea, pe site-ul instituției. 

Acest subiect a fost produs în cadrul proiectului „Urmărim banii publici”, desfășurat de A.O. Proiectul media „CU SENS”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Responsabilitatea pentru conținutul acestei înregistrări le revine în exclusivitate A.O. Proiectul media „CU SENS” și nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” și a donatorului.