Achiziții bolnave pentru sănătate

Prezentarea actelor false, trucarea ofertelor sau neexecutarea corespunzătoare a prevederilor contractuale. Acestea sunt câteva din motivele pentru care un agent economic, care face afaceri cu statul, se poate pomeni în lista de interdicție a agenților economici. Cu alte cuvinte, nu mai poate participa la o licitație, unde se pun la bătaie bani publici.

CU SENS a analizat lista agenților economici care au gafat în raport cu statul și au primit interdicție în perioada pandemică. Această listă este publică pe site-ul Agenției Achiziții Publice. Vorbim de un număr total de 14 companii. Printre acestea se regăsesc și unele care au avut de-a face cu sistemul medical. Aici ne-am focusat atenția, în condițiile în care instituțiile medicale sunt cele care resimt cel mai puternic efectele Covid-19. Ne-au atras atenția două contracte: unul de achiziție a unor aparate la  Spitalul Republican „Timofei Moșneaga” și altul de instalare a unui sistem de monitorizare prin GPS a ambulanțelor. Ce am reușit să aflăm, îți spunem în continuare. 

Chișinău, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” – cea mai mare instituție medicală din Republica Moldova. Odată cu declanșarea pandemiei, la începutul anului 2020 aici au fost aduși primii pacienți gravi, infectați cu noul tip de virus. În condițiile în care pacienții Covid sunt izolați în spital și nu pot beneficia de investigații în altă parte, special pentru ei a fost deschis un cabinet dotat cu utilaj pentru investigații endoscopice. Doar că două dintre aparatele necesare pentru a diagnostica și trata afecțiunile tractului digestiv s-au defectat exact atunci. Utilajul avea doar un an de exploatare și a fost cumpărat în noiembrie 2018 cu 1,6 milioane de lei.

TUCHILĂ VIOREL, bioinginer, Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”: „Unul din endoscoape, la cel diagnostic au apărut careva pete în vizor, care împiedica medicul să ia decizia ce e acolo. A fost chemată compania, a fost ridicat, reparat și peste ceva timp, clar că reparația nu a fost făcută repede. Aceeași problemă a apărut și la al doilea endoscop, deja la acesta terapeutic, care tot a fost luat la reparații, dar a durat mai lung”.

Compania care a câștigat licitația de livrare a endoscoapelor este Imunotehnomed. Potrivit contractului, trebuia să asigure buna funcționare a acestora pe o durata de garanție de cel puțin 24 de luni, adică până la începutul anului 2021. Atunci când s-a defectat primul dintre aparate, spitalul a contactat agentul economic care l-a preluat pentru reparații în februarie 2020. Mai bine de un an, compania așa și nu a reușit să-l pună în funcțiune. Cel de-al doilea endoscop a fost reparat în aprilie 2020. Doar că nu a ținut prea mult. S-a defectat din nou peste doar trei luni. Astfel, Secția Endoscopie a fost nevoită să folosească periodic un aparat, adus temporar de agentul economic, dar ale cărui caracteristici tehnice sunt mult mai slabe, ceea ce a afectat destul de mult calitatea serviciilor. O spun și datele spitalului pentru anul 2020. Din totalul de 3300 de investigații de diagnostic programate, s-au efectuat doar jumătate, iar din cele 600 de investigații curative s-au făcut de aproape patru ori mai puține.

NATALIA ȚURCANU, șefa Serviciului achiziții publice, Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”: „Instituția, ca beneficiar, a fost obligată să informeze Agenția Achiziții Publice că Imunotehnomedul ca vânzător nu-și onorează obligațiile contractuale. Agenția Achiziții Publice deja s-a sesizat și a înaintat deja operatoru dat în lista de interdicție”. 

Deși argumentele expuse de spital, în formă scrisă, către Agenția Achiziții Publice, prezintă o situație destul de gravă și au stat la baza includerii companiei în lista de interdicție, șeful secției endoscopie și ultrasonografie, Roman Bodrug, dă asigurări că serviciile medicale, prestate în acea perioadă, nu au fost întrerupte. Totuși, recunoaște că astfel de defecțiuni sunt destul de frecvente. 

ROMAN BODRUG, Șeful Secție endoscopie și ultrasonografie, Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”: „Nu este un caz ieșit din comun. S-a spart un cauciuc la automobil, s-a pus un petic, s-a reparat și mai departe. Fix așa și în medicină. Noi nu am fost afectați, actul medical nu a fost întrerupt, dar defecțiunile au fost și sunt. Avem aparate…. Câte adresări – atâtea aparate. Mai mult ca atât, suntem dotați cu tot felul de aparataj, de aceea și ne numim un spital terțiar”. 

Am încercat să discutăm cu directorul Imunotehnomed, Sergiu Rață, tot el fost viceministru al Sănătății în Guvernul Tarlev. Am vrut să aflăm care sunt explicațiile lui și de ce nu și-a onorat prevederile contractuale. L-am căutat la sediul firmei Imunotehnomed, care deține rețeaua de laboratoare medicale MedExpert. Deși am expediat o solicitare oficială, nu am primit niciun răspuns. Sergiu Rață locuiește la câteva străzi distanță de sediul firmei. Am mers și la adresa de domiciliu, în încercarea de a-i oferi dreptul la replică, însă fără rezultat.

Cert este că afacerile cu statul ale fostului viceministru nu au avut prea mult de suferit din cauza acestei interdicții. Asta, deoarece Imunotehnomed a contestat în instanță decizia Agenției Achiziții Publice. Atât timp cât procesul este pe rol, interdicția este suspendată, iar agentul economic poate semna în continuare contracte pe bani publici. Din februarie 2021, de când a fost suspendată decizia de includere a Imunotehnomed în lista de interdicție, compania a câștigat alte 34 de contracte cu statul în sumă totală de peste 15 milioane de lei. 

Olga Diaconu este expertă în achiziții publice și a analizat contractele care au dus la includerea mai multor agenți economici în lista de interdicție, inclusiv Imunotehnomed.

Olga Diaconu, expertă Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER): „De cele mai multe ori examinarea cauzei în instanța de judecată se tergiversează pe o perioadă de trei ani sau mai mare, astfel încât pe toată perioada în care operatorul economic se află în lista de interdicție el, de fapt, poate participa în continuare la procedurile de achiziții publice. Lista de interdicție este un mecanism prin care autoritățile contractante, autoritățile publice care achiziționează, bunuri, servicii sau lucrări au posibilitatea de a se proteja împotriva unui comportament cu rea-credință a operatorilor economici. Acest lucru ar trebui să responsabilizeze operatorii economici ca să își îndeplinească corespunzător obligațiile contractuale”.  

Instituția care are grijă ca ambulanțele să ajungă în cel mai scurt timp la pacient este, de fapt, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, pe scurt CNAMUP. Serviciul 112, în situații de urgențe medicale, doar redirecționează cazurile dispeceratului CNAMUP. 

În noiembrie 2019, instituția a încheiat un contract cu o firmă din România, pentru a dota 500 de ambulanțe cu sistem de monitorizare prin GPS. Costul contractului: peste 770 mii de lei cu TVA. Potrivit prevederilor contractuale, până la sfârșitul lunii decembrie 2019, echipamentul urma să fie instalat, ceea ce ar fi eficientizat monitorizarea ambulanțelor, iar echipajul salvator ar fi avut, probabil, un timp de reacție mult mai rapid în cazurile de urgență. Nimic din asta nu s-a întâmplat, însă, iar autoritățile au inițiat demersurile de a include compania care a câștigat licitația în lista de interdicție.  

VLADISLAVA CEBAN, purtătoare de cuvânt CNAMUP: „Neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către ETA Automatizări Industriale SRL a perturbat considerabil activitatea IMSP CNAMUP prin imposibilitatea de a monitoriza localizarea și traseul autosanitarelor care acordă asistență medicală urgentă prespitalicească”. 

În timp ce autoritățile nu au reușit să înnoiască sistemul de monitorizare, șoferii ambulanțelor ne spun că ajung la pacienți folosindu-se de hărți și telefoane.

CONSTANTIN, șofer ambulanță, Chișinău: „Ăsta (arată la GPS) este personal. Ultimele ambulanțe noi care au venit, acelea sunt echipate, dar astea nu.  Eu l-am procurat în prima zi când am început să lucrez pe ambulanță, deodată.tă”. 

ANATOLIE, șofer ambulanță, Chișinău: „Chemările? La telefon. Avem, iată și rație. Ei comunică cu noi prin rație. Uneori la telefon ne sună. Unii au hărți, unii au navigator în  telefon”. 

Contractul a fost reziliat unilateral la mijlocul lunii ianuarie 2020. Din documentele obținute de la Agenția Achiziții Publice am aflat că, de fapt, operatorul economic a demarat procedura de livrare a echipamentului în data de 3 ianuarie 2020, însă autoritățile de la Chișinău au refuzat recepționarea acestuia, deoarece „ar fi fost pasibili de plata unor taxe vamale în cazul recepționării mărfii”. 

VLADISLAVA CEBAN, purtătoare de cuvânt, CNAMUP:  „CNAMUP nu еrа în drept să se implice în procedurile de import, devamare și рrосurаrе а echipamentelor, саrе urmau să fie efectuate de сătrе ореrаtоrul economic”. 

ETA Automatizări Industriale este o companie cu sediul în Timișoara, România. Am încercat, în repetate rânduri, să discutăm cu reprezentanții acesteia, însă nu ne-au răspuns la telefon și nici la mesajul expediat pe e-mail.

În schimb, Olga Diaconu, expertă în achiziții publice, ne spune că, în acest caz, compania urma să-și asume costurile neprevăzute.

Olga Diaconu, expertă, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER): „De fapt, din documentația de atribuire, ne dăm seama că aici sunt prevăzute condițiile, termenii comerciali în co term din care reiese că, de fapt, operatorul economic era responsabil să plătească aceste taxe sau să își asume riscurile care pot să apară. Avem mai multe situații în care un operator economic, atunci când participă la achizițiile publice oferă un preț mai mic, nu ia în calcul anumite posibile cheltuieli obține contractul de achiziții publice, iar după asta nu este în stare să și le onoreze la prețul pe care l-a indicat”. 

Nu e clar dacă se mai dorește instalarea unor echipamente de monitorizare similare, deși de la rezilierea contractului au trecut aproape doi ani. Nu e clar nici ce s-a făcut cu banii economisiți. Deschidere pentru a discuta la acest subiect nu am avut.

Olga Diaconu, Olga Diaconu, expertă, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER): „Pierde cetățeanul care plătește impozite, iar din impozitele sale sunt efectuate aceste achiziții. Noi avem de pierdut. Fiecare dintre noi are de pierdut, până la urmă”.

Această investigație este realizată cu sprijinul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Sporirea efortului societății civile din Republica Moldova în monitorizarea fondurilor acordate de instituțiile financiare internaționale, în legătură cu criza COVID-19”, implementat de Institutul pentru inițiative strategice. Fundația Soros Moldova și IPIS nu intervin în politica editorială a redacției.