Deputații certați cu legea

Pe lângă Ilan Șor, care a rămas fără fotoliul de deputat după ce a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Furtul miliardului”, alți zece din cei 100 de aleși ai poporului din actualul Parlament al Republicii Moldova au probleme cu legea. Aceștia se află în vizorul procurorilor anticorupție pentru îmbogățire ilicită, spălare de bani, escrocherie sau finanțare ilegală a unui partid de către un grup criminal organizat. Cinci din cei zece deputați cu dosare penale fac parte din blocul „Victorie”, creat recent la Moscova de politicianul fugar, Ilan Șor, care, potrivit autorităților de la Chișinău, este coordonat de Kremlin. Alți cinci sunt deputați ai fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, mai exact, ai aripii socialiste. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este condus de fostul președinte al țării, Igor Dodon. Acesta promovează, la fel, o politică pro-Kremlin. Până la pronunțarea unei decizii de judecată definitive și irevocabile, deputații certați cu legea se prezumă a fi nevinovați și își continuă nestingheriți activitatea politică. Cine sunt aceștia și ce învinuiri li se aduc? Aflați în anchetă. 

16 septembrie 2019. Marina Tauber, pe atunci deputată a Partidului „ȘOR”, este oprită de oamenii legii în drum spre Orhei și reținută pentru că ar fi participat la devalizarea sistemului bancar, adică la mult cunoscutul dosar „Furtul miliardului”. Tot în aceeași zi, la fel, la Orhei, este reținută din același motiv și colega sa de partid, Reghina Apostolova. Asta, după ce le-a fost ridicată imunitatea parlamentară pentru a putea fi cercetate penal de procurori. 

DUMITRU ROBU, Procuror General interimar în perioada 2021-2022: Deputații Apostolova Reghina și Tauber Marina, începând cu data de 17 august 2012, au participat activ la pregătirea devalizării instituției financiare, acțiuni exprimate prin acordarea de ajutor la preluarea controlului asupra unei bănci, în interesul grupului criminal organizat și condus de către Ilan Șor.  

Peste un an, cele două sunt scoase de sub urmărire penală, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Cu toate acestea, în mai 2022, Marina Tauber este pusă, din nou, sub învinuire, fiind acuzată de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari – un alt episod din dosarul „Furtul miliardului”. 

DUMITRU ROBU, Procuror General interimar în perioada 2021-2022: Se are în vedere sustragerea a 41 de milioane de euro și 27 de milioane de dolari, care au fost acoperite prin credite, alte credite, ca, ulterior, în perioada lunii noiembrie 2014, să fie simulată întoarcerea creditelor în cauză. 

Cele trei bănci, devalizate în perioada 2012 – 2014, erau controlate de Ilan Șor, pe atunci, om de afaceri. Marina Tauber se cunoștea cu Șor din copilărie, deoarece au fost colegi de clasă. În 2016, cei doi s-au lansat în politică, Șor – în fruntea fostului partid ce-i purta numele, iar Tauber – în funcția de vicepreședintă a formațiunii. În 2019, Tauber ajunge în Parlamentul pe lista Partidului „ȘOR”. Își păstrează fotoliul și în urma alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2021. Doi ani mai târziu, Curtea Constituțională scoate în afara legii Partidul „ȘOR”, iar Tauber, cât și ceilalți patru colegi de fracțiune, își continuă activitatea în forul legislativ, oficial, în calitate de deputați independenți. 

În iulie 2022, Marina Tauber este pusă, din nou, sub învinuire, pentru falsificarea raportului financiar al Partidului „ȘOR” pentru semestrul întâi al anului 2022. Mai exact, a inclus cheltuieli de peste 1 milion 700 de mii de lei, dar, în realitate, suma era de 12 ori mai mare. Nu a raportat nici banii cu care au fost plătiți protestatarii și membrii de partid, dar și cântăreții ruși: Filip Kirkorov și Morgenshtern, care urmau să cânte în Moldova, concertul fiind, însă, anulat. Acest dosar a rămas la faza de urmărire penală. 

Peste un an, în mai 2023, Marinei Tauber i se aduc noi învinuiri. De această dată, este acuzată că, în cadrul alegerilor locale din 21 noiembrie 2021, unde a candidat la funcția de primar de Bălți, a falsificat rapoartele privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic. Este vorba de includerea a 104 donatori fictivi, care ar fi virat în bugetul electoral, în total, peste 740 de mii de lei. Totodată, Tauber mai este învinuită că, din funcția de vicepreședintă a Partidului „ȘOR”, a acceptat cu bună știință peste 195 de milioane de lei din partea grupului criminal organizat, condus de Ilan Șor, pentru finanțarea formațiunii. Precizăm că Tauber a fost scoasă din cursa electorală de la Bălți la solicitarea Comisiei Electorale Centrale care a constatat, la rândul ei, cheltuieli nedeclarate de cel puțin 34 260 de lei. Între timp, dosarul instrumentat de procurorii anticorupție a fost trimis în instanță iar, în prezent, este examinat de magistrații de la Judecătoria Chișinău.

ROMAN PORUBIN, procuror în cadrul Procuraturii Generale: Suntem la cercetarea probelor noastre, adică a părții acuzării. Mai avem câțiva martori de audiat și, ulterior, documentele urmează să fie examinate. Astăzi, în ședință au fost martori care au indicat că, de fapt, nu au făcut nicio donație și din numele lor au fost semnate anumite documente. Probele sunt destul de multe. Cauza este destul de voluminoasă. 

În martie 2024, Marina Tauber rămâne, iarăși, fără imunitate parlamentară. De această dată, procurorii o acuză că s-a amestecat în înfăptuirea justiției. Mai exact, în cadrul unei ședințe de judecată de la Curtea de Apel, unde se examina o cauză penală de învinuire a lui Ilan Șor, Tauber a intimidat și ofensat judecătorii și procurorii, utilizând difuzorul de mare putere de tip megafon. Acest dosar a fost comasat, ulterior, cu cel privind acceptarea finanțării Partidului „ȘOR”din partea unui grup criminal și falsificarea rapoartelor financiare ale formațiunii.  

Dacă tragem linie, în cei cinci ani de activitate în Legislativul de la Chișinău, Tauber a rămas fără imunitate parlamentară tocmai de nouă ori și este deputata cu cele mai multe dosare penale la activ, trei la număr.

MARINA TAUBER, deputată independentă: Nici Ilan Șor, nici eu, nici echipa noastră nu suntem vinovați în aceste dosare penale. Sunt comandate de guvernare ca să ne încurce să luptăm cu ei și să nu putem să lucrăm normal cum trebuie să funcționeze opoziția. Toate o să fie contestate în instanțele internaționale și cei care le-au comandat și cei care le-au executat, în mod obligatoriu, o să răspunde pentru asta. 

Reporter: Potrivit procurorilor, din acești bani v-ați sporit proprietățile atât în țară cât și peste hotare.

MARINA TAUBER, deputată independentă: Unde sunt aceste proprietăți? Nu am proprietăți. Am apartamentul moștenit de la tatăl meu și am doar apartamentul părinților. 

Un alt ales al poporului, vizat în dosarul „Furtul miliardului”, este Denis Ulanov care, la fel ca Tauber, a ajuns pentru prima dată în forul legislativ pe lista Partidului „ȘOR” în urma scrutinului din februarie 2019. Acesta rămâne fără imunitatea parlamentară pe 22 martie 2021, iar, peste patru luni, dosarul în care este acuzat de complicitate la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, săvârșită de organizația criminală, condusă de Ilan Șor, ajunge pe masa judecătorilor. 

ALEXANDR STOIANOGLO, Procuror General în perioada 2019 – 2023: Denis Ulanov, acționând în interesele lui Ilan Șor, prin înțelegere prealabilă cu ultimul, căruia i-a promis că îl va favoriza la sustragerea banilor pentru realizarea tranzacției de vânzare-cumpărare a 38,2% din acțiunile Victoriabank, a negociat direct, în acest sens, condițiile tranzacției cu reprezentantul lui [Veaceslav] Platon și directorul Direcției juridice a Victoriabank. În aceste condiții, acționând în interesul asociației criminale, cetățeanul Denis Ulanov a acordat mijloace și instrumente necesare precum și a înlăturat obstacolele în vederea sustragerii a 12,5 milioane de dolari și 23,8 milioane de euro, prejudiciind statul Republica Moldova în proporții deosebit de mari.

Deși Denis Ulanov a fost pus sub învinuire în 2021, cauza penală în privința lui se află abia în prima instanță, la Judecătoria Chișinău. 

DENIS ULANOV, deputat independent: A fost o tranzacție la care am participat în calitate de avocat din partea companiei care a cumpărat aceste acțiuni de la compania lui [Veaceslav] Platon. În acest caz, toate acțiunile, care au fost obiectul tranzacției, au fost puse în calitate de gaj pentru datoriile care au urmat după această tranzacție. După ce administrația specială a Băncii Naționale a venit la Banca de Economii, în cazul în care acest credit nu ar fi fost întors, ce face în mod normal un bancher? Se adresează după gaj, îl ia și îl vinde. Când am plecat din tranzacție, am semnat gajul în favoarea Băncii de Economii. Când a venit administrația Băncii Naționale au lăsat gajul, nu au luat gajul, au luat banii statului și au acoperit datoriile. Spuneți-mi, care este vina mea, ca și avocat, în această tranzacție?   

Ulanov este avocat de profesie, iar printre clienți l-a avut pe Ilan Șor, pe care l-a reprezentat în dosarul „Furtul miliardului”, în urma căruia acesta a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, cu executare. Mai târziu, Ulanov devine membru al Partidului „ȘOR”, condus de clientul său, iar în 2019 se alege și cu fotoliul de deputat, funcție pe care o deține până în prezent. 

Petru Jardan, un alt deputat loial lui Ilan Șor, a rămas, în ultimii cinci ani, de două ori fără imunitate parlamentară, fiind anchetat în două dosare, denumite generic:,,Aeroportul Internațional Chișinău’’. Mai exact, acesta este acuzat că, în 2013, pe când era directorul general interimar al Întreprinderii de Stat Aeroportului Internațional Chișinău a abuzat de funcția sa publică și a favorizat concesionarea aeroportului către compania Avia Invest, controlată de Ilan Șor. Mai mult, Jardan ar fi prejudiciat întreprinderea cu 4,9 milioane de lei. Ambele dosare se află în prima instanță și nu a fost pronunțată încă nicio decizie de judecată. 

ALEXANDR STOIANOGLO, Procuror General în perioada 2019 – 2023: Petru Jardan, fiind director general interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, cunoscând despre Hotărârea Guvernului din 30 mai 2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Aeroportului Internațional Chișinău, folosind intenționat situația de serviciu, acționând în interesul grupului criminal, la 31 iulie 2013, adică peste două luni, a semnat cu compania de asigurare „Galas” un contract de asigurare facultativă a răspunderii civile în sumă de 379 de mii de dolari, care, conform cursului oficial al BNM, constituie peste 4,8 milioane de lei, condiționând ca primele de asigurare să fie achitate de către Aeroportul Internațional Chișinău. 

Petru Jardan a activat la Aeroportul Internațional Chișinău din 1999 și până în 2013, mai întâi – în calitate de jurist, avansând, ulterior, până la funcția de director general al acestei întreprinderi de stat. În 2013, după concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău firmei Avia Invest, Jardan devine director al acestei companii. La fel ca Tauber și Ulanov, Petru Jardan ajunge în Legislativul de la Chișinău pe lista Partidului „ȘOR”, scos, în 2023, în afara legii prin decizia Curții Constituționale.

PETRU JARDAN, deputat independent: Ambele dosare sunt absolut nefondate. Aeroportul Internațional Chișinău pentru a se certifica are nevoie de un contract de asigurare anual. Acest contract a și fost încheiat. Nu există careva prejudicii întreprinderii de stat sau statului. Referitor la faptul că știam sau nu știam că Aeroportul se dă în concesiune, eu vreau să vă aduc aminte că prima hotărâre de Guvern referitor la concesionare a fost în 2012. În 2012 nu trebuia să facem poliță de asigurare? În 2013 nu puteam să facem poliță de asigurare? Eram obligați să o facem. Așa că, iarăși, repet, nu este absolut nicio bază juridică legală la această învinuire.

Irina Lozovan, care a ajuns în Parlament în 2019 pe lista Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și și-a păstrat fotoliul de deputat, candidând, în 2021, pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, este un alt ales al poporului certat cu legea. Problemele i se trag începând cu martie 2023, atunci când a părăsit fracțiunea parlamentară și, respectiv, rândurile socialiștilor, iar, în scurt timp, a aderat la partidul „Renaștere” – un satelit al politicianului fugar, Ilan Șor. Ulterior, potrivit procurorilor, a încercat să-l convingă pe primarul orașului Ocnița să adere la „Renaștere”, promițându-i mită un milion de lei și încă un milion de lei pentru dezvoltarea infrastructurii orașului. Primarul, însă, a denunțat fapta procurorilor anticorupție, care au organizat un flagrant în care soțul deputatei Irina Lozovan, Pavel Gîrleanu, consilier în cadrul Consiliului raional Ocnița, i-a dat primarului 30 de mii de dolari, pe care i-a luat de la sediul „Renaștere”. Potrivit autorităților de drept, banii provin de la grupul criminal organizat, condus de Ilan Șor. În urma flagrantului, atât Irina Lozovan, cât și soțul acesteia, au fost reținuți de oamenii legii.

GHEORGHE CARAGIA, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție: În data de 2 august [2023], primarul de Ocnița a fost condiționat de către Gîrleanu Pavel și Lozovan Irina, că nu primește banii până nu se apropie la sediul central al partidului „Renaștere” din municipiul Chișinău, unde urma să susțină un briefing de presă, să facă mare tam-tam din faptul că un primar din orașul Ocnița părăsește rândurile socialiștilor și comuniștilor și aderă la partidul „Renaștere” care are noi viziuni etc. Dânsul deja, activând sub îndrumarea ofițerilor CNA, nu a acceptat faptul respectiv. Totuși, Gîrleanu Pavel a venit cu suma de 30.000 de dolari pe care i-a dat-o, imediat după care a fost reținut.   

În instanță, încercăm să aflăm care este poziția soțului deputatei pe acest caz.

PAVEL GÎRLEANU, soțul deputatei Irina Lozovan: Este un dosar politic, atât.

Reporter: De unde ați luat acei 30.000 de dolari?

PAVEL GÎRLEANU, soțul deputatei Irina Lozovan: Dumneavoastră nu auziți?

Reporter: Sunt bani de la Ilan Șor? Ați dat mită la solicitarea soției dumneavoastră, deputata Irina Lozovan? Ce urma primarul orașului Ocnița să facă în schimbul acestor bani? Ați încercat să racolați și alte persoane? De ce nu doriți să ne spuneți care este poziția dumneavoastră pe acest dosar?

PAVEL GÎRLEANU, soțul deputatei Irina Lozovan: Deoarece sunteți un canal politic. Nu am încredere în voi.

Mai multe detalii aflăm de la avocatul Irinei Lozovan.

ANATOLIE PITEL, avocatul Irinei Lozovan: O să demonstrăm că banii care au fost dați sunt banii care îi aparțin familiei Lozovan sau Irinei Lozovan.

Reporter: Dar de unde ar avea familia Lozovan acești bani? De la Ilan Șor?

ANATOLIE PITEL, avocatul Irinei Lozovan: Nu, aceasta este un împrumut de la tata ei, care are o afacere.

În schimb, Irina Lozovan, ne-a răspuns la întrebări, declarând că e vorba de un dosar fabricat. 

IRINA LOZOVAN, deputată neafiliată: Este un dosar politic pentru opoziție pentru că noi, astăzi, suntem împotriva puterii și, desigur, puterea se teme de noi. Desigur, astăzi pe numele nostru al tuturor sunt deschise dosare penale. 

Reporter: De unde a luat soțul dumneavoastră acei 30.000 de dolari pentru a-i oferi primarului de Ocnița? 

IRINA LOZOVAN, deputată neafiliată: Magistrații se vor lămuri acest caz. Veniți la ședințele de judecată și veți vedea, veți asculta.  

Reporter: Sunt bani de la Ilan Șor? 

IRINA LOZOVAN, deputată neafiliată: Nu.  

Și colegul de partid al Irinei Lozovan, deputatul Alexandr Nesterovschi, care, la fel, a părăsit fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și a aderat la „Renaștere”, este vizat într-un dosar penal, aflat în prima instanță. A făcut asta, în schimbul unei mite de 35 mii de dolari, susțin procurorii anticorupție, care îl bănuiesc de corupere pasivă, finanțarea ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice. De asemenea, potrivit oamenilor legii, Nesterovschi i-a propus fostei deputate a blocului ACUM, Arina Spătaru, să creeze sau să preia un partid cu o viziune pro-europene al cărei lider să fie ea, dar care să fie finanțat de Ilan Șor. Doar că Arina Spătaru a denunțat aceste fapte organelor de drept și a dat de gol toată schema.

GHEORGHE CARAGIA, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție: Domnul Nesterovschi a identificat o persoană care să reprezinte acest partid. I-a promis finanțare. Este vorba despre partidul doamnei Arina Spătaru. Acolo mergea vorba despre finanțare infinită, dacă putem spune așa. Au fost transmise și câteva sume concrete. Noi avem suficiente probe că acești bani sunt proveniți de la Ilan Șor.

De cealaltă parte, Nesterovschi nu își recunoaște vina. 

ALEXANDR NESTEROVSCHI, deputat neafiliat: Nu au fost acești bani. Este doar o presupunere, comunicată de o femeie, să zicem așa. Nu au găsit niciun ban, de mână nu am fost prins, niciun video nu este. Pur și simplu: „O babă a spus”, cum se zice. Mai ales că suma este una de tot râsul. Nu sunt atât de mulți bani, încât să riști cu tot ce ai în viață și, în schimbul acestor bani, să treci dintr-un partid în altul.

Reporter: În ce relații sunteți acum cu Ilan Șor? 

ALEXANDR NESTEROVSCHI, deputat neafiliat: Din septembrie, nu mai comunicăm. Eu fac parte din blocul „Victoria”. Prin decizie de judecată, îmi este interzis să comunic cu Ilan Șor, iar eu, deciziile instanței, nu le încalc.

Cei cinci deputați cu dosare penale, pe care vi i-am prezentat până acum, fac parte din blocul „Victorie”, creat recent la Moscova de politicianul fugar, Ilan Șor, care, potrivit autorităților de la Chișinău, este coordonat de Kremlin. Mai mult, aceștia participă împreună la diferite evenimente și acțiuni de protest, iar, de curând, au blocat tribuna Parlamentului. Pentru această faptă, au fost sancționați, având interdicția de a participa la cinci ședințe ale Legislativului.  

Alți cinci deputați certați cu legea sunt ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Unul dintre ei este Radu Mudreac care, în aprilie 2022, a rămas fără imunitate parlamentară, fiind învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2015, în timp ce el și soția lui au administrat, pe rând, o companie, ar fi încheiat contracte fictive de împrumuturi cu diferite persoane, bani care au fost investiţi într-un imobil. Este vorba de peste opt milioane de lei. 

DUMITRU ROBU, Procuror General interimar în perioada 2021-2022: Cauza penală menționată în cadrul comisiei a fost inițiată în luna august 2021, la sesizarea inspectorului din cadrul Autorității Naționale de Integritate. Fiind audiate persoanele, au confirmat că astfel de contracte n-au semnat și astfel de împrumuturi n-au acordat. 

L-am întrebat pe Radu Mudreac cum comentează acuzațiile aduse de procurori, dar a refuzat să ne dea detalii. 

RADU MUDREAC, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Nu vorbesc. Eu despre anchetă nu pot să vorbesc. Ancheta are loc, eu nu pot vă spun nimic acum.  

Reporter: Cum comentați faptul că sunteți vizați într-un dosar pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari?  

RADU MUDREAC, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Dar cum argumentați că sunt doi ani și două luni de zile și dosarul este încă în anchetă. 

Reporter: Potrivit anchetatorilor în perioada 2011-2015…  

RADU MUDREAC, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Potrivit anchetatorilor s-a ridicat imunitatea. Mai departe așteptăm. 

Iar deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Zinaida Greceanîi, Corneliu Furculiță și Vlad Batrîncea au statut de învinuiți în dosarul în care este vizat fostul şef de stat, Igor Dodon, pentru finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, cunoscut și ca dosarul „Kuliok”. Asta, după ce, în anul 2020, în spațiul public a apărut un video în care fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, îi transmitea o pungă neagră lui Igor Dodon, iar acesta pomenește numele „Cornel”.

Pe atunci, Zinaida Greceanîi era președinta Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, iar Corneliu Furculiță și Vlad Batrîncea – membri ai Consiliului Republican al formațiunii politice. 

CORNELIU FURCULIȚĂ, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Nu se știe dacă este numele meu. Este un nume frumos care persistă la mai multe persoane. Eu nu sunt contabil și nu achit salariul. Deci, în ce context a fost spus acest comentariu? Este el adevărat sau nu? Haideți așa, este un video trucat. Poziția mea personală este că acele dosare care au fost pornite în perioada statului capturat sunt, evident, politice și poartă un caracter de răzbunare, inclusiv pentru faptele politice.

VLAD BATRÎNCEA, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Sunt acuzații politice. Este justiție televizată. Vlad Batrîncea niciodată nu a încălcat legea. Mulțumesc, eu mă simt bine, mă simt ok cu trecutul meu. Sunt un om care respectă legea și pentru mine reputația contează. Și eu nu simt careva probleme în raport cu legea. Și în rest nu vreau să comentez și să creez motive mediatice.  

Zinaida Greceanîi nu a avut nimic de declarat la acest subiect. Dosarul în care este vizată ea și colegii ei de partid este abia la etapa de urmărire penală.

Reporter: Doamna Greceanîi, dumneavoastră sunteți învinuită în dosarul finanțării ilegale a PSRM. Cum comentați acuzațiile privind acest dosar?

ZINAIDA GRECEANÎI, deputată a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Falsuri sunt multe, de aceea în sala de conferință, vă rog.

Reporter: De ce nu doriți…

ZINAIDA GRECEANÎI, deputată a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Când o să vreau să vă spun ceva o să vin în sala de conferință. 

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Corneliu Furculiță mai este vizat și în alt dosar. Este învinuit de îmbogăţirea ilicită și fals în declarația de avere, doar că oamenii legii mai multe detalii nu ne-au oferit. 

CORNELIU FURCULIȚĂ, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Este un dosar pornit pentru răzbunare. Eu nu am comentarii. Vedeți cine a pornit acest dosar și ce probleme are personal el. Cu referire la acest dosar eu chiar… Aici se petrec așa evenimente și cineva vine cu cinci copeici. Vreau să spun că astfel de dosare pot fi intentate împotriva, în viitor, la majoritatea deputaților. 

Și Vlad Batrincea mai este vizat încă într-un dosar penal. Acesta este învinuit de acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic, a grupului de inițiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizații criminale. 

Un alt deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, luat la ochi de procurorii anticorupție pentru îmbogățire ilicită, este Bogdat Țîrdea. 

BOGDAT ȚÎRDEA, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Sunt niște aberații. Este un dosar fabricat. Se referă la casa de 90 de metri pătrați pe care am cumpărat-o vânzând un apartament de 70 și ceva de metri pătrați, situat în centru, în centrul Chișinăului. Am procurat această casă, care nu era integral finalizată, am cumpărat-o împreună cu socrii. Două treimi am pus noi și o treime au pus socrii. Ei spun că mașina Mazda CX-5, care e a socrului meu și pe care i-a dat-o fiicei sale să se folosească, și pe care eu am declarat-o toți zece ani, chipurile mașina asta ar fi a mea. 

Chiar dacă un deputat din zece din actualul Legislativ este în vizorul procurorilor, pe rol fiind 15 dosare penale, dintre acestea doar șapte au ajuns pe masa judecătorilor și se află abia în prima instanță. Când va fi pronunțată o decizie finală și executorie, nu știm deocamdată. Până atunci, deputații cu dosare penale se pot implica în activități politice și electorale, care le-ar putea asigura un nou mandat de deputat, atenționează experții Promo-LEX.

MIHAELA DUCA, șefa echipei de analiză și cercetare, Asociația Promo-LEX: Este oarecum grav că unul din zece deputați sunt vizați în dosare de corupție, dar nu trebuie să uităm de experiența Republicii Moldova precedentă, în care intentarea dosarelor penale era servită ca și un instrument de persecuție politică. Sperăm că de data aceasta nu este acest caz. Ceea ce ne îngrijorează pe noi este faptul că dosarele care au fost intentate de mai mult timp, ele încă nu au o finalitate. Este important ca aceste dosare să fie finalizate până la încheierea mandatului acestor deputați. Altfel, aceștia ar putea din nou să candideze și din nou să ajungă deputați.

Fii un cetățean informat și greu de manipulat, iar dacă vrei să vezi mai multe anchete despre aleșii poporului, cine și cu ce afaceri jonglează, care le sunt jocurile de culise și conexiunile cu lumea criminală, susține echipa de jurnaliști de investigație CU SENS printr-o donație unică sau lunară. 

Acest subiect a fost realizat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Conținutul și opiniile exprimate în video aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Moldova.