e-Medicină, în regim de avarie

În regim de avarie – așa funcționează o platformă medicală în care statul a investit peste 27 de milioane de lei. Este vorba despre Sistemul Informațional Automatizat Asistența Medicală Primară, pe scurt SIA AMP (Sia.amp.md). Platforma permite să ne facem programările la medic online, iar doctorilor – să introducă și să prelucreze date despre pacienți. Din cauză că platforma funcționează prost, mulți medici preferă, în continuare, pixul și hârtia, iar pacienții fac programările, de cele mai multe ori, ca pe timpuri: la telefon sau la ghișeu. Ce companii au încasat milioanele pentru dezvoltarea și mentenanța platformei SIA AMP, care, însă, dă semne de oboseală, dar și ce legătură au acestea cu atacul cibernetic, fără precedent, asupra spitalelor din România de la începutul lunii februarie? Aflați, în investigația ce urmează. 

Zeci de pacienți sună zilnic la Centrele Medicilor de Familie pentru a se programa la o consultație la doctor. Asta, chiar dacă se pot înregistra online, la câteva click-uri distanță. Alții preferă să vină fizic pentru a fi siguri că vor ajunge la un specialist. Ce nu știe pacientul e că angajata instituției, pentru a-i face programarea, i-a introdus datele folosind o platformă online, la care oricine are acces, dacă dispune de un dispozitiv conectat la Internet. 

Reporter: Cunoașteți că vă puteți programa online? 

Pacient: Da eu nu cu acestea, nu o duc bine, nici prin telefon, prin nimic. Eu mai bine vin și mă înscriu.

Reporter: Adică considerați că asta e cea mai sigură metodă de a vă programa?

Pacient: Nu-i mai sigură, dar nu mă pricep eu în toate acestea. 

Alți pacienți cu care am vorbit, deși nu ar avea o problemă să utilizeze noile tehnologii, spun că preferă să se programeze la telefon, contactând, în unele cazuri, direct medicul pentru a-și face programare, deoarece platforma funcționează destul de prost.

Pacientă: E complicat la telefon să te programezi că: așteptați, așteptați. Chiar ieri trebuia să-l programez pe tatăl meu la medicul de familie și 15 minute nu se încărca programul. Nu știu ce fel de program este. Când am întrebat de ce? Doamna nu știa. Și la orice medic este problema aceasta, că programul pe care ei îl au în computer se încarcă foarte greu. 

Pacientă: Dacă ceva sunăm direct medicul și ne consultăm cu medicul, și deodată ne înscriem și gata. 

Reporter: Cunoașteți că vă puteți programa online la medicul de familie?

Pacientă: Da, știm și așa. Nu o facem. Sunăm deodată direct.

Reporter: De ce?

Pacientă: Mai greu ajungem pe online.

Pentru a face o programare online la medicul de familie sau alt specialist, trebuie să accesezi platforma – Sia.amp.md, adică Sistemul Informațional Automatizat Asistența Medicală Primară. Completezi casetele cu datele personale: numele, prenumele, IDNP-ul, data nașterii și un număr de telefon. Apoi dai click pe butonul „Caută persoana”. Ulterior – „Solicită o programare”. Apare lista medicilor. Selectezi, din listă, specialistul de care ai nevoie, apoi alegi data și ora disponibilă. 

Melania Doruc, managera Centrului Medicilor de Familie Nr. 6 din Chișinău, ne spune că platforma este folosită inclusiv de medici pentru introducerea și prelucrarea datelor despre pacienți și că, acum, aceasta funcționează mai bine, decât anul trecut. 

MELANIA DORUC, manageră, Centrul Medicilor de Familie Nr. 6, Chișinău: La modul practic în 2023 am avut mai mari probleme, adică când lucrau foarte mulți, erau incluși în platfroma asta, se mai stopa. Începând cu 2024 a început mai bine să lucreze. Deci rar avem când nu lucrează. 

Când am rugat-o, însă, să ne arate cum funcționează platforma, după fiecare click a așteptat mai mult de un minut ca să primească un răspuns. 

MELANIA DORUC, manageră, Centrul Medicilor de Familie Nr. 6, Chișinău: Deci, iată eu am intrat, deja e logarea. 

Reporter: Și, de obicei, cam câte secunde vă ia?

MELANIA DORUC, manageră, Centrul Medicilor de Familie Nr. 6, Chișinău: Eu cred că până la un minut, undeva așa. Noi fixăm câteodată. Așa când aștepți îți pare că mult ia, mă rog, dar acum e timpul când maxim sunt împlicați toți medicii. La medici un pic mai repede, la administrație. 

Reporter: S-a blocat platfroma și mai departe ce se întâmplă? 

MELANIA DORUC, manageră, Centrul Medicilor de Familie Nr. 6, Chișinău: Medicul de familie scrie în fișa medicală și imediat cum apare sistemul se introduce în sistem. 

Șefa secției medicilor de familie din aceeași instituție, Valentina Mariuța, este mult mai nemulțumită de cum funcționează platforma pe care ea și colegii ei trebuie s-o acceseze zilnic, la fiecare consultație.

VALENTINA MARIUȚA, șefă de secție, Centrul Medicilor de Familie Nr. 6, Chișinău: Nu se deschide, e foarte greu. Noi la fiecare pas pe care trebuie sau în fiecare notare pe care trebuie să o facem, trebuie să deschidem alt fișier. Și de la deschiderea asta trebuie să aștepți. Completarea unei rețete prevede introducerea datelor personale, cât a pacientului, cât și a medicului de familie, plus preparatul pe care îl are și el, denumirea lui, cantitatea, produsul, cât conține. Și asta ia mult timp. Sunt pacienți care au două, trei maladii cronice și câteodată scrii și câte zece preparate la un pacient.

Deși toți medicii care oferă asistență medicală primară în instituțiile de stat trebuie să folosească obligatoriu această platformă, datele oficiale arată ca din numărul de 15 684 de utilizatori, doar puțin peste cinci mii sunt activi, iar din cele 380 de centre ale medicilor de familie din toată țara, doar 250 sunt conectate, de fapt, la platforma SIA AMP. 

Platforma a fost dezvoltată de Ministerul Sănătății în urma unei licitații publice organizate în decembrie 2012, alocând  în acest sens peste 19 milioane de lei, bani publici. Felul în care a fost selectată compania IT a stârnit, la acea vreme, mai multe semne de întrebare, iar în 2015 pe fir intră anchetatorii Centrului Național Anticorupție. Aceștia au analizat „acțiunile sau inacțiunile factorilor de decizie de la Ministerul Sănătății”, care și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. Peste un an, însă, procurorii anticorupție decid clasarea procesului penal, iar platforma este dată în exploatare abia în 2017.

Cele 19 milioane de lei, cheltuiți pentru dezvoltarea platformei, au intrat pe conturile European Software Company SRL, deținută cu o cotă parte de 80% de firma românească Romanian Soft Company SRL, care potrivit unei investigații realizate de Europa Liberă România, este afiliată politicianului Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul României în perioada 2005 – 2007 și 2009 – 2010. Vlădescu a fost condamnat definitiv în mai, anul trecut, la șapte ani şi patru luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. În 2018, acționar majoritar cu 83% al Romanian Soft Company SRL devine firma românească – Genius IT Solutions SRL – conectată, la rândul ei, potrivit Europa Liberă România, de controversatul om de afaceri român, Sebastian Ghiță, cât și alte personaje afiliate politic.

În 2019, platforma sia.amp.md trece în gestiunea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), care în perioada 2021-2024 a contractat patru companii pentru servicii de mentenanță, cheltuind pentru asta între 839 de mii și aproape 3 milioane de lei anual. Cei mai mulți bani au ajuns pe conturile a două firme: S&T IT Services SRL și S&T Mold SRL. Ambele companii au indicat ca și partener de afaceri aceeași firmă din România – Genius IT Solutions SRL, care este unul dintre proprietarii aceleiași European Software Company SRL. Mai mult, cele două firme S&T IT Services SRL și S&T Mold SRL par să fie companii-surori, avându-l printre proprietari pe Onisim Popescu. Totodată, ambele au fost reprezentate prin procură, la un moment dat, de Gabriela Chiriliuc. Potrivit Procuraturii Anticorupție, compania S&T IT Services SRL, care în perioada 2011- 2020 era cunoscută cu numele Bass Systems SRL, ar fi fost folosită, până să-și schimbe numele, de politicianul fugar, Vladimir Plahotniuc, în scheme de spălare de bani. Vorbim de sume de milioane de euro și dolari. 

În 2024 serviciile de mentenanță a platformei sia.amp.md sunt oferite de European Software Company SRL, aceeași companie care a câștigat licitația în decembrie 2012 pentru crearea platformei și este strâns conectată de cele două firme românești despre care v-am spus mai sus: Romanian Soft Company SRL și Genius IT Solutions SRL. Se întâmplă pe fundalul unui scandal fără precedent din țara vecină unde în prim-plan apar aceste două firme românești care, potrivit unei investigații realizate de Europa Liberă România, au dezvoltat, pe bani publici și contracte de milioane semnate cu spitalele din țara vecină, o platformă medicală, denumită Hipocrate. Mai mult, la mijlocul lunii februarie 2024, serverele pe care rula platforma au fost  supuse unui atac cibernetic. Incidentul este investigat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică din țara vecină. 

Am mers pentru detalii la sediul firmei European Software Company SRL, care se află în această clădire cu mai multe oficii din centrul Chișinăului. Am găsit-o aici pe Inga Rusu, care a reprezentat, prin procură, firma românească, Genius It Solutions SRL, în cadrul licitației de la sfârșitul anului 2023, organizată de CNAM pentru contractarea serviciilor de mentenanță ale platformei SIA AMP. Rusu nu ne-a oferit un interviu, dar ne-a făcut legătura cu director general, Genius It Solutions SRL din România, Silviu Cârstea.

SILVIU CÂRSTEA, director general, Genius It Solutions SRL, România: Noi suntem o companie mare din România, care acoperim undeva la 40% din ce înseamnă spitale informatizate și avem o experiență de peste 20 de ani în domeniul medical. Noi coordonăm și noi gestionăm întreaga activitate. Compania moldovenească se ocupă strict de coordonarea pe plan local. Cu alte cuvinte, echipa care va lucra efectiv în partea de dezvoltare software este coordonată de noi.

Cât despre siguranța datelor pacienților stocate de platforma SIA AMP, în contextul atacurilor cibernetice din România, Cârstea dă asigurări că nu e niciun pericol, deoarece acestea sunt stocate într-un cloud guvernamental sigur, deși recunoaște că platforma lucrează, momentan, în regim de avarie.

SILVIU CÂRSTEA, director general, Genius It Solutions SRL, România: Are mari probleme de funcționare. Vorbim de șase componente destul de mari, care au fost adăugate la această platformă fără o reinginerie sau o regândire, în primul rând, a resurselor hardware necesare, cât și a mecanismelor de funcționare. Dar ce trebuie înțeles, astăzi, este că sistemul funcționează în regim de avarie, că există un plan de acțiuni care este, deja, în desfășurare și estimările noastre sunt undeva la trei luni, două luni și jumătate, trei luni și jumătate, trei luni să vedem primele rezultate. Elementele de siguranță, deci, trebuie făcută o distincție foarte clare între platformă și elementele care găzduiesc platforma. Atacul a fost asupra elementelor care găzduiesc platforma, nu asupra platformei. În cazul Moldova, vorbim de cloud-ul guvernamental. Deci, nu vorbim de servere dispersate la nivelul teritoriului și atunci lucrurile sunt un pic mai diferite, să zicem. Dintr-un punct de vedere, elementele de siguranță sunt mai ridicate.

Și Doina-Maria Rotaru, directoarea generală adjunctă a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ne spune că datele pacienților moldoveni sunt în siguranță, chiar dacă platforma are probleme legate de funcționalitate.

DOINA-MARIA ROTARU, directoare adjunctă, CNAM: Nu suntem sesizați despre pierderea de date, este problema aceasta de frânare care există periodic. Totdeauna reacționăm la acest mesaj când apar probleme de genul respectiv. Sperăm că prin solicitarea care am adresat-o către structurile corespunzătoare să avem alocate acele resurse informaționale necesare pentru ca acest sistem să funcționeze. Dar împreună cu toți actorii care sunt interesați ca acest sistem să funcționeze vom depune tot efortul ca să remediem toate problemele existente. 

Pentru îmbunătățirea platformei, CNAM a mai bugetat pentru anul curent alte circa 2 milioane de lei. De fapt, SIA AMP este unul din cele opt sisteme informaționale ca parte componentă a Registrului Medical. Pe lângă aceasta, care se referă strict la sistemul de sănătate, mai sunt digitalizate alte 297 servicii publice, cum ar fi: cazierul judiciar, certificat privind valoarea bunului imobil, extrase din registrul de stat al persoanelor juridice și alte documente care pot fi primite în format digital. Care este suma totală cheltuită de stat  pentru digitalizarea serviciilor publice odată cu lansarea încă în anul 2010 a procesului de e-Transformare a guvernării? Nu știm cu exactitate. Potrivit datelor Agenției de Guvernare Electronică, instituție care este direct responsabilă de procesul de digitalizare, doar în perioada 2019-2023 aceasta a cheltuit milioane de lei în dezvoltarea diverselor platforme digitale. Asta, pe lângă platformele create din bugetele altor instituții ale statului.

ANDREI PRISACAR, director, Agenția de Guvernare Electronică: În ultimii cinci ani în care noi am implementat platforme și servicii electronice, am consumat resurse în jur de 91 milioane lei. În 2023 au fost în jur de 38 milioane lei. Din punct de vedere a numărului și a sarcinii pentru a digitaliza, comparativ, sunt cifre, comparativ cu țările din regiuni, foarte mici. Noi mai glumeam, în dialog chiar și cu diferiți parteneri, faptul că Republica Moldova nu are foarte mulți bani pe care îi îndreaptă la digitalizare, ne duce la faptul să utilizăm foarte eficient banii aceștia. Noi cu bani puțini încercăm să facem lucruri mari, adaptând anumite tehnologii. 

În timp ce unele servicii digitalizate de stat funcționează prost, cum este SIA AMP, altele, conform unui studiu realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), nici nu sunt folosite. Potrivit experților, în 2022 din numărul total de 283 servicii publice digitalizate, mai mult de jumătate au un număr mic sau chiar niciun utilizator. 

VICTOR GUZUN, expert în politici de digitalizare, IPRE: 56,6%, conform studiului în acel moment, dintre serviciile raportate drept digitale și funcționale, n-au avut niciun utilizator într-un an de zile. Nouă ni se pare că este o problemă majoră și aceste servicii trebuiesc auditate și de înțeles care este situația reală cu fiecare dintre ele. Pentru că el dacă n-a fost utilizat un an de zile înseamnă că s-ar putea întâmpla că nici nu este nevoie de el sau s-ar putea întâmpla să descoperim că el nici nu este, el este doar raportat, dar nu este funcțional. Sau a fost dezvoltat, dar nu a intrat în fază de utilizare. Sau a fost dezvoltat în faza de utilizare, dar nimeni nu știe despre el. Pentru că altfel cum poți să lămurești? 

Dezvoltatorii platformei SIA AMP ne promit că, în câteva luni, aceasta va deveni funcțională. Iar Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, conform Strategiei de Transformare Digitală, elaborată anul trecut, își propune să digitalizeze toate serviciile publice, în proporție de sută la sută, până în anul 2030. Noi vom sta cu ochii pe autorități să vedem dacă se vor ține de cuvânt.