Ajunsă la cârma statului, noua guvernare PAS și-a exprimat, încă de la bun început, dorința de a lupta cu funcționarii corupți și îmbogățirea ilicită. Au umblat la legea privind declararea averii și intereselor personale, ca să-i oblige pe funcționari și pe cei cu demnitate publică să indice și valoarea de piață a bunurilor pe care le dețin. Vorbim, în mare parte, despre mașini și locuințe. Cum? Estimând în baza datelor neoficiale, cum ar fi, site-urile de genul 999.md sau imobiliare.  

La aproape un an de la modificarea legii, am analizat declarațiile celor 101 deputați ca să vedem în ce măsură se respectă aceasta. Se pare că noile prevederi i-a pus în dificultate chiar și pe unii dintre autorii ei din Parlament, iar experții vorbesc despre o lege inutilă. Mai multe detalii, în anchetă.

August 2021. La tribuna Parlamentului, Olesea Stamate, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități prezintă un proiect prin care se propune modificarea modului de declarare a averii și a intereselor personale.

OLESEA STAMATE, deputată PAS: Nu mai putem permite declararea bunurilor la prețuri derizorii, atunci când o mașină costă zeci de mii de euro, este declarată la valoarea de 10.000 de lei. Iar Autoritatea nu poate întreprinde nicio acțiune atât timp cât legea prevede declararea valorii contractuale.

Autorii proiectului, 19 deputați PAS, au propus, între altele, ca funcționarii să indice în declarațiile de avere și valoarea de piață, în momentul achiziției, a tuturor bunurilor pe care le dețin. În octombrie 2021, legea este votată în lectură finală. Iar peste doar cinci luni deputații s-au răzgândit. S-a umblat din nou la lege, așa că în martie 2022 s-a decis ca valoarea de piață să fie declarată doar în cazul bunurilor cumpărate începând cu anul 2018. 

VADIM FOTESCU, deputat, Partidul „ȘOR”: Pentru mine, de exemplu, și probabil pentru toți deputații prezenți, care vor completa această declarație, până în prezent nu ne este clar în ce mod persoana, care completează declarația, poate să spună, astăzi, valoarea de piață a bunurilor care au fost dobândită, de exemplu, în anul 2018 sau 2019. De unde să luăm această valoare de piață?

OLESEA STAMATE, deputată PAS: Pe aceeași platformă 999.md sunt anunțuri, inclusiv din 2014, din 2015, care vă oferă o estimare aproximativă. Noi, tocmai de asta, când am prevăzut în textul legii am zis nu mai mult de anul 2018. Deci, nu mergem mai târziu. Deci, este o marjă, dacă nu greșesc eu, de 20 de salarii medii, este 10.000 de euro care poate varia.      

Modificările finale la lege au fost votate în lectura a doua pe 14 aprilie 2022, cu votul majorității PAS.

***

În fiecare dimineață, aleșii poporului intră, rând pe rând, în parcarea din spatele Parlamentului. Unii – la volanul unor mașini de mii de euro, alții – ceva mai modeste.

Deputata PAS, Ina Coșeru, conduce un Lexus, fabricat în anul 2014, pe care îl deține din 2019. Respectiv, trebuia să indice în ultima declarație de avere și interese personale, pe lângă suma din contractul de vânzare-cumpărare, și valoarea de piață a mașinii. Ceea ce nu a făcut, însă, deși legea o obligă. A menționat doar că a achiziționat-o cu 282.000 de lei, echivalentul a peste 14.000 de euro. 

INA COȘERU, deputată PAS: Nu știu, cred că nu am văzut valoarea de piață. Dar asta e valoarea de piață. Este reală. Și reală, și de piață.

Reporter: Ce credeți, în general, despre această lege?  

INA COȘERU, deputată PAS: Este o lege propusă de colegii mei care, bine, are la bază urmărirea tuturor veniturilor și o claritate mai bună pentru tot ce înseamnă veniturile deputaților. În perioada mandatului, deputații să nu se îmbogățească ilicit. Și sper lucrul acesta să se întâmple.

Reporter: Totodată, dumneavoastră nu ați declarat valoarea de piață. 

INA COȘERU, deputată PAS: Deci, eu am declarat atât cât costă mașina mea, foarte corect și nu am ce ascunde absolut deloc.

Tot în parcare, la volanul unui Volkswagen Passat, îl surprindem pe unul dintre autorii legii cu pricina – deputatul PAS, Oleg Canațui. Acesta a omis, la fel ca și colega lui, să declare valoarea de piață a unui Mercedes Sprinter și a unei remorci, cupărate ambele în 2019. În schimb, a declarat valoarea de piață a altor două autoturisme, pe care le-a achiziționat în ultimii cinci ani, inclusiv în cazul mașinii cu care a venit la muncă.

OLEG CANAȚUI, deputat PAS: Am declarat valoarea de piață a Mercedesului, de 11.000 de euro. Este declarat la ANI.

Reporter: Trebuie la toate bunurile cumpărate din 2018 să declarați și valoarea de piață. 

OLEG CANAȚUI, deputat PAS: Păi, valoarea de piață e mai mică, în general. Mercedesul Sprinter, dacă nu mă greșesc, e din 2001, are 20 de ani. Adică, eu am achitat 11.000. Atât am scris cât am achitat.

Reporter: Nu credeți că ar fi o încălcare a legii?

OLEG CANAȚUI, deputat PAS: Nu vă pot explica, nu mă pot expune, dar dacă e o încălcare a legii, ANI-ul n-are decât să mă sesizeze, să îmi zică dacă am încălcat cumva.  

Nu a indicat valoarea de piață a mașinii pe care o conduce – un Volkswagen alb, cumpărat în 2020, nici deputata PAS, Angela Munteanu-Pojoga.

ANGELA MUNTEANU-POJOGA, deputată PAS: Asta a fost o scăpare, eu am declarat valoarea, foarte sincer, valoarea cu care am cumpărat-o. Acum a fost făcută modificarea, cumva nu am fost în cunoștință de cauză, pentru că, poate, nu am intrat în esență exact. Trebuia să facem declarația cât mai rapid și eu doar am copiat, pot spune, pentru că mașina era deja cumpărată anterior.

La fel a procedat și colegul ei de partid, Iurie Păsat, care are un Nissan Qashqai, cumpărat în 2020, cu circa 13.000 de dolari americani.

IURIE PĂSAT, deputat PAS: Da, mi-a scăpat. Contabila când am rugat-o să mă ajute la întocmirea acestui raport, pur și simplu, a fost o scăpare cred că.  

Reporter: O să adăugați valoarea de piață?

IURIE PĂSAT, deputat PAS: Da, clar, o să vedem care e valoare de piață la așa un fel de automobil, din 2016 produs, și o să fie greșeala acoperită.

Deputatul PAS, Sergiu Lazarencu, care deține un Volkswagen Caddy, cupărat în 2018, cu 5.200 de euro, recunoaște și el că a greșit.

SERGIU LAZARENCU, deputat PAS: Ok. Cred că dacă am făcut o greșeală am să o îndrept, dar eu nu văd nicio diferență între valoarea de piață și valoarea reală la această mașină.

Alți deputați, însă, nu-și recunosc greșeala și insistă că au respectat buchia legii atunci când au completat declarațiile de avere și interese personale. Este și cazul lui Gaik Vartanean, surprins cum intră în parcarea Parlamentului, la volanul acestui Suzuki Vitara, cumpărat în 2021 cu 80.000 de lei, echivalentul a circa 4.000 de euro. A declarat că mai deține și un Renault Megane, cumpărat în același an cu 40.000 de lei, echivalentul a 2.000 de euro. În niciun caz și nici în altul nu a indicat, însă, și valoarea de piață a acestora, așa cum prevede noua lege.

Reporter: De ce nu ați declarat valoarea de piață? Legea vă obligă.

GAIK VARTANEAN, deputat independent: Aceasta a fost valoarea de piață. 

Reporter: Trebuie să completați și valoarea de piață. De ce nu ați completat-o?

GAIK VARTANEAN, deputat independent: Am completat.

Nu recunoaște că a încălcat legea, nici debutata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Ivanna Koksal, care din 2019 are în proprietate o Honda, pe care declară că a cumpărat-o cu 100.000 de lei.

IVANNA KOKSAL, deputată BCS: Este declarată. 

Reporter: Valoarea reală, dar de piață nu este declarată.

IVANNA KOKSAL, deputată BCS: E declarată.

La fel a procedat și colega ei, Elena Beleacova.

Reporter: Aveți cumpărată o Toyota în 2019. De ce nu ați declarat valoarea de piață?

ELENA BELEACOVA, deputată BCS: Nu mi-am cumpărat nicio Toyota.

Mașini, achiziționate începând cu anul 2018, în dreptul cărora, în declarația de avere și interese personale, nu a fost indicat prețul de piață am mai depistat, în total, în cazul a nouă deputați PAS și patru deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Pe lângă automobile, în ultimii cinci ani, unii deputați și-au cumpărat și locuințe. Respectiv, și în cazul acestor bunuri imobile, valoarea de piață trebuie să se regăsească în ultimele declarațiile de avere. Deputata PAS, Ana Racu, însă, a evitat să indice valoarea de piață a apartamentului de 50 de metri pătrați, pe care l-a cumpărat în 2018, menționând doar valoarea din contractul de vânzare-cumpărare de peste 274.000 de lei. Asta, chiar dacă Racu se numără printre autorii legii.  

ANA RACU, deputată PAS: Atunci când a fost procurat, era o realitate, acum este o altă realitate. Eu chiar, absolut franc, nu am știut după ce reguli să mă ghidez.  

Reporter: Cât de corect vi se pare ca nu ați declarat valoarea de piață, atât timp cât legea cere acest lucru, vă obligă, iar dumneavoastră sunteți unul dintre autorii acestei legi? 

ANA RACU, deputată PAS: Întotdeauna se ține cont de, cum să zic, când o acțiune sau o inacțiune întotdeauna urmărește ceva, da? Eu nu cred că prin nedeclarare am prejudiciat statul sau am tăinuit o informație.

Deputata nu a indicat valoarea de piață, nici în cazul mașinii – un Renault Kadjar, pe care a cumpărat-o în 2020 cu 8.800 de euro.

ANA RACU, deputată PAS: La momentul procurării mașinii, în 2020, era o situație, eram în pandemie, erau anumite prețuri și acum, în 2022, am avut o dilemă. Nu știam chiar care sunt prețurile de piață. E vorba de o mașină pe care am procurat-o în orașul Beauvais, la o licitație, este o mașină la mâna a doua. Avea niște defecțiuni tehnice și a costat 8.000 și ceva de euro.

Reporter: Dar legea vă obligă să declarați valoarea de piață.

ANA RACU, deputată PAS: Am avut o dilemă în sensul că nu am știut cum să evaluez. Dacă puneam din pod, nu mi se părea corect. Deci, nu am avut chiar un cadru de referință.

Am întrebat-o pe Olesea Stamate, cea care a promovat intens includerea prețului de piață al bunurilor în declarațiile de avere și interese personale, cum explică faptul că mai mulți deputați, inclusiv doi autori ai proiectului de modificare a legii, nu s-au conformat noilor prevederi.

OLESEA STAMATE, deputată PAS: Noi am discutat subiectul acesta, așa, între colegii care au mai avut întrebări, s-au apropiat, unii colegi s-au apropiat de mine și m-au întrebat: Uite, dar cum facem, iată, în contextul noii legislații? Și le-am explicat. Parcă lucrurile au fost înțelese și au completat declarațiile. Sper foarte mult că respectă. Or, altfel, vor fi sancționați de Autoritatea Națională de Integritate.  

Mariana Calughin este expertă anticorupție și ne explică care este, în opinia ei, problema cu această prevedere legală obligatorie de a declara prețul de piață al bunurilor.

MARIANA CALUGHIN, expertă, Transparency International Moldova: Aceasta este un exercițiu inutil pentru declaranți pentru că, oricum, această valoare nu se ia în considerare atunci când se calculează diferența substanțială între venit și proprietatea declarantului. Deci, problema e, nu că subiecții trebuie să-și declare bunurile la valoare de piață, ci că subiecții sunt puși în situația că trebuie să își estimeze bunurile la valoarea de piață pentru că, în fond, atunci când se declară un bun pe care îl ai în proprietate, tu îl declari la acea valoare la care l-ai obținut și tocmai de la această cifră trebuie să pornească un inspector de integritate atunci când vrea să vadă dacă există îmbogățire ilicită sau nu.

În ce măsură legea este respectată și cum noile modificări au influențat activitatea inspectorilor de integritate, am vrut să discutăm la acest subiect cu un reprezentant al Autorității Naționale de Integritate, instituție responsabilă de controlul declarațiilor de avere și interese personale. Pentru a stabili un interviu video, l-am sunat pe purtătorul de cuvânt al ANI, Victor Moloșag.

VICTOR MOLOȘAG, purtător de cuvânt, ANI: Dumneavoastră o să primiți răspuns la toate întrebările, oficial. Noi doar nu suntem artiști să ne filmăm și să spunem ceea ce am scris oficial, să repetăm, înțelegeți cum? Ne puneți și pe noi într-o situație. Nu facem filme și așa mai departe. 

Am trimis solicitarea de informații și, deși trecuseră două săptămâni, nu am primit răspuns. Pentru a obține, totuși, explicațiile celor de la ANI, am mers la sediul instituției, unde am reușit să vorbim doar cu responsabilul de comunicare cu presa.

Reporter: Cum rămâne cu transparența atunci când nu ne oferiți interviuri la cameră?

VICTOR MOLOȘAG, purtător de cuvânt, ANI: Păi, acum eu ce fac, vă ofer interviu la cameră. 

Reporter: Interviu la subiect.

VICTOR MOLOȘAG, purtător de cuvânt, ANI: V-am adus întrebările. Întrebările sunt din diferite domenii, după cum și am afirmat mai înainte, și de aceea opersoană nu este competentă în toate direcțiile.

În  răspunsul oferit în scris de ANI este menționat că, în cazul în care se depistează bunuri cu o valoare semnificativ mai mică decât cea de piață, cităm: „[…] se constată bănuială rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni sau privind încălcarea legislației fiscale (Îmbogățire ilicită, Fals în declarații, Fals în acte publice, Evaziune fiscală, etc.), la orice etapă a controlului, inspectorul de integritate sesizează organul de urmărire penală sau, după caz, Serviciul Fiscal de Stat”. Prin urmare, indicarea valorii de piață îi ajută pe inspectori să identifice cazurile suspecte. Cu toate aceste, în același răspuns, ANI-ul ne informează că: „Nu avem stabilite sau constatate oficial fapte privind neaplicarea corectă a legii de către deputați și, evident, explicații în acest sens”.

Deputații care, totuși, au ales să indice în declarațiile de avere și interese persoanele valoarea de piață a bunurilor pe care le dețin în proprietate, au făcut-o fiecare cum i-a dus capul. Asta, deoarece legea nu prevede un mecanism clar de estimare a acesteia. De exemplu, președintele parlamentului, Igor Grosu, și-a evaluat casa pe care și-a cumpărat-o în anul 2011, la un preț de piață de 1,9 milioane de lei. Adică, de opt ori mai mult decât valoarea cadastrală. Cum și-a făcut calculul?

IGOR GROSU, președintele Parlamentului: Știți, metoda clasică, da? Te uiți pe anunțuri, mai întrebi pe la agenții imobiliare. Deci, asta a fost, cam care ar fi prețurile la imobilele în zona în care se află imobilul. Asta a fost. Și am zis să o declar să nu mai dăm motive de speculație.

Reporter: Apartamentul nu l-ați declarat la valoare de piață? 

IGOR GROSU, președintele Parlamentului: Bine, o să-l declar. Da, e o observație pertinentă. Am declarat casa că aici au fost mari speculații cât costă și așa mai departe. Am declarat valoarea de piață, dar cu apartamentul, da, mersi pentru observație, o facem.  

Reporter: Ar trebui legea să prevadă și un mecanism expres de evaluare a bunului? 

IGOR GROSU, președintele Parlamentului: Este loc pentru mai bine, pentru perfecționare. Și aici trebuie să analizăm foarte bine.  

Că este loc de mai bine, ne spune și experta anticorupție, Mariana Calughin, care susține că evaluarea bunurilor ar trebui să fie făcută de experți, dar nu de fiecare demnitar în parte. 

MARIANA CALUGHIN, expertă, Transparency International Moldova: Sunt niște metodologii care, cu adevărat, niște profesioniști ar putea să le elaboreze și să le aplice. Nu degeaba, așa cum spuneam când s-a și dezbătut acest proiect, de fapt, există, avem o lege privind evaluarea. Deci, în Republica Moldova avem și categorii de persoane care trebuie să fie autorizați în măsura în care, de exemplu, expertizele lor să poată servi în fața unei instanțe sau într-un litigiu.  

OLESEA STAMATE, deputată PAS: Dacă ceva nu este clar și trebuie prevăzută o metodologie mai clară, da – fain, putem să facem lucrul acesta. Deși, eu nu-mi dau seama cum poți să decizi, să-i spui omului pe ce site-uri anume să se uite ca să-și evalueze bunul? Eu cred că lucrurile sunt destul de simple, tocmai de asta și am pus limita asta temporală din 2018 încoace, n-am pus 2010, n-am pus foarte demult, din 2018 până astăzi nici valoarea bunurilor în Republica Moldova nu a suferit modificări atât de mari.  

Cum rămâne, însă, cu bunurile cumpărate înainte de anul 2018? Analizând declarațiile de avere și interese personale ale deputaților, am observat că mulți dintre ei au trecut sume foarte mici în dreptul locuințelor sau autoturismelor pe care le dețin. De exemplu, deputatul PAS, Boris Popa, are din 2007 o casă de circa 59 de metri pătrați, în dreptul căreia a indicat că valorează doar 1.000 de lei. 

BORIS POPA, deputat PAS: O mie de lei? Asta e imposibil. Mai verificați încă o dată, este imposibil așa ceva. Asta e casa părintească de la mine din sat. 

Reporter: Ce valoare ați indicat în declarația de avere?

BORIS POPA, deputat PAS: Eu nu mai țin minte. 

Sunt, însă, și deputați care nu au indicat valoarea reală a bunurilor. Printre aceștia și deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Ivanna Koksal. Ea deține în proprietate peste o sută de terenuri, în dreptul cărora nu a indicat nimic sau pur și simplu a trecut valoarea zero. 

IVANNA KOKSAL, deputată BCS: Nu, terenurile au preț. Prețul este indicat în toate contractele. Cadastrul singur divizează aceste terenuri, iar eu nu le pot diviza și indica prețul, să inventez din cap. La acel moment, valoarea de piață nu era și acum, la fel, nu este pentru aceste loturi. Nu am posibilitatea să indic pentru fiecare în parte prețul.

Colega sa de fracțiune, Zinaida Greceanîi, a trecut în declarația de avere un teren de 2,4 ha, în dreptul căruia nu a indicat nicio valoare.

Situații similare am identificat și în cazul mai multor deputați PAS.

Reporter: Aveți o casă de 200 de metri pătrați și patru terenuri declarate la valoarea zero.

VICTORIA CAZACU, deputată PAS: Păi, am putut să pun o valoare din cap, dar odată ce nu este evaluat, nu am pus costul din cap, hai să zicem așa. Pentru viitor facem toate procedurile și ne corectăm. Terenurile nu sunt atât de mari, nu sunt costisitoare, așa că includem neapărat.

MARIA PANCU, deputată PAS: În primul rând, terenurile sunt ale soțului și nici el nu era la curent cu toate ce se întâmplă. Le-am declarat la valoarea zero pentru că sunt donații pentru soț și atunci așa era. Deci acum o să mă ocup de ele și cred că o să le valorificăm pentru că așa a fost legea și așa au fost primite în dar de la socru.  

Reporter: Cu siguranță dacă le-ați vinde astăzi nu ar valora zero lei?

MARIA PANCU, deputată PAS: Da, aveți dreptate, da, nu o să valoreze zero, sigur că.

Reporter: Aveți o casă de peste 50 de metri pătrați pe care ați declarat-o la valoarea zero.

MARINA MOROZOVA, deputată PAS: Cred că este vorba despre casa părinților, am primit-o ca donație și așa este în contract, de fapt, stipulat. Chiar m-am consultat cu colegii și nu știam care valoare să o indic. Am sunat și la Cadastru, și cumva nu are valoare. 

ANA OGLINDA, deputată PAS: Acestea sunt niște terenuri moștenite de la părinți. Cred că o să ajung și o să le apreciez la Cadastru să vedem cât și voi pune în timpul apropiat. Nu a fost obligatoriu și de aceea le-am lăsat așa.

Reporter: Ați declarat o casă de 110 metri pătrați și un teren la valoarea zero lei.

ION GROZA, deputat PAS: Eu o să vă aduc aminte că, casa e cumpărată din anul 2012, zece ani în urmă, da? Și în casă trăiesc copiii mei. Al doilea – terenul, care v-am spus de mai multe ori, acesta nu are nicio valoare. Dacă vreți vi-l dau vouă cadou.  

De ce există o diferență atât de mare între valoarea cadastrală sau cea din contractul de vânzare-cumpărare și valoarea de piață a bunurilor imobile? Am încercat să aflăm răspuns de la șefa Departamentului Cadastru, din cadrul Agenției Servicii Publice, Angela Matcov.

ANGELA MATCOV, șefa Departamentului Cadastru, ASP: Dacă era să fie făcută reevaluarea așa cum prevede legislația, la noi legislația e perfectă, o dată la trei ani trebuie să reevalueze bunurile imobile, atunci poate și nu apărea decalajul acesta așa de mare. Nu s-a respectat, fiindcă a venit criza, bani în buget… De fapt, la toate lucrările acestea nu s-a atras suficientă atenție, necesității de reevaluare. Din 5,5 milioane de bunuri estimativ, noi astăzi avem evaluate doar 800 de mii: apartamentele și casele de locuit în orașe, obiectele comerciale industriale. Ultima evaluare a fost făcută în 2011. Deci, din 2011 până în 2020, nu s-a mers mai departe cu evaluarea celorlalte categorii de bunuri imobile. De ce? În primul rând pentru că nu era o prioritate, doi – se considera că valoarea de piață este prea joasă și asta va duce la diminuarea veniturilor în bugetele locale.

Iar șeful Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Nicolae Strulea, ne-a explicat de ce unele autoturisme de mii de euro sunt declarate la o valoarea mult mai mică, de doar câteva zeci de mii de lei.

NICOLAE STRULEA, șeful Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport, ASP: Deci, proprietarul sau vânzătorul, cumpărătorul când se prezintă la secția de înmatriculare, el prezintă un contract de vânzare-cumpărarea sau alt titlu, act de donație poate fi, certificat de moștenitor. În contractul de vânzare-cumpărare este indicat un preț al acestui vehicul, însă, să spunem așa, cerințele față de înmatricularea vehiculelor nu impune Agenția ca să aprecieze acest preț sau să dea orice fel de apreciere. Chiar dacă în contractul de vânzare-cumpărarea ar fi indicat prețul unui vehicul scump în viziunea fiecăruia, ar fi indicat prețul de un leu, oricum instituția este obligată să facă acea înmatriculare. O evaluare care să aibă un un caracter obligatoriu, ea nu există, și nu există asemenea organe care ar avea asemenea competențe.

***

S-a dorit, probabil, mai multă transparență și avere la vedere, dar, într-un final, ne-am ales cu mai multă confuzie și neclaritate. La un an distanță, vedem că modificările la Legea privind declararea averii și a intereselor personale nu și-au atins scopul. În cele din urmă, tot demnitarii sunt cei care își estimează averea și o pot face după bunul lor plac. Noi vom sta, în continuare, cu ochii pe ei ca să vedem cât de corecți și sinceri sunt.

Subiect realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Conținutul și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă punctul de vedere al NED.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *