Un experiment ratat

Încălzirea suburbiilor Chișinăului cu biomasă pentru a reduce dependența de gazul rusesc și a ne alinia la directivele europene privind utilizarea energiei verzi – un astfel de proiect a fost lansat public de Termoelectrica în 2022 și i-a venit mănușă fostului ministru, responsabil de domeniul energetic, Andrei Spînu, în contextul crizei din domeniu de acum doi ani. Între timp, criza s-a diminuat, la fel și ambițiile Termoelectrica și ale altor structuri importante în stat. De fapt, ideea a încolțit încă în 2014, când niște cercetători moldoveni au aflat despre Miscanthus, cunoscută și ca „iarba elefantului”, o plantă energetică, pe care au adaptat-o condițiilor climaterice ale Republicii Moldova. Ulterior, pentru că iarna munceau în laboratoare zgribuliți de frig, s-au bucurat când Termoelectrica le-a propus un parteneriat pentru a construi în curtea Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantei prima centrală termică integrată în sistemul centralizat de încălzire, care să ardă în loc de gaz, peleți fabricați din iarba elefantului. În următorii ani, acest proiect urma să fie replicat și în suburbiile capitalei. De ce, uitându-ne astăzi în urmă, totul arată ca un experiment ratat? Aflați din anchetă. 

VLADIMIR TODIRAȘ, directorul adjunct pentru activitate științifică, IGFPP: Iată, aici, avem o plantație de cultura Miscanthus care este folosită ca sursă energetică. Din cauza că această plantă este multianuală, ea crește 20 – 40 de ani și mai mult. Nu necesită mari cheltuieli. Am încercat să vedem poate vom obține un efect bun economic ca să putem mai departe să o utilizăm și în Republica Moldova ca sursă de energie. 

Vladimir Todiraș este cercetător științific la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantei din Chișinău.  În 2014, în urma unui proiect de transfer tehnologic cu o universitatea din Marea Britanie, el și colegii lui au primit în comodat primii rizomi de Miscanthus, cunoscută și ca „iarba elefantului” din care poate fi produs biocombustibil, inclusiv sub formă de peleți, pentru producerea energiei termice. Aceștia au fost plantați, inițial, pe o suprafață de 7,5 ari, pentru a testa dacă se adaptează la condițiile climaterice ale țării noastre. Rezultatele cercetătorilor moldoveni au dat roade, cultura fiind extinsă în 2017 pe o suprafață de 1,3 hectare.

VLADIMIR TODIRAȘ, directorul adjunct pentru activitate științifică, IGFPP: Partea noastră tehnică noi am îndeplinit-o privind elaborarea tehnologiei de producere, de prelucrare, de utilizare. Iată, noi am lucrat asupra acestui ciclu. Noi avem acest utilaj și pentru sădire și pentru a culege, a strânge. Mai departe noi nu ne ocupăm cu producerea peleților, noi am dat la producătorii autohtoni. 

Peleții produși din această plantă au eficiență energetică mare, susțin cercetătorii, care au salutat ideea de a încălzi cu ei propriul institut, mai ales că recolta de Miscanthus devenise suficient de mare. Astfel, în 2020, au obținut finanțare pentru a construi prima centrală termică pe biomasă integrată în Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică din Chișinău. Cu alte cuvinte, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, care se află la periferia sistemul centralizat de încălzire și unde apa din țevi ajunge la o temperatură mai mică, urma să fie încălzit din două surse: una e Termoelectrica – cel mai mare furnizor de energie termică din municipiul Chișinău și alta – centrala pe biomasă din curte.

VLADIMIR TODIRAȘ, directorul adjunct pentru activitate științifică, IGFPP: Aici pe fundal este stația termică care utilizează peleții de Miscanthus pentru obținerea energiei termice. Această stație a fost construită în baza proiectului nostru de transfer tehnologic în comun cu Termoelectrica. 

Pentru construcția acestei centrale, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare a oferit 850 de mii de lei, bani publici, sub forma unui grant, iar Termoelectrica – o companie cu capital de stat- a investit, la rândul ei, peste un milion de lei. Cu toate acestea, cel puțin pe 25 ianuarie 2024, deși afară temperatura nu era mai mare de șapte grade Celsius, centrala nu era pornită și avea ușa încuiată. Peste două săptămâni – la fel, centrala nu activa, deși afară era cel mult zece grade Celsius. Ne invită înăuntru Andrei Guțu, șef de secție în cadrul Termoelectrica, responsabilă de gestionarea centralei.

ANDREI GUȚU, șeful Secției în domeniul dezvoltării și planificării, Termoelectrica SA: Centrala are o putere de 150 kW și aceasta este suficient pentru a asigura confort termic în clădirea Institutului de Genetică, în condițiile când temperatura aerului exterior scade sub un anumit nivel și nu putem asigura confort termic. De exemplu, la minus 5 [grade Celsius] centrala nu are nevoie de a fi pornită. Deja dacă mai mult de 3 zile consecutiv temperatura coboară sub 15 grade [Celsius], în acest caz deja este nevoie de pornit. În acest sezon de încălzire așa o situație încă nu a fost. 

Întrebat dacă știe care e temperatura din clădirea institutului, dacă e suficient de cald sau nu, Andrei Guțu susține că asta nu e responsabilitatea Termoelectrica.

ANDREI GUȚU, șeful Secției în domeniul dezvoltării și planificării, Termoelectrica SA: Temperatura în interiorul încăperii este condiționată de mai mulți factori, cum ar fi corectitudinea dimensionării caloriferilor, starea ferestrelor. Noi avem obligațiunea de a asigura parametrii agentului termic la intrarea în clădire. Ceea ce noi facem, pare-mi-se, cu succes în tot orașul. 

Tot iarna, am mers să discutăm cu cei care muncesc în cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor. Într-un laborator de la etajul cinci al blocului numărul unu, o surprindem înmulțind plante în vitro, pe cercetătoarea Tatiana Călugăru-Spătaru.

TATIANA CĂLUGĂRU-SPĂTARU, cercetătoare științifică superioară, IGFPP: Temperatura trebuie să fie de 22 grade [Celsius] plus-minus, dar, la moment, avem ce avem. 

Reporter: Dar aici văd că aveți un… 

TATIANA CĂLUGĂRU-SPĂTARU, cercetătoare științifică superioară, IGFPP: Avem, dar totuna nu se ridică până la temperatura…

Reporter: Aveți un calorifer pus în priză.

TATIANA CĂLUGĂRU-SPĂTARU, cercetătoare științifică superioară, IGFPP: Da, dar temperatura nu se ridică la 22 grade Celsius. Dacă vă uitați la termometru, e 16 – 17 [grade Celsius], dar, din situația pe care o avem, nu numai noi rezistăm, dar rezistă și plantele.

Temperaturi joase sunt și în biroul electricianului, care se află în blocul doi al instituției. Pentru a se încălzi, bărbatul și-a pus în practică talentul de inventator. Acesta a meșterit un calorifer electric din materialele pe care le avea la îndemână.

LEONID, electrician, IGFPP: Au fost demontate niște utilaje și era să le arunce la metalalom (fier uzat). Mi le iau eu și voi face ceva și, iată, un fel de cămin am făcut.

Am căutat-o pentru explicații pe Larisa Andronic, directoarea institutului. În anticamera biroului său, am observat că și secretara ei se încălzește de la un calorifer electric, dosit sub masă.

Reporter: Astăzi, inclusiv data trecută, am găsit angajați care stau cu șemineurile în priză? 

LARISA ANDRONIC, directoarea IGFPP: Asta ține de fiecare, chiar nu putem să verificăm. Sunt persoane care poate că sunt deprinse să aibă o temperatură și 22 de grade [Celsius], dar 18 grade [Celsius] este cei ce avem la moment. Chiar este o temperatură destul de confortabilă. 

Reporter: În ce constă economia dacă sunt șemineurile în priză? 

LARISA ANDRONIC, directoarea IGFPP: Asta poate fi un birou două, dar nu sunt două blocuri cu șapte etaje. Putem face un calcul foarte simplu și a vedea care este un consum al energiei termice pentru două blocuri cu șapte etaje și a include un șemineu într-un birou cu o suprafață de 14 mp. 

Cât despre planurile de viitor?

LARISA ANDRONIC, directoarea IGFPP: O centrală nu se instalează pentru o zi sau pentru un sezon. Asta este un proiect de durată. 

Reporter: În acest sezon nu ați utilizat nicio zi? 

LARISA ANDRONIC, directoarea IGFPP: Nu văd o problemă deoarece toată cantitatea de peleți este depozitată. Ea rămâne. Nu s-a utilizat în alt scop, nu a fost readresat în alte structuri. Rămâne pentru utilizarea ulterioară. 

Reporter: Ulterioară când? Când ar urma să fie repornită? 

LARISA ANDRONIC, directoarea IGFPP: Vedem după condiții. Cel mai probabil în următorul sezon rece al anului. 

Construcția centralei din curtea Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor este doar un proiect pilot. Planurile legate de introducerea unor astfel de puncte termice în sistemul centralizat de încălzire păreau să fie mult mai ambițioase. Detalii aflăm dintr-un spot publicat de Termoelectrica la un an de la darea în exploatare a primei sale centrale termice pe biomasă.

VITALIE MÎȚA, ex-director de dezvoltare al Termoelectrica SA: În primul sezon de funcționare au fost utilizate peste 12 tone de peleți din Miscanthus. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră însumând 10 tone CO2. Astfel, după pilotarea proiectului respectiv, Termoelectrica își propune replicarea proiectului respectiv și pentru centralele termice suburbane ale întreprinderii. 

Pentru a replica proiectul la nivelul celor 14 suburbii ale capitalei, unde Termoelectrica deține 19 centrale termice, era nevoie, între altele, de materie primă. Astfel, în noiembrie 2021, Termoelectrica a solicitat de la Agenția Proprietății Publice să-i aloce 100 de hectare de teren pentru a planta Miscanthus, iar în februarie 2022 directorul general interimar de atunci, Vasile Leu, îi transmite și conceptul unui plan de afaceri în care erau indicate expres cinci loturi, care se află la 5 km distanță de centrala suburbană din comuna Băcioi, preconizată a fi modernizată prima, astfel încât să poată funcționa pe biomasă. În același document este menționat că rizomii de Miscanthus vor fi cumpărați de la firma britanică Terravesta IP Limited, care ar urma să livreze un milion 500 de mii de rizomi, costul cărora se ridică la 175 mii de euro. La concluzii e specificat că productivitatea plantației de pe suprafața de 100 de hectare pe durata de studiu de 17 ani „se estimează la circa 22 800 tone biomasă crudă, echivalentul a circa 11 milioane metri cubi de gaze naturale”, iar „profitul anul (din economii)” ar fi de „2,6 milioane de lei”. În schimb, ar fi nevoie de investiții de 19,5 milioane de lei.

VASILE LEU, ex-director interimar al Termoelectrica SA: Ceea ce am scris, aceea am și susținut. Da, este o oportunitate de a diminua consumul de combustibili fosili. Deci, mai mult ca atât, noi discutăm și cu partenerii externi ca să facem studiul respectiv de fezabilitate, să identificăm terenuri și, ulterior, să purcedem la realizare, dar nu s-au găsit terenuri până la urmă. 

Pe 21 iulie 2022, pe fir intră ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de atunci, Andrei Spînu, care atunci era responsabil și de domeniul energetic. Acesta trimite o scrisoare în adresa Ambasadei Marii Britanii în Moldova în speranța de a obține sprijin financiar pentru acest proiect. Iar peste aproape două săptămâni îl vedem într-o conferință de presă făcând declarații despre eficiența cultivării plantelor energetice. 

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Noi am făcut solicitare la ministerul Agriculturii să identificăm 100 de hectare de pământ în care să plantăm o astfel de plante. Evident, cred că toată lumea înțelege că nu este pentru iarna care vine, cât de repede n-ar crește, nu crește într-un an.

Din corespondența din anul 2022 dintre cele două ministere, aflăm că a fost solicitat de fapt, nu orice teren, dar unul care se afla în gestiunea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni”, în prezent – Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, din subordinea Ministerului Agriculturii și care e amplasat în preajma fabricii de peleți din comuna Pașcani, raionul Criuleni. Fabrica a fost construită de Ministerul Agriculturii în 2015 dintr-un grant oferit de Guvernul Japoniei. A funcționat doar trei luni, în perioada august – octombrie 2022, iar în restul timpului nu a produs niciun kilogram de peleți din cauza lipsei materiei prime. Maxim Popov, directorul Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii, instituție care are în gestiune din 2020 fabrica de peleți de la Pașcani, susține că aceasta necesită investiții. Totodată, acesta salută inițiativa de a fi preluată de o altă instituție și folosită ca atare.

MAXIM POPOV, directorul Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii: Dacă și-ar dori Agenția Proprietății Publice și Termoelectrica s-o preia, în condițiile în care am identifica 100 de hectare pentru a produce materie primă, cu siguranță, cred că există spațiu de negocieri și discuții în cadrul Ministerului pentru a preda acest bun în administrare și a începe producerea peleților. Oficial, prin scrisoare, nu am fost informați despre această inițiativă și despre această propunere. Cel puțin eu nu țin minte. Adică noi nu avem nicio scrisoare în sensul acesta. 

Cum explică Andrei Spînu de ce au pus ochiul anume pe acest teren?

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Probabil în solicitarea noastră, pentru că nu-mi aduc aminte exact, atunci era scris ca să fie un teren în preajmă pentru ca să avem costuri mai mici de transport a materiei prime către fabrica de peleți. Pentru că nu are sens să ai o fabrică de peleți în punctul A, care este în centrul țării, iar să ai un teren la Briceni. Costurile de transport vor fi mult prea mari și nu va fi economic fezabil acest proiect. Deci asta a fost probabil logica.

Reporter: Ministerul Agriculturii v-a răspuns la acel demers, în octombrie 2022, prin care v-a spus că acel teren este ocupat. În schimb v-a propus altul, lângă Stăuceni.

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Ok și mai departe trebuia să se ocupe Ministerul Energiei cu Termoelectrica și cei care se ocupă de proiect. Eu acum nu mai știu ce s-a întâmplat mai departe. E o problemă complicată, nu putea fi rezolvată în câteva luni. 

Am discutat la acest subiect cu Vitalie Mîța, care până în noiembrie 2023 a deținut funcția de director de dezvoltare al Termoelectrica și a fost unul dintre promotorii proiectului. 

VITALIE MÎȚA, ex-director de dezvoltare al Termoelectrica SA: În Moldova plantații energetice nu există, iar planta energetică urmează a fi replicată pe terenuri destul de mari ca să asiguri combustibilul necesar pentru 5 – 6 centrale de genul dat. La asta noi am lucrat – să identificăm parteneri, să identificăm terenuri, să identificăm resurse pentru a crea acest plantații, dar până la moment nu s-a ajuns la un rezultat. 

Am vrut să aflăm ce are de spus actuala conducere a Termoelectrica. Am discutat la acest subiect cu Nicolae Glingean, consilierul lui Iurie Razlovan, directorul interimar al companiei.

NICOLAE GLINGEAN, consilierul directorului Termoelectrica SA: Domnul Razlovan a fost numit în funcție cu 11 luni în urmă, în iulie anul trecut. Eu în august anul trecut am venit în echipa domnului Razlovan. Noi am examinat tot ce a fost legat de proiectul respectiv și am avut discuții și cu domnul ministru Parlicov și la minister. În general am avut discuții. Am analizat toate plusurile, minusurile. Mai era acolo un proiect cu Fabrica de peleți de la Pașcani, care până la urmă și Ministerul a căzut de acord că, totuși, nu este misiunea Termoelectrica de a crește Miscanthus, de a produce peleți, etc.

Proiectul nu a prins viață din cauza că s-a schimbat conducerea Termoelectrica și au fost prea multe părți implicate în procesul de luare a deciziilor, consideră directorul companiei britanice Terravesta IP Limited. Chiar și așa, acesta crede că proiectul este unul fezabil și se arată deschis să continue colaborare.

FLORIAN ILIAS, directorul operațional al Terravesta IP LTD: Da, suntem foarte, foarte interesați și cred că și Termoelectrica ar trebui să fie interesată pentru că aveți condiții perfecte pentru ca acest proiect să funcționeze. Cred că ar putea fi primul proiect de o asemenea dimensiune pentru că, din punct de vedere tehnic, totul este acolo. În alte orașe, ar trebui să pui țevi sau ar trebui să investești milioane de euro doar ca să funcționeze. Deci, nu spun că este un proiect ușor și simplu, dar este un proiect foarte fezabil.

De altă părere este Victor Parlicov care conduce Ministerul Energiei. Acesta a fost creat în februarie 2023 și a preluat domeniul energetic de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

VICTOR PARLICOV, ministrul Energiei: Termoelectrica nu dorește și nu este cazul ca Termoelectrica să devină, cum să-i spun eu așa – colhoznici care să înceapă singuri să crească Miscanthus. Pentru asta este sectorul privat. Noi și așa avem un rol foarte mare a statului în economie, în general, și în sectorul energetic, în particular. Și atunci este important ca această piață, acești producători de biomasă solidă să apară și să facă un produs calitativ. La moment, acest lucru nu se întâmplă. Toată ideea trebuie încadrată într-un lanț valoric. Deci, Termoelectrica, la final are nevoie de energie termică produsă din biomasă la preț competitiv cu gazul. Există niște elemente care încă nu sunt integrate într-un proiect. Există o fabrică care se află la Ministerul Agriculturii, există niște pământ care se află, tot așa, probabil că l-a cineva subordonat Ministerul Agriculturii, există un savant care știe cum se crească Miscanthus și care nu are legătură nici cu una, nici cu alta. Și atunci lămuriți-mi, Termoelectrică ce să procure? 

De curând, terenul de 7,5 ari pe care a încolțit prima dată planta energetică Miscanthus a fost arat, iar o soartă similară o poate avea în câțiva ani și restul plantației. Vrem să știi cum lucrează instituțiile statului și cine nu-și face bine treaba, pentru că un cetățean informat este greu de manipulat.

Subiect realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Conținutul și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă punctul de vedere al NED.