loader image

În 2015 Mihai Grecu avea 26 de ani și se pregătea să plece din Internatul Psihoneurologic din Bădiceni, Soroca, destinat persoanelor cu nevoi speciale. Vroia să-și întemeieze o familie și să înceapă, astfel, o viață nouă. Când a dat, însă, să-și oficializeze relația la starea civilă sau să se angajeze cu acte în regulă, Mihai nu a putut. Asta deoarece, deja de trei ani, tânărul a fost lipsit, printr-o decizie de judecată, de capacitatea de a lua decizii. 

Mihai Grecu: Nu puteam să mă duc la lucru, nu puteam să fac nimic. Și pentru mine a fost cam obijduitor treaba asta. Am decis să apelez la avocat, la justiție, ca eu să fiu în rând cu lumea. 

În discuția cu avocatul, Mihai a înțeles că cel care a inițiat procedura legală pentru a-l lipsi de capacitatea de exercițiu a fost chiar directorul Internatului, Ion Gulica. Acesta s-a adresat cu o cerere la Procuratura din Soroca, care, ulterior, a înaintat o acțiune în judecată. Privarea de drepturi a persoanelor cu nevoi speciale, mai ales din internate, era o practică obișnuită la acea vreme, dă de înțeles directorul. 

Ion Gulica, directorul Centrului de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din Bădiceni, Soroca: Dacă eu îmi aduc aminte, atunci așa se cerea. Și pe urmă s-a schimbat legea, nu pot să vă zic mai multe. 

Instanța de judecată a dispus, mai întâi, efectuarea unei expertize psihiatrice care a constatat că Mihai suferea de retard mintal mediu. Asta, de fapt, a și servit drept temei pentru a-l declara incapabil de a lua decizii. Mihai, însă, își amintește că scopul investigațiilor medicale era cu totul altul. 

Mihai Grecu: Așa mi s-a spus – ca să facă pensia pentru beneficiari și trebuie să ne ducem să trecem controlul de psihiatrie. Și trebuia să stai acolo în Spitalul de psihiatrie 21 de zile. Nu mi-au administrat nimic. Pur și simplu, m-am dus și am șezut acolo, și gata.

Valerian Mamaliga este avocat la Institutul pentru Drepturile Omului. La solicitarea organizației Keystone Moldova, care luptă pentru drepturile persoanelor cu nevoi speciale, l-a ajutat pe Mihai să-și recapete, în mai puțin de trei luni, dreptul de a decide.

Valerian Mamaliga, avocat IDOM: Noi nu am combătut cumva acest raport de expertiză medico-legală. Noi am mers pe calea că standardele internaționale trebuie să prevaleze asupra celor naționale. În ședința de judecată a vorbit foarte coerent, a fost foarte bravo. Judecătorul, cred că, a văzut atitudinea acestuia și a considerat că persoana nu poate fi lipsită de drepturi doar pentru că are o dizabilitate. Am invocat actele internaționale precum Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care a fost ratificată de către Republica Moldova. Totodată, am făcut referire și la legislația națională pe atunci care nu permite îngrădirea drepturilor. 

Nimeni, însă, nu a fost tras la răspundere pentru injustiția care i s-a făcut lui Mihai și asta deoarece, ne spune avocatul, până nu demult lipsirea totală de drepturi era, de fapt, o procedură legală. 

Valerian Mamaliga, avocat IDOM: Totuși, Legislativul nostru a făcut un pas înainte și în 2018 a făcut modificări la Codul civil și o serie de acte normative, care prevede deja nu lipsirea totală de capacitatea de exercițiu, ci limitări în capacitatea de exercițiu, în drepturi, prin instituirea unei măsuri de ocrotire judiciară. 

De mai bine de trei ani, Mihai este un cetățean cu drepturi depline. În acest timp a reușit să se angajeze cu acte în regulă și să-și oficializeze relația cu Maria, pe care a cunoscut-o la Internatul din Bădiceni. Locuiesc acum într-o casă din satul Lăpușna, raionul Hâncești, și au împreună un copil de aproape trei ani. De asemenea, Mihai a putut să-și exercite și dreptul la vot. Spune că primul scrutin electoral la care a participat a fost cel din 2017, la alegerile locale noi.

Mihai Grecu: Ne aflăm în fața Casei de cultură, în localitatea Lăpușna. Aici eu am votat prima dată de când mi-am restabilit capacitatea juridică, aici, în secția de votare. M-am simțit ca orice persoană: liber, frumos, cu pieptul deschis. Indiferent că sunt în scaun cu rotile, ca sunt în cârje, nu are importanță. Sunt om ca orice persoană.  

Reporter: Daniela CUȚU
Editor: Olga CEAGLEI
Imagine: Serghei AGA

Acest subiect este un cadou al Guvernului Statelor Unite. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a AO Proiectul media “Cu Sens” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Guvernului SUA.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *