Romi ucraineni în refugiu

Mai mulți refugiați ucraineni de etnie romă au fost dați afară, în luna februarie, de la un Centru de plasament temporar din satul Costești, raionul Ialoveni. În august anul trecut, într-un alt caz, s-au folosit gaze lacrimogene și a fost nevoie de intervenția poliției. De fapt, de la începutul războiului au avut loc mai multe incidente cu implicarea refugiaților ucraineni de etnie romă care au venit în Moldova. 

Oficiul Avocatului Poporului constată o posibilă discriminare și segregare a acestora. Mai exact, romii au fost cazați în centre supraaglomerate și condiții de trai nefavorabile, iar unii administratori de centre sau reprezentanți ai administrației publice locale au refuzat găzduirea acestora. De cealaltă parte, Guvernul Republicii Moldova susține că a fost emisă o circulară prin care au fost informate toate instituțiile despre necesitatea de a respecta toți refugiații indiferent de etnie, vârstă sau alte criterii.

6 februarie 2023. 12 refugiați Ucraineni sunt alungați din centrul de plasament temporar din satul Costești, Ialoveni. Doar patru sunt maturi restul, opt la număr, sunt copii, toți de etnie romă. 

Cel care îi bruschează este viceprimarul localității, Ivan Stepanuc. unul dintre motivele conflictului: refugiații au dezasamblat un pat, pentru comoditatea unei gravide de 15 ani. Din imagini se vede că la fața locului erau prezenți primarul satului Costești și patru polițiști.

DUMITRU SINIGUR, șeful sectorului nr. 3 de Poliție, Costești, Ialoveni: La sectorul de poliție a fost o adresare din partea primarului satului Costești, Vasile Borta, precum că la Centrul temporar pentru refugiați este un conflict și solicită poliția pentru menținerea ordinii publice. Imediat, împreună cu angajații, ne-am deplasat la fața locului. 

Polițiștii au aplicat amenzi de 300 de lei pentru huliganism unei refugiate și viceprimarului. 

DUMITRU SINIGUR, șeful sectorului nr. 3 de Poliție, Costești, Ialoveni: Persoanele refugiate erau agresive și într-adevăr au folosit unele cuvinte necenzurate, unele cuvinte care au tulburat ordinea și liniștea publică. Prin urmare, noi am înregistrat cazul ca și contravenție și a fost întocmit un proces verbal pe articolul 354 – huliganism nu prea grav. Minorii nu am putut să-i atragem la răspundere, cu toate că ei erau mai agresivi la momentul dat. Dar fiind însoțiți de către mame, a fost pedepsită mama unuia dintre participanții în cauză sub formă contravențională. Da, viceprimarul era puțin agresiv, dar a fost provocat la agresivitate și, da, el a avut un comportament nu prea bun. Prin urmare, a fost și el sancționat contravențional pe articolul 354. Nu am putut să-l sancționăm pe alte articole deoarece nu aveam plângeri din partea victimelor ca să putem să aplicăm alte articole.

Contactat telefonic, viceprimarul a refuzat să ne ofere explicații. De cealaltă parte, primarul tolerează comportamentul viceprimarului.  

Reporter: Dumneavoastră cum considerați, a fost un abuz din partea viceprimarului?

VASILE BORTA, primarul satului Costești, Ialoveni: Nu, pentru că acolo a fost poliția de față. Poliția s-a expus către ambele părți și luați informația de la ei, că eu juridic nu o să mă pot exprima ce s-a petrecut acolo.  

Reporter: Puteți să ne povestiți, totuși, ce s-a întâmplat în februarie?

VASILE BORTA, primarul satului Costești, Ialoveni: Nu mă expun pe întrebarea dată pentru că cazul este epuizat și este înregistrat la poliție.

Reporter: Aceste familii erau de etnie romă. Dacă nu erau de etnie romă cum considerați…?

VASILE BORTA, primarul satului Costești, Ialoveni: Eu vă repet încă o dată – nu vă întoarceți la întrebare sau ce vreți să începem… 

Reporter: Eu vă întreb.

VASILE BORTA, primarul satului Costești, Ialoveni: Am terminat discuțiile.

Precizăm că centrul se află în gestiunea autorității locale. 

ION BUCUR, facilitator de țară, Centrul European pentru Drepturile Romilor: Pe cazul respectiv noi încă nu am făcut nimic, nu am depus niciun demers din motiv că victimele sunt într-un stres și acum le oferim suport psihologic. Ulterior, dacă ele vor fi de acord, vom depune o plângere la poliție sau procuratură, dar la moment lucrăm cu victimele, le oferim suport psihologic. Acolo erau copii, nu știau unde să se ducă, nu știau ce se va întâmpla cu ei. 

CAROLINA CAZACIUC, șefă adjunctă de direcție, Oficiul Avocatului Poporului: Ceea ce se întâmplă la Costești nu ține doar de persoanele rome, au fost și alte familii refugiate care au fost date afară. Acțiunile se bazează nu pe cadrul legal, nu pe un regulament care există, dar pe prejudecată și stereotipuri, sau pe faptul că mie, pur și simplu, nu-mi plac anumite persoane.  

De la începutul războiului, Oficiul Avocatului Poporului a constatat mai multe abuzuri în raport cu refugiații romi. 

CAROLINA CAZACIUC, șefă adjunctă de direcție, Oficiul Avocatului Poporului: S-a observat că locațiile care au fost selectate pentru cazarea persoanelor de etnie romă, și am mai menționat nu doar de etnie romă, am avut și azeri, pakistanezi, cumva au fost orientați în clădiri mai puțin reparate, cu o infrastructură mai slabă. S-a simțit această diferență dintre cazarea persoanelor de etnie romă și alte categorii de persoane refugiate. Au fost situații când însuși unii manageri de centre au indicat faptul că autoritățile publice locale, reprezentanții autorităților publice locale le-ar interzice să cazeze persoane rome pe motive diferite, fiind invocate cum ar fi modul lor de trai, faptul că ei nu respectă condițiile igienice, că au mulți copii și că nu au grijă de ei. Dacă în unele centre din cadrul autorităților publice locale, unde nu erau cazați romi, cumva erau dotate cu locuri special amenajate pentru copii care să-și facă lecțiile online sau aveau locuri special amenajate pentru copii mai mici pentru activități diverse, în centrele unde erau cazați copiii romi, în marea lor parte, cumva dotarea cu tehnică era mai slabă sau chiar lipsea.  

Care e poziția Guvernului Republicii Moldova față de gestionarea crizei refugiaților romi?

DANIEL VODĂ, purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova: În primul rând trebuie să menționăm că războiul brutal al Federației Ruse în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Într-adevăr au existat cazuri când anumiți reprezentanți ai centrelor respective au menționat lipsa unui interes de a caza refugiați de etnie romă. Ceea ce au făcut autoritățile foarte ferm și clar, au emis circulara de specialitate prin care au informat toate instituțiile care au cazat refugiații despre necesitatea de a respecta toți refugiații indiferent de etnie, de background, de vârstă, de alte criterii, pentru că în răspunsul de acordare a sprijinului pentru refugiați ce a contat este de a oferi suport oamenilor care au fugit de război. Cum s-a realizat la modul practic, acest lucru ține și de competența centrelor respective, a celor care au gestionat aceste centre. 

Cazul de la centrul din Costești nu este singular. 18 august 2022, pe la miezul nopții, la un centru din Chișinău au fost chemate poliția și ambulanța. Mai mulți refugiați romi au avut nevoie de îngrijiri medicale. 

HOMAN PATRO, refugiat: Era o sărbătoare, o zi de naștere, nu țin minte sigur. Eu eram în cameră, mă jucam pe telefon. Aud strigăte la parter. Cobor și-i văd pe toți certându-se, femeile cu paza se certau. I-am întrebat ce se întâmplă. Mi-au răspuns că nu ne permit să ascultăm muzică. Le răspund că mi-e clar, ca de obicei – se ceartă. Mă întorc la etajul doi și aud cum o femeie este lovită de pază. Cobor și întreb: „Unde a fost lovită?”. După cum am înțeles, nu a fost lovitură, ci au dat cu gaz lacrimogen. Au stins lumina și aud de trei ori sunetul spray-ului. O femeie a leșinat, a doua se sufoca, au scos-o din clădire. Pe toți cei care se aflau acolo i-au evacuat. Mă sufocam, am leșinat. După ce mi-au pus o injecție, mi-am revenit. Nu puteam să mă ridic. Femeia, în general, a fost transportată la spital.

Ecaterina Luțișina era voluntara care se ocupa atunci de administrarea centrului de plasament. 

ECATERINA LUȚIȘINA, fostă administratoare, Centrul de plasament temporar de pe str. Testemițanu, Chișinău: Conform regulamentului, cantina nu trebuia să fie deschisă în afara orelor în care se ia masa, dar noi făceam excepții pentru că de multe ori copiii nu voiau să mănânce la orele cuvenite. Era un grup mai mare de refugiați și refugiate acolo care erau destul de gălăgioși. Eu m-am apropiat de acești refugiați să încerc să aplanez conflictul. S-au apropiat și doi reprezentanți ai Inspectoratului General de Carabinieri, timp în care grupul acesta de aproximativ 20-30 de persoane a devenit extrem de violent verbal. Văzându-ne în pericol iminent…, clar că am fost apucată eu de mână, colegul de alături, care avea arma și stătea cu frica să nu apuce cineva arma. Celălalt coleg al lui a anunțat de câteva ori, în primul rând a cerut acestui grup să meargă prin camerele lor, mai ales că era aproape de ora stingerii, la ora 23, conform regulamentului, era stingerea. Grupul nu a reacționat și atunci a anunțat că va folosi gaz lacrimogen. Deci el clar de trei ori a strigat „Mergeți vă rugăm în camere, de altfel, vom fi nevoiți să folosim gazul lacrimogen”, iar grupul nu a reacționat.

De ce era nevoie non-stop de prezența carabinierilor la acest centru?

ECATERINA LUȚIȘINA, fostă administratoare, Centrul de plasament temporar de pe str. Testemițanu, Chișinău: Deseori, pentru că nu puteau efectiv să fie cazați în alte centre, li se refuza cazarea din motive de discriminare rasială. Eram uneori nevoiți să cazăm oameni mai mulți, câte o familie două în aceeași sală, fapt care, evident, putea să ducă la apariția anumitor conflicte. Pentru a menține ordinea publică și, totodată, pentru a interveni în cazuri de violență care puteau să apară și apăreau, din păcate între refugiați, s-a dispus de către Ministerul Afacerilor Interne ca la centrele de plasament unde erau mai mulți refugiați să fie prezenți în ture a câte 12 ore carabinieri. Inițial erau doar carabinieri obișnuiți câte două persoane, dar după ce a fost un caz de violență, chiar în noaptea de Paște a anului trecut, s-a luat decizia ca să fie deja înlocuiți carabinierii obișnuiți și să fie reprezentanți ai Inspectoratului General de Carabinieri, mai exact ai Batalionului cu Destinație Specială „Scorpion”. 

Și în acest caz, Centrul European pentru Drepturilor Romilor a reacționat.

ION BUCUR, facilitator de țară, Centrul European pentru Drepturile Romilor: Am depus o cerere, o plângere către Procuratura municipiului Chișinău, sectorul Centru, pentru ca acesta să înregistreze, referitor la cazul care a avut loc pe 18 august 2022, cu privire la profilarea rasială la care au fost supuși romii. Și ce putem să înțelegem? Putem să înțelegem că procuratura nu a făcut nimic. Mai mult ca atât, a refuzat urmărirea sau deschiderea unui dosar penal pe acest caz, spunând că lipsește componența de infracțiune. Noi nu suntem de acord, respectiv, luând în considerare că am primit ordonanța de refuz, am atacat-o către procurorul ierarhic superior.  

A fost depusă o plângere și la Consiliul pentru Egalitate. 

ANDREI BRIGHIDIN, membru al Consiliului pentru Egalitate: Consiliul a atras atenția asupra faptului că se invocă aplicare gazelor lacrimogene. Este evident că în asemenea situații aplicarea gazelor lacrimogene ar putea să provoace prejudicii vieții și sănătății persoanelor, respectiv Consiliul este de părerea că aceste cauze trebuie examinate din perspectiva penală sau în funcție de gravitate – contravențională. Prin urmare Consiliul a constatat sau a opinat că examinarea unei asemenea cauze ar depăși competența Consiliului.

Reporter: Noi deja am primit un răspuns de la Procuratură, ne-au spus că nu au inițiat o cauză penală. Cum vedeți continuitatea la acest caz?

ANDREI BRIGHIDIN, membru al Consiliului pentru Egalitate: Nu  poate Consiliul să substituie procuratura. Consiliul poate să examineze alte aspecte legate, după cum spuneam, de posibila segregare a refugiaților, negarea acomodării rezonabile și altele. Dar în această speță nu poate Consiliul să substituie organul de urmărire penală.   

Inspectoratul General de Carabinieri ne-a comunicat în scris că angajații „Scorpion” au acționat în mod legal. 

CAROLINA CAZACIUC, șefă adjunctă de direcție, Oficiul Avocatului Poporului: Atât timp cât nu avem o decizie a unei autorități care stabilește că există o discriminare sau nu, noi nu am putea să ne expunem. Însă semne de favorizare sau de imparțialitate în anumite situații care generează sau condiționează această discriminare, o eventuală discriminare sau o segregare a acestor persoane se poate de spus că, da, există. Eu cred că este necesar de o mai multă toleranță și de o educație din perspectiva asigurării drepturilor persoanelor, în special a celor străine care sunt pe un teritoriu străin și ele sunt mai vulnerabile decât noi.  

De la începutul războiului în Ucraina, circa un milion de refugiați au intrat în Republica Moldova. Nu există date oficiale centralizate câți dintre refugiați sunt romi.