loader image

Un segment de drum de la periferia Chișinăului, pe traseul M1 – drum care face parte din centura Capitalei, va fi renovat și urmează să fie lărgit până la patru benzi de circulație. Pentru a putea face asta, în vara anului trecut, statul a declarat terenurile private, aflate de-a lungul carosabilului, de utilitate publică. Cu alte cuvine, acestea vor fi răscumpărate de stat. Respectiv, lucrările de construcții aici ar trebui să fie, practic, stopate. Însă, câțiva proprietari de terenuri, printre care un fost polițist și un fost consilier al municipiului Chișinău, nu au ținut cont de restricții și au ridicat schelete de beton, chiar dacă în câțiva ani acestea vor fi, pur și simplu, demolate. 

Câțiva muncitori lucrează de zor la ridicarea unei clădiri care, potrivit certificatului de urbanism, urmează să fie un complex cu spații comerciale. Construcția se află pe marginea traseul M1, pe un teren de 21 de ari, care e proprietate privată, dar urmează a fi expropriat integral pentru că pe aici va trece centura Chișinăului. Respectiv, construcția la care se muncește acum va fi, în câțiva ani, demolată. 

În vara anului trecut a fost aprobată o lege prin care, mai multe terenuri private care se află de-a lungul câtorva drumuri naționale, au fost declarate de utilitate publică și pe care sunt puse interdicții la solicitarea Administrației de Stat a Drumurilor. Sub incidența legii cade și acest segment al traseului M1. 

PETRU ZOLOTCOV, șef Serviciu evidență, achiziții de teren, Administrația de Stat a Drumurilor: Nouă nu ne ajunge teren delimitat deja care este pe drumul existent. Este necesar, din cauza că se extinde, de alocat noi suprafețe de teren. Și conform proiectului au fost identificate 120 de sectoare în proprietate privată din localitatea orașului Durlești, Trușeni, parțial sunt și din Chișinău și urmează să fie expropriate.

Am vrut să aflăm de ce continuă lucrările de construcții în condițiile în care se știe că terenul va intra în proprietatea statului, iar pe el va fi turnat asfalt.

Am discutat cu Vasile Buruiană care este unul dintre proprietari. Acesta deține împreună cu soția sa aproape 80 la sută din suprafața lotului.  

Reporter:  Cum reușiți să faceți o construcție aici dacă este o interdicție? 

VASILE BURUIANĂ:  Care interdicție? 

Reporter: A Administrației de Stat a Drumurilor. 

VASILE BURUIANĂ: De când este interdicția? 

Reporter: Din 07.2020. 

VASILE BURUIANĂ: Da, dar noi avem coordonate din 2019 și autorizația. Și e coordonat cu Administrația de Stat a Drumurilor, cu toți, inclusiv cu Poliția de patrulare, cu Căi de acces, cu toți absolut.

Ceilalți proprietari ai terenului și, respectiv, ai construcției sunt Valentin Onciu, un fost polițist de patrulare și soția acestuia. Onciu nu era la fața locului în ziua în care am făcut filmările. Într-adevăr proprietarii dețin certificat de urbanism și autorizație de construire, eliberate de Primăria orașului Durlești încă în vara anului 2019. Doar că, potrivit Administrației de Stat a Drumurilor, în momentul în care se permit construcții pe marginea traseelor de importanță națională, proprietarii sunt informați că, în cazul în care drumul va fi extins, ei vor fi obligați să-și demoleze construcțiile, iar terenul va fi expropriat. 

VASILE BURUIANĂ: E proprietatea privată și facem ce vrem, da. 

Reporter: Și dacă o să vă ceară să…

VASILE BURUIANĂ: Când o să ne ceară atunci o să vedem. O să ne așezăm și o să vedem. Pentru ce să demolăm, e proprietate privată. Lasă-i să vină dumnealor să pună actele pe masă, să spună cât valorează proprietatea noastră, terenul nostru. 

Autorizația eliberată de Primăria Durlești prevede că lucrările de construcție urmau să înceapă într-un termen de șase luni de la eliberarea documentului. Fapt care, se pare, că nu s-a întâmplat, odată ce în octombrie 2020 proprietarii au cerut autorităților un alt document prin care termenul de demarare a lucrărilor se prelungește cu alte șase luni. Iar din pozele făcute în noiembrie 2020, se vede clar că lucrările erau abia la început. Asta în condițiile în care, în acel moment legea cu privire la declararea terenurilor de utilitate publică era deja aprobată. 

VASILE BURUIANĂ: Lucrările noastre sunt începute înainte de legea care spuneți dumneavoastră, de interdicția care este pusă.

Reporter: Bun, dar ASD v-a anunțat despre acest lucru, v-a cerut să stopați…

VASILE BURUIANĂ: Nu a cerut nimic, dar de ce să ceară să stopăm dacă noi avem coordonat cu dumnealor.

Pentru detalii am vorbit cu Petru Zolotcov, șef Serviciu evidență, achiziții de teren, Administrația de Stat a Drumurilor. 

PETRU ZOLOTCOV: Proprietarul a fost sesizat că este lege de declarare de utilitate publică. 

Reporter: După ce a fost publicat în Monitor în cât timp le-ați trimis scrisori și i-ați informat?

PETRU ZOLOTCOV: Mai târziu, în anul 2021, la începutul anului. 

Reporter: Păi oamenii ăștia puteau să nu știe? 

PETRU ZOLOTCOV: Posibil să nu știe, dar legea oricum este publicată. Luând în considerație situația care este și a fost, s-a întins. S-a amânat, s-a amânat. Nu avem o stabilitate politică, noi nu știm ce să facem. Proiecte sunt, s-au declarat de utilitate publică, dar avem ce avem, nu lucrează toate instituțiile. Sunt într-o stagnare, într-o amorțire. 

Am fost pentru explicații și la primăria Durlești. Arhitectul instituției spune că nici pe ei Administrație de Stat a Drumurilor nu i-a informat la timp despre planurile pe care le au. 

ANGELA DURLEȘTEAN, arhitect, Primăria Durlești: Oficial nu am fost informați, am aflat de la surse, de la beneficiarii care au venit și au început să se plângă că au interdicție pe teren. Și atunci am făcut un demers, am telefonat Administrația de Stat a Drumurilor, am făcut o întâlnire cu ei și ei ne-au confirmat că da, într-adevăr sunt expropriate o parte din terenurile date pentru a lărgi traseul M1. 

Cât despre pachetul de acte emis pentru autorizarea construcției? 

ANGELA DURLEȘTEAN, arhitect, Primăria Durlești: Păi, asta nu este sechestru, este doar o interdicție. Beneficiarii și-au perfectat toate actele conform legislației. Și toate materialele date au fost expediate și către Administrația de Stat a Drumurilor. 

Atât Vasile Buruiană, cât și partenerul său de afaceri Valentin Onciu mai dețin fiecare câte încă un teren pe marginea traseului. Dacă Onciu l-a cumpărat în 2014, până la interdicția aplicată de autorități, atunci Buruiană – în noiembrie anul trecut, adică la scurt timp după intrarea în vigoare a legii. L-a înregistrat provizoriu la Cadastru în februarie 2021.

ANDREI CUCULESCU, director tehnic, Administrația de Stat a Drumurilor: Când s-a primit legea privind utilitatea publică de însemnătate națională, în lege, în punctul patru scrie că se interzice acțiunile pe aceste sectoare anume, de vânzare-cumpărare, de construcții și așa mai departe fiindcă în viitor vor fi expropriate. 

VASILE BURUIANĂ, proprietar de teren: Dumneavoastră cum credeți, se fac tranzacțiile notariale cu interdicții? Când am prezentat la notar nu era nicio interdicție pe teren absolut. Noi avem actele în regulă, nu este absolut nimic ilegal.

Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice într-un răspuns în scris ne-a informat că registratorul a interpretat eronat legea atunci când a înregistrat dreptul de proprietate, respectiv, pe acest caz va fi desfășurată o cercetare de serviciu. 

Care ar fi totuși interesul proprietarilor de a continua lucrările de construcție sau de a cumpăra loturi de teren, știind că traseul va fi extins? 

ANDREI CUCULESCU, director tehnic, Administrația de Stat a Drumurilor: Știți, când merge vorba despre expropriere mulți vor ca să se folosească de acest moment ca să obțină mai mulți bani. În Chișinău ajunge un teren de 6 ari până la 50 de mii de euro. Dar ca atare când se evaluează prețul de piață, el se evaluează în baza cumpărărilor și vânzărilor, procedurilor din ultimii doi ani de zile. 

Iar dacă pe teren există și un imobil, atunci prețul de expropriere crește.

ANDREI CUCULESCU, director tehnic, Administrația de Stat a Drumurilor: Iată dacă finanțarea va fi la anul, noi o să purcedem urgent la procedurile de expropriere. Acum se duc negocieri ministerul și Guvernul duce negocieri cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banca Europeană de Investiții pentru alocarea unor noi credite în sumă de aproximativ 300 de milioane de euro. Din aceste credite se vor finanța și majoritatea acestor sectoare. Băncile solicită ca ei când vin terenurile să fie expropriate, fâșia drumului să fie eliberată. Și posibil, varianta cea mai optimistă, la sfârșitul anului viitor poate să înceapă construcția acestui sector. Și costul estimativ al acestui sector este la 30 de milioane de euro. 

Pe acest traseu mai este o construcție care riscă să fie demolată. Se află chiar la intersecția dintre drumul M1 cu strada Tudor Vladimirescu din orașul Durlești. Aici ar urma să fie o intersecție denivelată. Reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor spun că și în acest caz au trimis scrisoare de informare și preîntâmpinare a proprietarului.

PETRU ZOLOTCOV, șef Serviciu evidență, achiziții de teren, Administrația de Stat a Drumurilor: Nu au reacționat. Domnul de la intersecție nici nu a primit. Ori e plecat, nici nu a vrut să o primească. 

ANGELA DURLEȘTEAN, arhitect, Primăria Durlești: Domnului noi i-am întocmit un proces verbal și am sistat lucrările de construcție. Că este o construcție neautorizată.

Proprietarul este Neofit Josan care în 2014 a ajuns consilier al municipiului Chișinău pe lista candidaților supleanți ai Partidului Liberal. În aceleași circumstanțe, în 2016, ajunge consilier al orașului Durlești. Terenul, pe care a ridicat ilegal această construcție, are o suprafață de cinci ari și jumătate, și a fost cupărat în 2008. Am mers la adresa de domiciliu a fostului consilier în încercarea de a vorbi cu el. Locuiește în Durlești, la câteva cartiere distanță de construcția neautorizată. 

NEOFIT JOSAN: Eu am terenul meu. Ei is neautorizați, e pământul meu cumpărat de 14 ani. 

Reporter: Pământul – da, dar aveți acte pentru construcție? 

NEOFIT JOSAN: Am toate celea. 

Dacă unii proprietari vor fi expropriați integral, alții – doar parțial. La modul practic, asta înseamnă că nu vor fi nevoiți, de exemplu, să demoleze construcția, ci doar să mute gardul. Am mers să vorbim cu reprezentanții câtorva cafenele de pe marginea traseului. Angajații localurilor ne-au făcut legătura la telefon cu șefii lor, care se pare că, deocamdată, nu știu în ce măsură le va fi afectat business-ul.   

Despre o șosea de centură în jurul Chișinăului se vorbește de aproape un deceniu și ar urma să aibă o lungime de 65 sau 80 de kilometri, în funcție de ce vor spune studiile de fezabilitate. Costul acesteia se ridică la peste 300 de milioane de euro. Acum sunt în construcție abia primii șase km. Este vorba de segmentul care unește drumul Chișinău – Leușeni cu traseul Chișinău – Hîncești. Cel de-al doilea segment, de 8 km, este cel despre care v-am vorbit în acest reportaj și care e abia la etapa de expropriere. Pentru următoarele două porțiune de drum sunt elaborate studiile de fezabilitate și proiectele. Iar pentru ultimele două sectoare – 5 și 6, există doar studii de prefezabilitate, respectiv încă nu se știe exact pe unde vor trece. Cert este însă că vor fi construite pe mai multe terenuri private, proprietarii cărora vor fi expropriați. 

Acest video a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a AO Proiectul media „Cu Sens” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Centrul de preferințe pentru confidențialitate