Comentarii: 0

„Moldova pentru Pace” este o inițiativă creată, acum un an, de mai mulți voluntari și voluntare care și-au unit eforturile pentru a ajuta instituțiile statului să facă față fluxului mare de refugiați ucraineni care au ajuns în țara noastră. Inițiativa a adunat mii de voluntari care au mers la posturile vamale să dea o mână de ajutor refugiaților: să le ofere un ceai cald, să le găsească un adăpost, să le asigure transport sau să le dea bunuri de primă necesitate, etc.  

STELIANA RUDCO, cofondatoare Moldova pentru Pace: „Moldova pentru Pace” înseamnă oameni care lucrează pentru un vis comun, visul de a avea pace, pace în țară și în țara vecină, în primul rând. Suntem deja o inițiativă care are un nume, care are votul de încredere al populației locale și a persoanelor din Ucraina.  

Eu sunt una din cofondatoarele „Moldova pentru Pace” împreună cu alte aproximativ 20 de persoane care sunt activiști civici, reprezentanți ai altor ONG-uri. Eu cred că nu voi uita niciodată acea zi, fiindcă în data de 24 februarie 2022 am fost chemată, împreună cu alți activiști civici și reprezentanți ai societății civile din Moldova, la Ministerul Afacerilor Interne. 

A fost foarte stresant momentul când o autoritate publică atât de înaltă ne cheamă la ea. De fapt, ne-a chemat și ne-a spus foarte sincer, foarte franc: Nu știm să gestionăm o astfel de criză, nu avem precedente și avem nevoie de suportul și ajutorul societății civile. După cinci minute, când toți am negat implicarea, a venit ideea: Ok, cum facem? Haideți, să punem strategia la cale. Așa s-a creat „Moldova pentru Pace” . Conform acestei platforme de pe Facebook am identificat 11 direcții principale: transport, cazare, produse alimentare și bunuri, voluntari, asistență juridică, traduceri, etc. Fiecare Minister își delega o persoană care să ajute la gestionarea crizei împreună cu „Moldova pentru Pace” , astfel s-a format celula unică de gestionare a crizei. 

SERGIU CIBOTARU, voluntar Moldova pentru Pace: Misiunea mea de bază, cum s-a început tot asta, era să duc voluntari, să-i transport acolo la Palanca, ca să fie mai ordonat. Prima dată când am ajuns acolo Poliția de Frontieră își făcea de minune treaba până la barieră, dar după barieră era cu totul altă lume care trebuia organizată și, iată, eu am ajuns voluntar acolo. Majoritatea oamenilor erau absolut panicați. Se vedea clar că oamenii aceștia au pășit în nicăieri, în gol. Care avea geantă, care nu avea geantă. În special era complicată situația, și nouă ne era greu psihologic, să gestionăm mamele cu copii. 

Eu am înghețat acolo bocnă cât petreceam patru, șase ore cât dura o tură de voluntariat. Erau niște corturi care foarte repede au ajuns să fie murdare, sufla vântul printre ele, nu erau practice, nu puteai să stai acolo. Era un încălzitor conectat, dar el nu făcea față situației. Și literalmente ședeau oamenii în ploaie, în lapoviță, înveliți în plapume. Și atunci era psihologic cel mai complicat, pentru că era așa un sentiment de neputință, nu înțelegi cum poți să ajuți oamenii aceștia. 

Când era transport, când erau oameni și voluntari moldoveni, era bătălie pentru refugiați. Așa îi târâiau în toate părțile, dar peste două ore – erau trei sute de refugiați și nimeni să-i ducă. Era tare instabilă situația. Asta era o provocare foarte mare. Acolo era o grămada de oameni bine intenționați, mai puțin bine intenționați. De exemplu, șoferi, taximetriști de tot felul care poate vroiau să aducă ucraineni cu bani mai mari decât trebuia.

Locurile disponibile de cazare foarte repede s-au epuizat. Deja era tot mai complicat, din zi în zi, să găsești persoane din Chișinău sau din suburbii care să adăpostească refugiați. În general, vreau să vă spun că atunci când s-a început războiul, peste patru mii de moldoveni s-au înscris în mișcarea aceasta de voluntariat. Care s-a oferit să fie șofer, care s-a oferit să ofere cazare, care era voluntar, pur și simplu, la vamă. 

STELIANA RUDCO, cofondatoare Moldova pentru Pace: Împreună cu alte organizații IT s-a ajuns la ideea să creăm o platformă online, unde persoanele să se înregistreze și să solicite targhetat ajutorul de care au nevoie. Atunci am creat Dopomoha.md. Este platforma care și acum funcționează, unde este un formular foarte simplu, oamenii se înregistrează și noi răspundem solicitărilor. Chiar recent m-am uitat și avem 247 de mii de persoane pe care le-am ajutat.

NATALIA RAHMISTRIUC, membră Moldova pentru Pace: Depozitul [de la Moldova-Film] a fost deschis în luna februarie [2022]. Noi la moment activăm prin platforma Dopomoha.md unde persoanele își lasă cererea de ce au nevoie și noi le oferim suport. În partea asta sunt produse alimentare, crupe, conserve, scutece și mâncare pentru copii, șampon, ulei. Aici sunt legume, în partea cealaltă avem haine. Este o ușă separată și persoanele poate să intre și să-și aleagă ceea de ce au nevoie. Acolo păstrăm lenjerie, șervete, plapume, oghealuri, perne.

Am creat echipe care veneau zilnic și ne ajutau aici să colectăm ajutorul, să-l repartizăm, să-l oferim oamenilor. Am avut mulți voluntari și din diferite țări inclusiv: Japonia, SUA, Turcia, Israel, Olanda. Veneau și stăteau cu noi cine și cât putea: două zile, o săptămână, o lună.

Primele zile nu plecam de aici, adică practic stăteam de dimineață până seara. Depozitul era deschis non-stop și sâmbăta, și duminica. Ne sunau oamenii din Moldova care veneau de peste hotare și aduceau cu mașina lor proprie ceva ajutor. Vedeți cât este de frig aici și să poți să menții echipa, să vină mereu… că se îmbolnăvesc unul după altul. Tot încercam prin sponsori să găsim poate haine mai calde, poate încălțăminte mai caldă, niște sisteme de încălzire ca să putem să continuăm lucrul. Pe lună noi am calculat că în medie oferim de la 1500 până la 2000 de pachete. 

DENIS, voluntar: Să vezi tristețea de pe fața persoanelor care vin după ajutor asta este întotdeauna cel mai greu. Niciodată nu poți ști ce va fi mâine și este foarte important să fim toți mereu împreună. Ajutorul reciproc este foarte important.

VITALIE, voluntar din Ucraina: Omul are o singură viață și nimic nu echivalează cu viața unui om, nimic, nici teritorii, nici bani, nici resurse. Viața omului este foarte importantă. 

TAMARA, voluntară: Am 70 de ani. Am început voluntariatul odată cu venirea urgiei asupra poporului ucrainean. E o senzație extraordinară atunci când tu poți să ajuți.   

JANA, voluntară din Ucraina: Am venit din Odesa în data de 24 [februarie 2022], chiar în prima zi când s-a început războiul. Jumătate din voluntarii noștri sunt din Ucraina. Ei fiind refugiați, vin aici și ajută.

STELIANA RUDCO, cofondatoare Moldova pentru Pace: Spre mijloc de aprilie [2022] au început să se intensifice un pic relațiile cu instituțiile din motive evidente. S-a creat un mecanism, s-a luat puterea în mâinile statului și deja nu mai era o necesitate stringentă ajutorul comunității. Colaborarea a început să se închidă și în luna mai, practic, am putea spune că forțat a trebuit să părăsim sala de conferințe a Guvernului și nu am mai menținut acea relație ca la început.  

Lecția cea mai importantă pe care am învățat-o în anul 2022: am înțeles că putem face orice, că nimic nu este în afara puterilor noastre atâta timp cât avem un gând pur, curat și transparent de a ajuta și avem oameni frumoși în jurul nostru care sunt pe aceeași undă cu noi. Nu există imposibil. 

Acest subiect a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul materialului video aparține Cu Sens și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene. 

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.