Spitalul neglijenței lor. Cui rămâne?

Acum doi ani, vă arătam cum se alege praful din zecile de milioane de lei, bani publici, investiți în renovarea blocului doi al spitalului pentru bolnavii de tuberculoză din Vorniceni. Dacă atunci, spitalul rămânea închis din cauza unor probleme care puteau fi soluționate prin alte investiții suplimentare, acum nici banii, dacă s-ar găsi, nu ar fi de vreun folos.

Un raport de expertiză, realizat anul trecut și care a intrat în posesia redacției CU SENS, arată că ceea se dorea a fi un spital modern, ar putea fi, de fapt, un pericol pentru viață. Vorbim, totuși, despre o clădire care face parte dintr-un complex spitalicesc, amplasat pe o suprafață de zeci de hectare, proprietate a statului, aflat la doar 40 de km de Capitală. Detalii, în ancheta ce urmează.

Peste 80 de milioane de lei s-au investit în reconstrucția blocului doi al Clinicii de boli tuberculoase din satul Vorniceni, raionul Strășeni. Cu toate acestea, din 2008, atunci când a fost dat startul modernizării spitalului, și până în prezent, nu i-a pășit pragul picior de pacient. Acum doi ani v-am arătat imagini cu saloanele reparate și paturi noi, dar pustii, sistem de ventilare, care niciodată nu a fost pornit și o instalație de purificare a apei a cărei filtre s-au deteriorat, pentru că nu au fost folosite vreodată. După publicarea anchetei, însăși președinta Maia Sandu a cerut ca blocul spitalicesc să fie deschis de urgență.

MAIA SANDU, președinta Republicii Moldova: Cer autorităţilor să organizeze cât mai urgent punerea în circuit, pentru tratarea cazurilor cu infecţie Covid, cele 240 de paturi din spitalul de la Vorniceni.

Iar, anul trecut, odată cu instaurarea noului guvern PAS, în frunte cu Natalia Gavrilița, darea în exploatare a spitalului a fost trecută și în lista de priorități ale noului Executiv, fiind menționat expres în programul de guvernare. Se întâmpla pe fundalul crizei pandemice, care a pus pe brânci sistemul de sănătate din țara noastră. Timpul s-a scurs, însă lucrurile nu s-au mișcat din loc. Blocul doi al spitalului stă și acum închis. Așa că am revenit la Vorniceni să aflăm cauza, dar și care va fi soarta lui de mai departe. Nu am fost lăsați să intrăm. 

Paznicul: Nu se dă voie nici pe teritoriu, nu ca să vă duceți… 

Reporterul: Deci trebuie să stăm după poartă?

Paznicul: Da, da. 

Nu auzim pentru prima dată astfel de replici. Până a ajunge la poarta spitalului, timp de două luni, am tot făcut demersuri în adresa conducerii Spitalului Vorniceni, dar și a Ministerului Sănătății, pentru a obține acces pe teritoriul instituției publice. Tot ce am primit, au fost refuzuri. Motivul invocat, inclusiv de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, este faptul că, deja, am filmat acest spital, atenție, acum doi ani, în 2020, respectiv, în 2022 nu mai are sens să facem o nouă filmare.

ALA NEMERENCO, ministra Sănătății: Deci, dumneavoastră ați făcut filmări la Spitalul Vorniceni fără absolut nicio restricție. Ați filmat absolut tot ce ați dorit în blocul nou și noi v-am răspuns că acolo nu a existat nicio modificare. Acest bloc stă închis exact, conservat în situația în care dumneavoastră ați făcut acele filmări. Și acesta a fost răspunsul nostru pe care vi-l repet acum și vreau să nu prefacem întrebarea dumneavoastră într-un ping-pong de dialog. Dumneavoastră insistați că sunteți o publicație cu sens, eu aș susține inversul.

Am insistat să filmăm, totuși, spitalul pustiu pentru a vedea în ce stare se află acum. După o oră de stat la poartă, a venit să discute cu noi vicedirectoarea instituției, Aliona Turovschii, care a acceptat să ne conducă în interior.

ALIONA TUROVSCHII, vicedirectoarea Clinicii Vorniceni: Nimic nu este schimbat. Au trecut doi ani fără modificări, tot este pe loc. Aici este salon pentru pacienți, pentru două persoane. Tot așa și a rămas, fără schimbări. Totuși, schimbări sunt. Clădirea se degradează vizibil. Tencuiala cade, iar umezeala pătrunde tot mai mult prin tavan. Vă arăt unde scurgerile se observă. Scurgerile din pod, se văd aici pe pod, la noi pe etajul 5. Poftim urme, scurgeri, anume la acest etaj. Acestea sunt din pod, că din altă parte nu au de unde. Aici cea mai mare a fost. Da. Eu asta o țin minte de mult, de când prima dată am intrat în bloc. Iată, sunt urme, scurgeri de apă.  Eu, din 2017, locul ăsta îl țin minte așa umed.Tot era. Dar tot era umed, vă asigur. Eu am poze. Am și eu poze.

Nu mai e bun de nimic nici sistemul de ventilare, specific spitalelor în care sunt tratați pacienții cu infecții respiratorii contagioase, cum e tuberculoza.

ALIONA TUROVSCHII, vicedirectoarea Clinicii Vorniceni: Sistemul automat este defectat, singura comandă, punctul de comandă a sistemului care se află în subsol. Vi le arăt…

Mergem la subsol, acolo unde se află panoul electric de control al sistemului de ventilare, care se dovedește a fi un real pericol de electrocutare. Înaintăm prin întuneric și ajungem la panourile electrice pe care se preling picături de apă. 

ALIONA TUROVSCHII, vicedirectoarea Clinicii Vorniceni: Acesta este panoul de comandă al sistemului de ventilare. Panou automat. La moment el este deteriorat din cauza umezelii. El trebuie schimbat. Se văd semne de apă. – Dar cum a pătruns umezeala sau din ce cauză? – Că nu e efectuat drenajul și izolarea subsolului. 

BETA: Responsabilă de executarea lucrărilor de drenaj a fost compania Albinstal, contractată de Ministerul Sănătății ca să efectueze lucrările. Iată ce ne spune la telefon administratorul firmei, Alexandru Albu. 

ALEXANDRU ALBU, administratorul Albinstal SRL: Drenajul? Este o canalizare, dacă sunt ape subterane lângă clădire, apele subterane sunt colectate de aceasta. Drenajul este făcut mai jos de subsol, este în adâncime. Iată, pentru prima dată aud de la dumneavoastră că sunt pretenții. Am făcut drenajul, el funcționa, nimeni nu a avut pretenții către noi. Ca în proiect, altfel nici nu era posibil. A fost făcut conform proiectului. 

Tot în subsolul blocului doi al Clinicii de la Vorniceni, dăm de o problemă mai veche, care nu a fost soluționată nici până în prezent. Este vorba de sistemul de purificare al apei, în valoare de 1,9 milioane de lei, care nu a fost folosit niciodată. Acum doi ani, ni se spunea că anume lipsa apei potabile este unul dintre principalele motive, invocate de responsabilii de la Ministerul Sănătății, de ce spitalul nu este dat în exploatare și nu primește pacienți. Între timp, utilajul, practic, a ieșit din uz, lucru confirmat și de Iurie Cebotaru, șeful Serviciului de dezvoltare a infrastructurii din cadrul spitalului.

Reporter: Acum ele pot fi puse în funcțiune?

IURIE CEBOTARU, șeful Serviciului Dezvoltarea Infrastructurii, Clinica Vorniceni: Nu este finalizat lucrul, că nu a fost achitată suma lucrărilor, că sunt probleme. 

Reporter: Deci, a rămas problema de doi ani în urmă?

IURIE CEBOTARU, șeful Serviciului Dezvoltarea Infrastructurii, Clinica Vorniceni: Da. Problema a rămas.

De fapt, problemele încep mult mai devreme. La sfârșitul anului 2014, lucrările de reparație teoretic erau gata, iar spitalul urma să fie dat în exploatare. Ceea ce nu s-a mai întâmplat. Darea în exploatare a fost blocată pe fundalul unor neînțelegeri dintre Ministerul Sănătății și compania care a încasat cele circa 80 de milioane de lei pentru reconstrucția blocului. Vorbim despre societatea pe acțiuni Monolit, conectată la deputatul socialist Petru Burduja, care în perioada 2011-2014, atunci când aici se efectuau încă lucrări, deținea funcția de director general. Din 2018, compania este în proces de insolvabilitate. 

PETRU BURDUJA, deputat BCS, director Monolit SA în perioada 2011-2014: Nu cred că sunt careva lucrări, care erau prevăzute conform proiectului și nu au fost efectuate, pentru că de-a fir-a-păr au fost toate lucrările studiate, conformate, pe alocuri au fost completate la solicitarea ministerului. Eu așa și nu înțeleg de ce până astăzi această întrebare nu a fost soluționată, sincer vă spun. Și cred că dacă și se face cineva vinovat, atunci trebuie să ridicăm toată procedura de executare a lucrărilor, toată corespondența de la acel moment și suprapunerea tuturor, hai să spunem așa, documentelor ca factologie, pentru că acolo… acum ce pot să spun? E 2022. Noi vorbim de anul 2014.

Lipsa apei potabile, umezeala care a intrat în pereți, lucrările de drenaj necalitative nu sunt, însă, singurele probleme. Un raport de expertiză tehnică a clădirii, realizat la comanda Ministerului Sănătății spre sfârșitul mandatului Vioricăi Dumbrăveanu și care a fost finalizat în mai 2021, vine cu o concluzie cutremurătoare. Mai exact, blocul doi nici măcar nu poate fi spital. Dacă responsabilii de la Sănătate l-ar pune în funcțiune și ar trata aici pacienți, ar încălca, pur și simplu, legea. Potrivit normativelor în construcție, pentru siguranța pacienților, clădirea trebuie să fie suficient de solidă ca să facă față unor cutremure de opt grade. Grav e faptul că experții în construcții au constatat că, potrivit normelor seismice, acest bloc nu respectă cerințele de rezistență nici în cazul unuia de șapte grade. 

ALIONA TUROVSCHII, vicedirectoarea Clinicii Vorniceni: Noi nu am crezut că blocul nu poate fi dat în exploatare. Noi mizam că facem lucrările de drenaj, remediem toate neconformitățile și atunci vom putea da în exploatare. Dar de fapt, de fapt experții s-au expus că el nu corespunde normativelor în construcție. Este foarte grav faptul că el nu poate fi pus în exploatare.

ION POSTOLACHI, expert tehnic, coautorul raportului de expertiză: Eu expertiza nu mi-o retrag, în niciun caz. Și poate să se adreseze și la alți experți, dacă asta… Dar nimeni nu o să meargă împotriva la normative, mai ales, la acestea seismice. Dumneavoastră știți când… Dumneavoastră știți că noi suntem în cea mai mare probabilitate de risc seismic acum? 

Cine ar fi trebuit să țină cont de normele de seismicitate? Compania Rostral este cea care a elaborat proiectul de execuție în 2007, pentru care a încasat bani de la stat. Acesta conținea indicațiile și soluțiile tehnice de care s-au ghidat, apoi, constructorii, atunci când în 2008 au dat start lucrărilor. Mai mult, în același raport despre care v-am spus mai sus, este menționat faptul că cei de la Rostral au elaborat proiectul în lipsa unei expertize tehnice, deși acest lucru era prevăzut în caietul de sarcini. Am vrut să vorbim cu reprezentanții firmei, însă, am aflat că a fost lichidată acum doi ani, din cauza datoriilor acumulate.

VICTOR LUPEA, lichidatorul Rostral SRL: Datorii salariale, datorii pentru locațiune, datorii față de Fisc. Erau o grămadă de datorii. Din cauza managementului defectuos. De fiecare dată proiectele, ori că târziu se aprobau, ori că nu erau finanțate în termen, ori că apăreau probleme la Cadastru, ori că Agenția de Supraveghere Tehnică nu avea actele normative, să spunem așa, în concordanță cu necesitățile. 

Totuși, de buna gestionare a proiectului de modernizare a spitalului de la Vorniceni este responsabil Ministerul Sănătății, cel care a organizat licitația de selectare a companiilor, a împărțit banii publici și, prin urmare, trebuia să verifice calitatea lucrărilor. Acum doi ani, în încercarea de a afla cine poartă vina, am trimis o solicitare de informații la Minister. Am primit răspuns acest document word, care e mai degrabă o schiță. Aici apare numele responsabilului tehnic Vasile Draguțan. În același document, ministerul susține, cităm: „Acesta, prin semnarea și aplicarea ștampilei de responsabil tehnic, a garantat că au fost respectate toate cerințele și standardele din caietul de sarcini, precum și reglementările tehnice în vigoare”. Cu alte cuvinte, cei de la Sănătate pasează întreaga responsabilitate pe un singur angajat. În ce măsură fostul responsabil tehnic își asumă vina, aflăm chiar de la el. 

VASILE DRAGUȚAN, fost responsabil tehnic de lucrările la Clinica Vorniceni: În 2008 s-a început construcția, socotiți, gândiți-vă, în 2015 s-au terminat lucrările. Apoi în timpul ăsta câți miniștri s-au schimbat și câți lucrători în ministerul cela? Că te duceai acolo și nu găseai nicio hârtie, niciun document. Iaca ce-i. Că nu a fost o persoană cu care să conlucrezi. Era unul, se ducea, venea altul și iară tot așa, tot așa. Eu de exemplu, eram ca responsabil tehnic, eu verificam actul de îndeplinire sau actul de recepție pe luna aceea a lucrărilor executate și din urma mea, de la minister, mai veneau vreo trei și mai măsurau odată, ei, dacă sunt corecte ori nu sunt corecte. Și cum vreți eu să răspund de așa ceva?

Raportul de expertiză, care arată că blocul doi al Clinicii de la Vorniceni nu poate fi spital pentru că nu respectă normele de rezistență la cutremure, a ajuns și pe masa ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, care a preluat mandatul în august 2021.

ALA NEMERENCO, ministra Sănătății: Și concluzia finală, de fapt, m-a speriat puțin, deoarece acolo era scris că acest spital este tocmai bun pentru a fi demolat. – Cum așa? – Păi iată. Păi absolut nimic nu este bun, el a fost construit în general fără proiect, ceea ce eu nu pot să cred, că cineva și-a asumat așa o responsabilitate. 

De fapt, demolarea nu se regăsește expres printre recomandările făcute de experți în raport. La secțiunea „Concluzii și recomandări” este menționat faptul că „în starea actuală, punerea în funcțiune a blocului nu este posibilă”, iar schimbarea destinației clădirii este la discreția Ministerului Sănătății. 

ION POSTOLACHI, expert tehnic, coautorul raportului de expertiză: Poate să-i schimbe destinația, să-l folosească sub altă destinație. Poate să facă azil de bătrâni, poate să facă sanatoriu, poate să facă multe lucruri. – Și pentru asta, atunci, ce grad de seismicitate ar fi suficient, pentru așa clădiri?– Șapte. Dar el nici la șapte nu corespunde. – Și dacă nu corespunde nici la șapte, atunci e sigur pentru o altă destinație?– Asta, nimeni nu o să-și asume răspunderea asupra sa. 

Totuși, Ministerul Sănătății a pus la îndoială concluziile raportului de expertiză, realizat de o companie privată, și a cerut, în septembrie 2021, examinarea situației și suport din partea altor instituții ale statului. Astfel, spitalul de la Vorniceni a intrat în vizorul Consiliului de Experți tehnici în construcție de pe lângă Ministerul Infrastructurii, care nu au făcut decât să valideze concluziile experților privați. Totuși, Consiliul a mai pus pe masă o opțiune: să se efectueze calcule suplimentare pentru a determina rezistența de facto a clădirii la cutremure. Până atunci, ușile blocului doi al spitalului vor rămâne închise pentru pacienți. Mai mult chiar, vicedirectoarea spitalului ne spune că nici nu ar mai fi nevoie de acesta.

ALIONA TUROVSCHII, vicedirectoarea Clinicii Vorniceni: Când s-a conceput acest proiect mare, da, poate atunci era nevoie de acest bloc. La moment, în opinia mea, în opinia mea nu este nevoie de acest bloc. Pacienți sunt mai puțini. La ziua de astăzi noi avem în blocul nr.1 52 de pacienți, cu un bloc cu o capacitate de 110 paturi. Adică pe jumătate, 50% el este asigurat cu pacienți. Ne vorbește faptul că la moment nu este nevoie de acest bloc. 

Blocul numărul unu despre care vorbește vicedirectoarea se află la câteva sute de metri de blocul doi. Clădirile fac parte dintr-un complex spitalicesc, format din zeci de imobile, amplasate pe o suprafață de circa 37 de hectare. De altfel, blocul numărul unu este  singura clădire de aici în care sunt internați bolnavi de tuberculoză, iar numărul pacienților este într-o continuă descreștere. De exemplu, în data de întâi iunie, potrivit datelor oficiale, la Vornicenierau tratate doar 11 persoane. Numărul mic al internărilor le-a pus în gardă pe unele angajate.

Iată ce ne-au spus, în afara camerei de luat vederi, în iulie, atunci când le-am întâlnit în fața spitalului. 

Angajată:  Nu aduc bolnavi. Nu-s bolvani. 

Angajată: Nu erau. Că erau într-un timp, cât? Zece sau câți erau?

Angajata: Nu. Au fost 15. 

Reporter: Dar când, cam în ce perioadă? Era primăvara sau…?

Angajată: Primăvara. În primăvară, că acum au început să aducă bolnavi. 

Și aceste femei, care, la fel, au vrut să rămână anonime, ne-au spus că s-ar dori, de fapt, închiderea spitalului.  

Angajata: În mai, da, era vorba să ne închidă. Erau 20 și de pacienți. Ne-a spus că, adică, nu mai facem comandă de medicamente de la data de  întâi, că rămân trei pacienți, restul se externează. Trei pacienți rămân și, adică, îi transferă la Chișinău. 

Reporter: Dar cine a zis asta? Cine v-a zis asta? De la Chișinău? 

Angajată: Medicul de gardă. Da. I-a transmis Chișinăul.

Angajată: Directoarea i-a transmis. 

Angajată: Eu cred că cineva are interes în spitalul acesta, pentru că tuberculoza nu o mai dispărut. Dumneavoastră, cum credeți? A dispărut tuberculoza din Moldova? 

Angajată: Nu, e foarte multă. 

Angajatele spitalului de la Vorniceni ne-au mai spus că le-a trezit suspiciuni și faptul că, în acest an, personalului aflat la pensie nu i s-a mai prelungit contractul de muncă pe o perioadă de un an, cum se făcea de obicei, ci doar pentru trei luni.

Angajată: Noi, de exemplu, pensionarii avem contract până la 31 august.

Angajată: Parcă suntem niște câini și ne aruncă câte un os. Știți. Pe o lună, pe două, ne mai prelungește contractul. Ce e asta? 

Au pregătit și o scrisoare, adresată conducerii țării, în care atenționează că pacienții nu ar fi direcționați la Vorniceni, în mod intenționat, pentru că s-ar urmări închiderea spitalului. N-au mai avut, însă, curaj s-o trimită. 

Angajată: Noi suntem amenințați cu eliberarea. În caz de ceva, „nu mergeți împotriva noastră, că nu o să reușiți, că o să fie rău” și de-atâta chiar mă tem, sincer vă spun. 

Numărul foarte mic de internări la spitalul din Vorniceni se vede și în mai multe  documente ajunse în posesia jurnaliștilor CU SENS, care au fost extrase din sistemul online automatizat folosit de spitale. Actele prezintă „evidența mișcării bolnavilor și a fondului de paturi” din toate cele patru secții ale Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, în care sunt tratați bolnavii de tuberculoză. Mai exact, secțiile „Ftiziologie 1”,  „Ftiziologie 2”, „Multidrogrezistență 1”, care se află la Chișinău și „Multidrogrezistență 2” – adică, spitalul de la Vorniceni. 

De exemplu, în documentul, care prezintă situația pentru perioada 3 – 15 aprilie 2022, dacă comparăm numărul de paturi disponibile și cel al pacienților internați la sfârșitul perioadei de raportare, adică  mijlocul lunii aprilie, vedem că la două din secțiile din Chișinău au fost internați 62 și, respectiv, 79 de pacienți. Asta, deși numărul de paturi disponibile era mult mai mic: 50 la prima secție și 65 la cea de-a doua. Cu alte cuvinte, numărul pacienților internați aici era într-un caz mai mare cu 12 decât numărul de paturi și cu 14 – în celălalt caz. La Vorniceni, însă, din cele 110 paturi de spital, doar 30 erau ocupate. Totodată, se vede că la Vorniceni, timp de două săptămâni nu s-a făcut nicio internare. Pentru o verificare suplimentară, am cerut aceleași informații de la Institutul de Ftiziopneumologie de la Chișinău.

Datele confirmă faptul că, în intervalul de timp 3 – 15 aprilie, la Clinica din Vorniceni, nu a fost internat niciun bolnav. Vedem cifra zero. În schimb, în cele două secții din Chișinău, cifrele sunt diferite față de cele obținute de noi. Din acest răspuns, reiese că secțiile din Capitală ar avea mai multe paturi decât este indicat în sistemul online, respectiv n-ar fi vorba despre o suprasolicitare. 

Care sunt cifrele ce reflectă realitatea? Pentru explicații am mers la șefa Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Sofia Alexandru. Aceasta insistă că documentul din sistemul online, intrat în posesia noastră, ar conține date greșite. 

SOFIA ALEXANDRU, directoare interimară, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”: 65 de paturi au fost tot timpul, pentru bolnavi cu tuberculoză, 65. La Ftiziologie 1. Ftiziologie 2 e pe 85 de paturi. Îmi pare foarte rău că cineva a furnizat datele…v-a furnizat date eronate. – Atunci rezultă că datele din sistemul informatic de asistență medicală spitalicească sunt eronate? – Nu sunt.

De ce totuși mai mulți bolnavi de tuberculoză sunt tratați la spitalul din Chișinău și atât de puțini la Vorniceni? Iată cum explică Sofia Alexandru.

SOFIA ALEXANDRU, directoare interimară, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”: Bolnavi sunt foarte gravi și sunt de multe ori gravi nu atât din tuberculoză, cât din toate comorbiditățile pe care le au. Și dacă vine un bolnav de tuberculoză care are hepatită, care are diabet zaharat, care are o patologie cardiovasculară și are nevoie, în afară de medicul ftiziopneumolog, mai are, dacă nu la..în fiecare zi practic, dar o dată la două zile, o dată la trei zile, are nevoie de consultul și la alt specialist, noi nu putem interna bolnavii ăștia în Clinica Vorniceni, pentru că e destul de problematic să asiguri transportul medicului specialist la Clinica Vorniceni de atâtea ori de cât este nevoie. De aceea bolnavii rămân…bolnavii gravi rămân la Clinica Chișinău. Nimeni nu are nicio intenție să închidă Clinica din Vorniceni. Nu are intenția. Eu personal cu toată echipa nu avem intenția să închidem Clinica Vorniceni.

Într-un final, am vrut să aflăm, totuși, care va fi soarta spitalului de la Vorniceni. Iată ce ne spune Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cel ce conduce instituția la solicitarea căreia s-a adunat Consiliul de experți care a analizat problemele tehnice și de construcție ale blocului doi al complexului spitalicesc. 

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Ministerul Infrastructurii are, în primul rând, încredere în experții tehnici care au făcut acea analiză, respectiv noi susținem poziția experților. Nu putem avea o altă poziție în acest sens. Noi am discutat de mai multe ori acest subiect, dar cumva mingea este la Ministerul Sănătății. Ei trebuie să decidă dacă el poate fi folosit în alt scop, inclusiv de minister. Dacă nu, atunci va trebui să discutăm, să vedem ce alte opțiuni mai sunt.

ALA NEMERENCO, ministra Sănătății: Acest complex poate fi utilizat cu succes cu totul alte scopuri și aceasta va fi decizie comună a Guvernului cu alte ministere, deoarece eu cred că există foarte multe necesități: a reamplasa acolo un pansionat, o casă pentru bătrâni, un sanatoriu, un azil, orice poate fi găsit cu scop social. – Dacă puteți să ne dați o estimare de timp când se va lua această decizie?– Vă rog foarte respectuos, să nu deraiem de la subiectul conferinței de presă și să oferiți posibilitatea și altor colegi ai dvs., cu mult respect, să adreseze întrebări. Mulțumesc pentru înțelegere. 

Am insistat să vorbim cu ministra Sănătății după conferința de presă, pentru a afla când se va lua, totuși, o decizie finală, dar am fost ignorați.

De la prim-ministra, Natalia Gavrilița, am vrut să aflăm dacă spitalul de la Vorniceni mai este o prioritate așa cum a promis la început de mandat.

NATALIA GAVRILIȚA, prim-ministra Republicii Moldova: Eu vă spun ce este o prioritate la moment! La moment este o prioritate să asigurăm pacea și stabilitatea în țară, să asigurăm că oamenii au acces la energia electrică, la gaze naturale, să nu rămână în întuneric și frig, să le asigurăm compensații. Asta ne ia sume majore din buget. Deci, da, în aceste condiții, cumva în lista priorităților acest spital a ajuns mai jos. 

Până spitalul de la Vorniceni va fi din nou pe lista priorităților celor de la guvernare, aflați că în toată această perioadă organele de drept nu au făcut mai nimic. Încă în luna mai, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a sesizat atât Procuratura Anticorupție, cât și Centrul Național Anticorupție, despre posibile acțiuni ilegale admise de angajații de la Sănătate, dar și cei de la firma Monolit, care a efectuat necalitativ lucrările. Sesizarea a ajuns pe masa anchetatorilor anticorupție, care sunt abia la etapa de examinare a cazului. Nu este pentru prima dată când spitalul de la Vorniceni a ajuns în vizorul oamenilor legii. O cauză penală pornită în 2010 în baza unor constatări ale Curții de Conturi, a fost suspendată cinci ani târziu. Motivul – nu a fost identificat vinovatul. Noi vom urmări în continuare felul în care sunt gestionați banii publici, așa că stai aproape.

Subiect realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Conținutul și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă punctul de vedere al NED.