Falsurile socialiștilor despre recensământ

VLAD BATRÎNCEA, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Ce înseamnă, în opinia noastră, acest recensământ? Imixtiune gravă în viața privată a omului, încălcarea drepturilor fundamentale cum este dreptul la viață personală protejată, locuință protejată, relații de familie protejate.

Declarație falsă: Imixtiune gravă în viața privată și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

AURELIA SPĂTARU, directoare generală adjunctă, Biroul Național de Statistică: Nu știu de ce recensământul este considerat ca o imixtiune în viața privată. În cazul ăsta, afirmația ar fi aplicabilă în toate furnizările de date. Vă duceți la medicul de familie, dumneavoastră furnizați date cu caracter personal. Face medicul imixtiune în viața dumneavoastră privată? Sau vă duceți la Cadastru ca să vă înregistreze locuința. Este imixtiunea Cadastrului în viața dumneavoastră privată? Noi avem o politică de asigurare a securității datelor și a protecției datelor cu caracter personal. La fel, folosim diferiți algoritmi automați de criptare, pseudonimizare și anonimizare a datelor. Inclusiv, noi, statisticienii, când lucrăm cu datele de la recensământ, noi, înainte de a lucra cu ele, le depersonalizăm.

VLAD BATRÎNCEA, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: Nici într-o țară europeană noi nu am văzut asemenea formulări în chestionar. Ce se dorește? Pașaportizarea fiecărui cetățean, lipsirea lui de drepturi, imixtiune în viața lui privată. Omul este obligat să furnizeze informații despre locuința lui, despre rudele lui. 

Declarație falsă: Nici într-o țară europeană noi nu am văzut asemenea formulări în chestionar

AURELIA SPĂTARU, directoare generală adjunctă, Biroul Național de Statistică: Sursa întrebărilor din chestionarele de recensământ ale Republicii Moldova sunt recomandările UNECE, este ghidul ONU cu privire la recensăminte. Ele sunt elaborate în baza practicilor și experiențelor tuturor țărilor de pe globul pământesc. Respectiv, acolo, deja sunt reflectate practicile internaționale, inclusiv cele europene. La fel, am consultat, individual, chestionarele diferitor țări, inclusiv a țărilor din Uniunea Europeană, și am avut un proces extins de consultare la nivel național, care a durat din decembrie 2022 și s-a încheiat în momentul în care Comisia Națională pentru Recensământ a aprobat chestionarele finale, care au fost, inclusiv, puse pe particip.gov.md și fiecare cetățean, locuitor al țării a avut posibilitatea să vină atunci, la acel moment, cu recomandări, propuneri și sugestii.

IGOR DODON, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova: Ei vor să colecteze baza de date despre noi toți. Unde va fi utilizată această bază de date? Unde se vor duce aceste date, cine le va utiliza? Le vor utiliza oare activiștii PAS pentru alegerile prezidențiale și referendum? Eu sunt sigur că da.

AURELIA SPĂTARU, directoare generală adjunctă, Biroul Național de Statistică: Instituția noastră este apolitică și nimeni nu o poate influența din perspectiva metodologică sau de diseminare a datelor. Respectiv, nu diseminează Biroul de Statistică date pentru cineva mai devreme și pentru cineva mai târziu. Respectiv, prima diseminare va fi peste șase luni după 7 iulie 2024. Atunci vom disemina primele rezultate preliminare pentru toată societatea și, în cazul ăsta, toți sunt în drept să le utilizeze pentru orice necesități de care au nevoie în țară.

Recensământul are loc în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, iar primele rezultate vor fi în ianuarie 2025. Ultimul recensământ al populației și al locuințelor a a vutloc zece ani în urmă, mai exact, în mai  2014.