loader image

La începutul anului, zeci de mii de moldoveni au primit ajutoare financiare unice de 1000 de lei fiecare, direct prin poștă. Banii au fost oferiți prin intermediul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Ajutorul cu pricina a stârnit, însă, un val de nemulțumiri. Și asta deoarece, în unele localități, persoane cu venituri și averi s-au regăsit în lista beneficiarilor, iar altele, mai sărace – nu. Problema e că baza de date a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, folosită pentru a identifica cele mai vulnerabile persoane, conține erori. Cine se face vinovat de cele întâmplate și care sunt explicațiile? Detalii în anchetă. 

La începutul lunii februarie, s-a dat startul unui proiect amplu, în valoare de cinci milioane de euro, bani oferiți de Uniunea Europeană, pentru a sprijini cetățenii Republicii Moldova să depășească efectele crizei energetice, care s-a abătut peste țara noastră. 

GEORGIANA CREMENE, directoare de țară, PIN Moldova: Asistența UE va ajunge la cele mai vulnerabile categorii de populației, care vor fi  identificate după criterii clare și transparente. Aici vorbim de vârstnici, în special, cei care locuiesc singuri, familii cu venituri mici, familii cu mai mulți copii, persoane cu dizabilități.  

Astfel, au fost selectate circa 40 de mii de persoane, dintre care în jur de 37 de mii au ridicat ajutorul unic de 1000 de lei fiecare. Am mers pe urma banilor ca să vedem dacă, așa cum ni s-a spus, au ajuns în buzunarul celor mai săraci. 

Prima oprire – Brătuleni, raionul Nisporeni, o comună formată din două sate, în care își duc traiul aproape două mii de persoane. La primăria din localitate aflăm că două dintre angajatele instituției, care ridică lunar salarii de la stat, sunt în lista beneficiarilor. Cu alte cuvinte, dacă urmăm firul logic din spatele proiectului, angajatele la primărie sunt printre cele mai vulnerabile persoane din sat.

CRISTINA SANDU, asistentă socială, Primăria Brătuleni: Am considerat că a fost, poate, o loterie și am avut și eu noroc o dată în viață. Asta-i. 

Cristina Sandu este asistenta socială din Brătuleni și este responsabilă, de fapt, de întocmirea și actualizarea listelor persoanelor social-vulnerabile din localitate. De data aceasta, însă, nu ea a întocmit lista persoanelor eligibile pentru a primi cei 1000 de lei. Ajutorul unic a venit prin intermediul Oficiului Poștal. La modul practic, fiecare beneficiar a primit câte o scrisoare în care era înștiințat că poate ridica de la poștă banii. De ce a primit o astfel de scrisoare și asistenta socială, care are un salariu de circa patru mii și jumătate de lei lunar, modest, de altfel, dar care nu o califică ca persoană vulnerabilă? Nu are nicio explicație.

CRISTINA SANDU, asistentă socială, Primăria Brătuleni: Eu nu știu, serios. Eu singură mi-am pus întrebarea asta, de exemplu, pentru că eu sunt salariată. Eu chiar nu știu după care criterii noi am fost aleși, asta și e problema. Eu nu sunt în listă. Odată ce am fost angajată, eu pot, cât de cât, să-mi întrețin familia. Avem persoane social-vulnerabile care, într-adevăr, stau la evidență cu mai multe probleme. Mai bine le dădea lor, că sunt mai vulnerabile decât mine. Credeți-mă, mai bine ar fi fost. Și pentru mine – mai liniștit.  

Ulterior, îi vine în minte o posibilă explicație pentru situația în care s-a pomenit. Își amintește că, trei ani în urmă, a figurat în lista beneficiarilor de ajutor social, doar că, între timp, veniturile ei au crescut.

Alături, e biroul Rodicăi Fărîmă, angajată în calitate de specialistă în cadrul primăriei. Și ea a primit 1000 de lei ca să facă față crizei energetice. 

RODICA FĂRÎMĂ, specialistă, Primăria Brătuleni: A venit doamna de la Oficiul Poștal. Îmi aduce plicul și îmi spune că… Da eu o întreb: „Pentru ce? Și ea spune: „Aici sunt niște bani” și eu am zis că nici nu cred, că mie niciodată de când am, de cinci ani am grad de dizabilitate, niciodată nu mi s-a dat nimic. Nici la școală ajutor la copii, că am trei copii care… Și noi peste hotare n-am plecat – nici eu, nici soțul. Noi suntem bugetari ambii și muncim aici cum putem. 

CRISTINA SANDU, asistentă socială, Primăria Brătuleni: Chiar nu știu după ce criterii s-a luat că, de exemplu, doamna e angajată, soțul îi angajat. Și de ce o venit banii ăștia? Eu nu știu. 

Pe lângă pensia de dizabilitate, Fărîmă ridică și un salariu de peste patru mii de lei. Soțul ei lucrează paznic la școală și are un salariu lunar de circa două mii de lei. 

Printre cele 38 de persoane din sat, care au primit ajutorul în plic de la UE, se numără Natalia Caraganev, care ocuiește într-o casă cu două niveluri și are în curte parcate două mașini.

NATALIA CARAGANEV, locuitoare, com. Brătuleni: Pur și simplu, mi-a venit scrisoarea și atât am înțeles – asta e pentru comunalele, ca să le achiți, dar altceva – nu știu.

De asemenea, și proprietarul acestei casei care, de departe, este una dintre cele mai arătoase din localitate.

ALINA MOROCICA, soția beneficiarului de ajutor financiar unic: Nu știu cine a făcut listele acestea și pe mine nu m-a întrebat nimeni absolut deloc. Pur și simplu, a venit scrisoarea. Noi am rămas, pur simplu, așa, un pic șocați 

Dar și mama secretarei Consiliului local, care, anterior, mai mulți ani la rând, a lucrat peste hotare, în Italia. 

ELENA GALEA, locuitoare, com. Brătuleni: M-am gândit și zic: „Cum? Și eu am așa un ajutor?!” O dată în viață, de când sunt la pensie, n-am mai avut altul. Într-un fel, m-am bucurat. Am plătit lumina și nu mai știu ce am mai făcut cu dânșii. Am auzit că, iată, adică fata e la primărie și ea m-a introdus în listă. Dar chiar este de la Poștă. 

MARIANA GALEA, secretara Consiliului local Brătuleni: Inițial, chiar mi-a fost așa, suspect, fiindcă nu era nici ștampilă, nici semnătură și chiar am ridicat întrebarea un picuț mai sus. Am discutat la Nisporeni, la asistența socială am telefonat și dânșii au spus că nici ei nu erau la curent de lucrul acesta. 

După acest tur al satului, în încercarea de a găsi beneficiari vulnerabili, așa cum am fost informați la conferința de lansare a proiectului, în sfârșit am dat de o pensionară care se încadrează în criteriile anunțate. Este vârstnică și locuiește singură.  

ZINAIDA TURCULEȚ, locuitoare, com. Brătuleni: Numai două persoane din sat, adică de vârsta asta au primit. Au primit mult mai tineri. De vârstă pensionară – doar eu și o femeie.

În schimb, familia Conicov, care trăiește la limita sărăciei, într-o casă modestă și, aparent, corespunde criteriilor anunțate de implementatorii proiectului, nu a primit niciun ban, deși se află la evidența asistenței sociale din localitate, respectiv, e social-vulnerabilă. 

ANA CONICOV, locuitoare, s. Cîrnești, com. Brătuleni: Sunt care au primit, dar noi n-am primit nimic. Avem nevoie, iată, casa să o mai reparăm, să cumpărăm lemne. Că n-ai, n-ajung bani. Am un nepot peste hotare și îmi trimite cât de puțin.

Cum se face că unele persoane, care au venituri și averi, au primit ajutorul financiar unic, în timp ce altele, cu adevărat vulnerabile, nu? Asistenta socială ne spune că o parte dintre beneficiarii ajutorului de la UE, nu se află în lista celor aproximativ 60 de persoane social-vulnerabile pe care le are ea la evidență. Mai mult, funcționara susține că actualizează, de câteva ori pe an, lista. 

CRISTINA SANDU, asistentă socială, Primăria Brătuleni: De exemplu, eu la început de an, sigură o actualizez. De exemplu, am familii cu trei copii și unul a împlinit 18 ani, eu îl scot și tot așa. Cât ține de persoane cu dizabilități, la noi sunt care depun cerere, formularul îl fac, când vin la mine, adica eu îi adaug și îi scot. Eu îmi duc evidența singură și când au nevoie de o listă, le dau informația pe care o am.

NICOLAE CHERCHEJA, primar, com. Brătuleni: Prima dată văd să vină în primărie vreun ajutor și primarul să nu cunoască, asistentul social să nu cunoască. Știți, cum s-a împărțit, cine a făcut lista, nici în ziua de azi nu cunosc. Sunt care au primit și meritat, nu, nu suntem împotrivă, dar sunt care…, nu știu, nu cunosc. 

O situație similară găsim și la nordul țării, în comuna Bulboci, raionul Soroca. O parte din suportul oferit în plic de UE a ajuns la persoane care, aparent, nu sunt cele mai vulnerabile din sat.

FILIP CRÎȘMAR, primar, com. Bulboci: Da, mare probleme de cap ne-a făcut ajutorul acesta social, fiindcă toți cetățenii ne învinuiau, pe primar și asistentul social, dar pe noi nu ne-a informat nimeni după ce criterii au fost selectate aceste persoane. Sunt persoane din acestea, că noi toți am rămas șocați. Să le explic la cetățeni, măi, nu sunt implicat, n-am nicio atribuție cu repartizarea banilor, nici n-am fost informat despre acești bani. 

De exemplu, Alla Cebotari are o gospodărie bine aranjată, casă modernă și curte pavată.

ALLA CEBOTARI,  locuitoare, com. Bulboci: Am primit 1000 de lei. Ce e 1000 de lei? O cutie de medicamente. Eu am crezut că la toți dau, dar, de obicei, câte ajutoare au fost, eu n-am avut parte. Mie nu mi s-a dat niciodată. Casa am făcut-o când eram tânără și încă eram în putere, și nu-s o bețivă. La noi se dă ajutor doar la cei bețivi. 

Iar în cazul familiei Guțu, ambii soți au fost incluși în lista beneficiarilor și au primit fiecare câte 1000 de lei. Asta, deși, conform autorilor proiectului, doar un singur membru al familiei ar fi trebuit să primească acest ajutor unic.

În altă parte a satului, vorbim cu Zinovia Coșciuc. Deși e pensionară solitară și corespunde criteriilor de selectare, nu se numără printre beneficiari.

ZINOVIA COȘCIUC, locuitoare, com. Bulboci: Am auzit că a venit ajutor și dau la toți oamenii care sunt săraci. Și eu m-am dus repede, dar ce folos? Mi-a zis că nu-i niciun ajutor.

Nemulțumită de cum au fost repartizate ajutoarele financiare unice este și Agnesa Panainte. Femeia, care are grad de dizabilitate, ne spune că a dat mai multe telefoane ca să afle cum s-a creat lista beneficiarilor în care ea nu a fost inclusă. 

AGNESA PANAINTE, locuitoare, com. Bulboci: La numărul, care era indicat în scrisoare, nu a răspuns nimeni. A răspuns numai la Guvern, în anticameră, când am sunat. Doamna a ridicat și mi-a dat numărul de telefon, de la Ministerul Muncii de la Chișinău. Am sunat și doamna zice: „Banii s-au format în baza listelor. Dar mai departe, cine a făcut baza de date și cum o făcut-o? Nu știu. La Soroca, nu știu. Banii vin de la Chișinău și totu-i bine și-i frumos. 

Pentru a ne lămuri cum stau lucrurile, am mers la organizația căreia Uniunea Europeană i-a încredințat implementarea proiectului de 5 milioane de euro. Este vorba de People in Need Moldova, pe scurt PIN Moldova, un ONG cu sediul la Chișinău. 

ANDREA QUADEN, șefă de urgență, PIN Moldova: Inițial, am vrut să creăm propria bază de date. Ținând cont de timp, asta ar fi fost imposibil. În al doilea rând, în calitate de organizație umanitară, noi trebuie să avem grijă să nu creăm sisteme paralele celor guvernamentale, deoarece ele creează mai multe probleme și tot Guvernul ne ajută într-un final. De aceea, colaborarea cu Ministerul respectiv este extrem de importantă, deoarece am putea crea mai multe probleme. A fost un eveniment de lansare, împreună cu donatorul și Ministerul, după care a fost semnat un Memorandum de Înțelegere (MOU) și un Acord de partajare a bazei de date. În baza acestui Acord de partajare a bazei de date, People in Need Moldova a primit o bază de date a familiilor social-vulnerabile, care sunt în baza de date a Guvernului și care sunt incluși în sistemul de asistență socială, și sunt eligibili pentru diverse programe de asistență oferită de stat. Această bază de date are mai mult de 400.000 de persoane. Din păcate, nu avem suficiente resurse financiare pentru a oferi ajutor tuturor.

Reprezentanta PIN Moldova ne explică că baza de date, care le-a fost pusă la dispoziție de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, le-a dat bătăi de cap.   

ANDREA QUADEN, șefă de urgență, PIN Moldova: Informația pe care am primit-o se referă la vulnerabilități sociale, nu economice. Prin urmare, eram conștienți că există probabilitatea ca un număr relativ mic ar putea fi persoane care nu sunt cele mai vulnerabile, deoarece au proprietăți sau un venit mai bun. Asta a fost, pur și simplu, situația cu care ne-am conformat și care a fost coordonată cu ceilalți actori implicați, deoarece neasumarea acestui risc ar fi avut consecințe asupra celorlalte persoane. Nu voi nega că, probabil, da, există beneficiari care nu sunt neapărat cei mai vulnerabili. E un risc pe care ni l-am asumat. Vrem să ne învățăm lecția din asta, desigur.  

Cum se văd, însă, lucrurile din birourile Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ne spune chiar ministrul Marcel Spatari.  

MARCEL SPATARI, ministrul Muncii și Protecției Sociale: Foarte des în căutare de senzațional, îmi cer scuze că spun asta, în căutare de senzațional noi uităm imaginea de ansamblu și ne concentrăm pe niște cazuri care, de fapt, nu descriu decât niște disfuncții, poate minore, într-un sistem. Noi nu am validat listele. Sunt niște resurse care aparțin fundației. Fundația are libertatea să ajute pe cine dorește, pentru că sunt resursele Fundației, dar Ministerul intervine și le spune – ajutați în baza acestor criterii și se semnează un memorandum de colaborare. Mai departe cum implementează Fundația nu o să verifice nici Ministerul, nici Agenția, nici o Direcție de asistență socială fiecare beneficiar din cei 40.000 în parte. Eu cred că înțelegeți corect. 

Cât despre actualizarea informației în baza de date numită Sistemul Informaţional Automatizat “Asistenţa Socială”, creată acum 14 ani, Ministrul admite că sunt erori, dar pasează responsabilitatea pe asistenții sociali din teritoriu. 

MARCEL SPATARI, ministrul Muncii și Protecției Sociale: Asistentul social din comunitate primește dosarul și introduce informația în baza de date. Este și responsabilitatea asistentului să se asigure că, în această bază de date, ajung doar persoanele vulnerabile. Faptul că s-au semnalat că de acest ajutor au beneficiat unele persoane care aveau venituri, lucrători la primărie, etc., ne demonstrează, încă o dată, că informația din Sistemul de Asistență Socială nu este perfectă și într-adevăr sunt niște cazuri. Nu aș vrea să dăm prea mare importanță acestor cazuri, dacă sunt semnalate 5-10 cazuri din 36.800, atunci ele trebuie semnalate către Inspecția Socială. Inspecția Socială va verifica cum a ajuns acea familie în baza de date și de ce este considerată vulnerabilă. 

Cinci sau zece cazuri, cărora, așa cum ne sfătuie ministrul, nu ar trebui să le dăm importanță, le-am constatat doar în două localități în care am realizat filmările. Ajutorul financiar unic, însă, a fost distribuit în toate raioanele și municipiile din țară. Respectiv, și neregulile ar fi mult mai multe. 

Dacă e să privim, însă, în curtea statului pentru a vedea modul în care acesta, deja prin intermediul instituțiilor sale, acordă ajutoare și prestații sociale, constatăm că și aici sunt probleme. De exemplu, ultimul raport al Inspecției Sociale din 2020, arată că ajutoarele sociale, ajunse în vizorul instituției, inclusiv cele pentru perioada rece a anului, în sumă totală de peste 2,4 milioane de lei, au fost acordate ilegal. Adică, 30% din valoarea ajutoarelor verificate.   

MARCEL SPATARI, ministrul Muncii și Protecției Sociale: Faptul că în sistemul SIAAS sunt beneficiari care n-ar trebui să existe, pentru că ajung dosare și pe cazuri de corupție dacă doriți, știm că au fost cazuri de corupție, iarăși, nu vreau să le dau importanță. Toată lumea știe că există beneficiari de ajutor sociali care n-ar merita să beneficieze de acest ajutor social. Deci oamenii aceștia sunt în baza de date, poate sunt falsificate anumite documente, de aceasta am fortificat Inspecția Socială. Inspecția Socială, astăzi, poate pune sancțiuni ceea ce nu putea face anul trecut, de exemplu. Ne propunem ca pe viitor să îmbunătățim Sistemul Informațional Automatizat de Asistență Socială și, posibil, începând cu anul viitor să-l înlocuim cu un sistem mai performant. 

ANDREA QUADEN, șefă de urgență, PIN Moldova: Suntem într-un proces de învățare pentru a înțelege cum putem ajusta următoarea rundă a proiectului din aceste lecții învățate. Și asta nu e doar o sarcină pentru noi, dar și pentru întreaga comunitate umanitară care se gândește și planifică să ofere suport familiilor vulnerabile din Moldova. 

Uniunea Europeană este un partener de încredere al Republicii Moldova și se preocupă și de felul în care sunt gestionați banii care îi oferă cu atâta generozitate țării noastre. De aceasta dată, a apelat și la jurnaliștii de investigație care să monitorizeze acest proiect.

JĀNIS MAŽEIKS, ambasadorul Uniunii Europene în Moldova: Un proiect atât de mare, cum este acesta, este întotdeauna o provocare și, de fapt, situația în care sunt atât de multe persoane aflate în nevoie, și nu mă refer la numele organizației implementatoare, dar la persoanele care au nevoie de asistență, acest lucru este, de asemenea, o provocare. Unul dintre motivele pentru care noi i-am angajat pe ei [PIN Moldova] este că ei au un sistem intern de control, pot urmări ce s-a întâmplat și dacă sunt lecții care urmează a fi învățate. Republica Moldova trebuie să facă mai multe pentru a-și consolida independența energetică, pentru a-și rezolva problema cu eficiența energetică a clădirilor, care este de asemenea o problemă cu care se confruntă multe gospodării. În acest domeniu, de asemenea, vom continua suportul nostru și îl vom extinde în următorii ani. 

Ce alte nereguli am mai constatat la implementarea acestui proiect? Îți spunem într-o nouă anchetă.

Acest subiect a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”. Conținutul materialului video aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *