Afacerea portul din pădure

Giurgiulești – singurul loc din țară cu acces spre Dunăre și, respectiv, la Marea Neagră. Pentru activitatea portuară, fiecare metru pătrat de aici contează. De ani buni, autoritățile vorbesc despre extinderea portului de stat și au elaborat în 2015 și un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens. Fără succes, însă. Mai exact, intenția lor era ca pe terenul, care se întinde de-a lungul râului, spre nord, pe o suprafață de 61 de hectare, să devină port. Terenul aparține Moldsilva, dar cel puțin, aici, pe o suprafață de câteva hectare, nu vedem nici zare de copac. Port sau pădure? De ce nu avem nici una, nici alta, vă spunem în investigație. 

Satul Giurgiulești, raionul Cahul. Localitate aflată în cel mai sudic punct al țării. Încă de la intrare, observăm câteva tiruri care staționează pe marginea drumului. De aici, poți să ajungi fie în punctul de trecere al frontierei cu România, fie în portul gestionat de stat sau în cel privat, unde e aglomerație. Zeci de autocisterne cu numere de înmatriculare ucrainești își așteaptă rândul.

„La noi sunt distruse majoritatea rafinăriilor și depozitelor de petrol. Suntem nevoiți să aducem de aici. Dar, după cum vedeți, nu prea ne reușește.”  

„Acum, pur și simplu, stăm de patru zile. Mâine va fi a patra zi de când, pur și simplu, stăm. Prima dată când am venit în Moldova a fost în luna august, sfârșitul lunii.” 

Din cauza războiului din Ucraina, care a paralizat parțial comerțul maritim în țara vecină, cele două porturi de la Giurgiulești au devenit mai solicitate. De fapt, în ultimii cinci ani, volumul importurilor și exporturilor prin portul privat, care operează pe o suprafață de 55 de hectare, s-a dublat. Și portul de stat, care se află alături și este de o sută de ori mai mic, a înregistrat o creștere de peste 60%. Iată care sunt explicațiile lui Roman Natrașevschi, directorul interimar al Portului Fluvial Ungheni, care administrează și activitățile portuare ale statului de la Giurgiulești. 

ROMAN NATRAȘEVSCHI, administrator interimar, Î.S. Portul Fluvial Ungheni: Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești (PPMG) încearcă să concureze cu alte porturi care sunt cu mult mai mari, au cu mult mai multe dane și cu mult mai multe utilaje tehnice decât PPMG-ul. Însă punctul forte al portului de stat este operativitatea descărcării, încărcării mărfii. 

Portul de stat a fost dat în exploatare în 2009 și are la dispoziție doar 128 de metri de-a lungul râului Prut, teritoriu numit dane, unde pot acosta navele.  

ROMAN NATRAȘEVSCHI, administrator interimar, Î.S. Portul Fluvial Ungheni: În cazul în care nava care acostează la dană are o lungime mai mare de 50-60 de metri, atunci la dană acostează doar o singură navă. Este capacitate de mai mult. Luând în considerare că o navă acostată blochează cel puțin pentru două zile intrarea altor barje, noi avem în plan de a ne lărgi portul, dar cu acordul Guvernului și Parlamentului.

Republica Moldova are acces la mare pe o distanță de circa jumătate de kilometru, în locul unde râul Prut se revarsă în Dunăre, iar, de aici, navele ajung la Marea Neagră. Portul statului, înghesuit în doar jumătate de hectar, acostat în stânga de portul privat, ar putea să se extindă doar în dreapta, pe un teren din fondul forestier de 61 de hectare, aflat în gestiunea Agenției Moldsilva. O intenție în acest sens există încă din 2015. 

Mai exact, acum circa șapte ani, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, în frunte cu liberalul Iurie Chirinciuc, având și susținerea Ministerului Mediului, condus la acea vreme de colegul său de partid, Valeriu Munteanu, a vrut să propună Guvernului trecerea terenului din gestiunea Moldsilva în proprietatea portului de stat, pentru a construi noi puncte de acostare a navelor. A fost pregătit și un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens, dar nu a mai ajuns să fie votat de Cabinetul de miniștri de atunci. În schimb, ambițiile unor afaceriști de a dezvolta pe un lot silvic activități portuare nu s-au domolit.

Am mers la terenul cu pricina pentru a vedea ce se află, mai exact, acolo. Am găsit mai multe gherete, o porțiune acoperită cu plăci de beton, utilaj asemănător celor văzute mai devreme în portul de stat, și chiar un debarcader. Zona este supravegheată video. În timp ce o filmam, de noi s-a apropiat un paznic.

Reporter: Construcțiile ale cui sunt?

Paznic: Nu știu ale cui sunt. Noi nu suntem demult paznici aici și nu știm. Cred că e vreo firmă, vor să deschidă, să descarce grăunțe. 

Reporter: Dar încă nu folosesc construcțiile?

Paznic: Încă nu. Nu le-a dat voie. Nimic încă, până când.  

Reporter: Dar ce construcție e asta, încerc să-mi dau seama. E o platformă, un debarcader, ce e?

Paznic: Să descarce grăunțe și să încarce în barjă, în vapor. Unde o să se ducă, ei știu, eu nu știu nimic.

Acest teren pe care au mizat autoritățile atunci când s-au gândit să extindă portul, mai exact, aproape o treime din el sau 18,5 hectare, de fapt, este dat în arendă din 2010 unui antreprenor privat pe un termen de 49 de ani. Este vorba despre compania VAS INTERNAȚIONAL PLUS SRL, despre care jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova au scris în 2016 că era controlată, la acea vreme, de „un grup de afaceriști conectați la gruparea Patron – una dintre cele mai importante organizații criminale din Republica Moldova, implicată în asasinate la comandă, trafic de arme și contrabandă cu țigări”.

Conform contractului, firma putea folosi terenul doar în scop de recreere. Cu alte cuvinte, avea voie să amenajeze aici o zonă de odihnă, cu construcții ușor demontabile, poteci sau terenuri sportive. Conform unui plan de amenajare, agreat cu Moldsilva, în iunie 2015, aici urmau să fie ridicate opt foișoare și cinci pavilioane. Peste doar o lună, însă, planurile afaceriștilor s-au schimbat la 180 de grade. Deși le-a fost dat terenul în arendă în scop de recreere, aceștia își doreau, de fapt, un miniport. Așa că, în iulie 2015, compania a reușit să semneze cu Moldsilva un acord adițional la contractul de arendă, prin care i s-a permis să construiască, pe terenul forestier, un debarcader și să instaleze echipament pentru încărcarea și descărcarea produselor forestiere și agricole. Anume semnarea acestui acord adițional le-a permis arendașilor s-o ia înaintea autorităților și să amenajeze un miniport privat.

VALERIU MUNTEANU, fost ministru al Mediului: Ca să fie foarte clar, un soi de copil mai mic al unui port. Dar dacă îl dezvolți, poate deveni un port plenipotențiar. Evident că acest lucru m-a alarmat.   

Valeriu Munteanu este cel care a anunțat public pentru prima dată despre debarcaderul din pădure, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Era noiembrie 2015, la trei luni distanță de la numirea sa în funcția de ministru al Mediului, în subordinea căruia se află Agenția Moldsilva. 

VALERIU MUNTEANU, fost ministru al Mediului: O postare absolut nepopulară, pentru că a acumulat 24 de like-uri. Legea de atunci, din 2008, cu privire la darea în arendă a pădurilor, spunea în felul următor: poți să arendezi păduri doar ca să vânezi cu prietenii pe acolo sau ca să-ți faci un foișor, sau să-ți pui păturica și să te odihnești în pădure. Alte activități economice nu puteai să desfășori în pădurile statului, chiar dacă aveai o arendă pentru 49 de ani. Iată că acest acord adițional, am avut atunci intima convingere și îmi păstrez această convingere, depășea baza contractului și, respectiv, limitele legii, ori transforma acest contract, din unul de recreere, în unul economic și, dintr-o zonă de recreere, într-un port plenipotențiar. Punct. 

Acordul adițional prin care arendașii și-au schimbat planurile a fost aprobat prin semnătura directorului Moldsilva de atunci, Iurie Apostolachi. Acesta, pădurar de formare, a condus mai bine de 20 de ani, cu întreruperi, întreprinderea silvică Tighina. Și în prezent este la cârma acestei întreprinderi, aflate în orașul Tighina, care mai este cunoscut și cu denumirea Bender. Abia după ce, în 2011, a ajuns în fotoliul de deputat pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova, Apostolachi a fost promovat, la conducerea Moldsilva, în martie 2015, funcție pe care a deținut-o doar timp de patru luni. Fostul șef Moldsilva locuiește în satul Varnița, raionul Anenii Noi, în această casă de 188 de metri pătrați, iar în curte mai este o casă de 86 de metri pătrați și un bazin. Într-o dimineață, în jurul orei 7 și jumătate, am surprins în fața casei mașina de serviciu a funcționarului. Șoferul a intrat în curte, însă a revenit fără șeful său. Nu am reușit să vorbim în acea zi cu Apostolachi, deși l-am anunțat că vom veni pentru a filma un interviu cu el, în care să explice de ce a permis construcția unui debarcader pe un teren silvic. Anterior, iată ce ne-a declarat la telefon. 

IURIE APOSTOLACHI, fost director general, Agenția Moldsilva: Am respectat întocmai prevederile Codului Silvic și ale legislației în vigoare. Era absolut necesar pentru că noi avem posibilitatea chiar și producția crescută sau, într-un fel, recoltată pe suprafețele care sunt gestionate de Agenția Moldsilva să fie exportate tot prin acest debarcader. Iar debarcaderul însuși reprezenta o construcție temporară care e ușor demontabilă. Este altceva că s-a amestecat politicul și n-a permis, fiindcă sunt interese foarte mari economice. 

Întrebat de ce și-a pus semnătura pe un document care, potrivit Direcției juridice a Agenției Moldsilva, ar încălca Regulamentul privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică și/sau de recreere, Apostolachi se apără și spune că firma avea toate actele în regulă și era obligat să semneze.

IURIE APOSTOLACHI, fost director general, Agenția Moldsilva: Eu acum nu pot să-mi aduc aminte care articol din Codul Silvic a servit drept bază. Când ei au venit la mine: „Uite, noi ne-am dori acest lucru”, eu i-am trimis în toate instanțele, începând de la Ministerul Mediului, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Guvern, aceștia de la stări excepționale, Consiliile raionale, Consiliile locale și i-am rugat să coordoneze cu toți. Ei în două săptămâni au venit cu toate semnăturile și cu scrisoare solicitare ca eu să semnez. Și, iată, dacă nu semnam, era altceva. Dacă nu mă înșel, este în Codul Civil, că dacă eu refuz, atunci eu eram sub dosar penal, ca să cunoașteți. 

Întâmplător sau nu, acordul adițional la contract, care permitea ridicarea unui miniport pe terenul silvic, a fost semnat de Apostolachi cu doar două zile înainte de a-și da demisia. 

IURIE APOSTOLACHI, fost director general, Agenția Moldsilva: Din funcție am plecat conștient, ținând cont de alte chestiuni. A fost o decizie politică. Nu eram susținut politic în toate problemele care erau ridicate acolo. 

De-a lungul carierei sale, Apostolachi a fost suspendat și chiar concediat de câteva ori din motive disciplinare sau de integritate. Într-un caz, a fost dat afară pentru că nu și-a anunțat lipsa de la locul de muncă, iar în altul – după ce s-au depistat abateri financiare la întreprinderea silvică pe care o conducea. A reușit, însă, de fiecare dată să obțină, prin decizii de judecată, restabilirea sa în funcție. A convins instanța să-i anuleze și o mustrare aspră primită, după ce întreprinderea silvică, pe care o conducea, a cumpărat în leasing, fără licitație publică, o Toyota RAV-4 de aproape 30 000 de euro.

În 2015, când a fost semnat acordul adițional la contractul cu Moldsilva, administratorul companiei care a luat în arendă terenul silvic de pe malul Prutului, era Valeri Zabolotnîi. Contactat telefonic, acesta, susține că amenajarea unui miniport la Giurgiulești a fost făcută conform prevederilor legale.

VALERI ZABOLOTNÎI, fost administrator, VAS INTERNAȚIONAL PLUS SRL: Am realizat acolo toate activitățile care ne-au fost permise de lege, atât cele pe care le-am vrut, cât și cele pe care ni le-am asumat în fața statului. Le-am realizat pe toate, doar că pentru o perioadă scurtă de timp. Activitate economică a fost pentru o perioadă scurtă de timp. Au fost prestate servicii. Au fost. 

La un an de la plecarea lui Apostolachi de la șefia Moldsilva, noua conducere a cerut în instanță rezilierea contractului de arendă a celor 18,5 hectare de lângă portul de stat din Giurgiulești. De asemenea, a solicitat evacuarea tuturor construcțiilor ridicate de agentul economic și plata unui prejudiciu de 540 de mii de lei. Petru Ostafi este juristul Moldsilva și ne explică care au fost principalele argumente puse pe masa judecătorilor. 

PETRU OSTAFI, jurist, Agenția Moldsilva: Debarcadere, platforme, amenajarea terenului pentru prelucrare, încărcare, descărcare a diverselor produse forestiere nicidecum nu se poate numi recreere. Chiar nu sunt compatibile toate astea cu recreerea, care a fost oferită odată cu contractul de arendă persoanei juridice VAS INTERNAȚIONAL [PLUS SRL]. Agenția Moldsilva s-a autosesizat și nu a văzut corecte construcțiile date.

Procesul de judecată a durat circa patru ani și jumătate. A ajuns până la Curtea Supremă de Justiție care, în februarie 2021, a respins toate solicitările Moldsilva și i-a dat dreptate arendașului. 

PETRU OSTAFI, jurist, Agenția Moldsilva: Având în vedere tot ce a făcut Agenția Moldsilva, ceva mai mult nu se putea. Nu văd ceva mai mult să fie făcut. Dacă o să fie careva încălcări ulterioare sau de acum înainte, Agenția Moldsilva, de asemenea, cum și a întreprins toate măsurile, o să întreprindă măsuri. La moment, dumnealor nu efectuează nicio activitate sau nu au încălcat alte norme sau alte prevederi, ca să putem să ne agățăm de ceva, ca să mergem în instanța de judecată. 

Cazul a ajuns și pe masa Centrului Național Anticorupție și a procurorilor, care au pornit un dosar penal. De aproape șase ani, aceștia adună probe pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, comise în perioada anilor 2010-2015 de către factorii de decizie din cadrul Moldsilva. Potrivit actului de începere a urmăririi penale, „prevederile acordului adițional contravin destinației terenurilor arendate, deoarece pentru efectuarea lucrărilor menționate în acest acord, este necesară schimbarea destinației terenurilor, care este prerogativa Guvernului”.

Mai mult, din mai 2021, compania VAS INTERNAȚIONAL PLUS SRL, proprietara miniportului din pădurea statului, a intrat în proces de insolvabilitate. La sediul firmei, l-am întâlnit pe unul dintre proprietari, Oleg Chirița, care deține o treime din afacere. Acesta susține că, indiferent de situație, nu va renunța la terenul arendat de la Moldsilva.

OLEG CHIRIȚA, asociat, VAS INTERNAȚIONAL PLUS SRL: Noi intenționăm să activăm, pentru că arenda este plătită an de an. Dacă am fi dorit să renunțăm, am fi renunțat. 

Reporter: Ce fel de activitate planificați să faceți pe acel teren?

OLEG CHIRIȚA, asociat, VAS INTERNAȚIONAL PLUS SRL: Înainte aveam unele planuri, acum – altele.

Același lucru ni-l spune la telefon și ultimul administrator al companiei care a gestionat afacerea până în momentul în care firma a intrat în procesul de insolvabilitate.

VLADISLAV MILICENCO, administrator, VAS INTERNAȚIONAL PLUS SRL: Să rezilieze contractul – compania nu are un astfel de interes. Compania, da, este în proces de insolvabilitate, dar contractul este activ până în prezent și compania încă arendează terenul. Atât timp cât compania își îndeplinește obligațiile de plată a arendă, Moldsilva, conform prevederilor legale, nu poate rezilia contractul. 

Nici portul de stat nu a renunțat la ideea extinderii pe terenul silvic, arendat de VAS INTERNATIONAL PLUS. Acum doi ani, fostul director al Întreprinderii de Stat Portul Fluvial Ungheni, Viorel Pozdirca, a transmis o scrisoare în adresa Moldsilva, dar și a altor autorități centrale, prin care solicita „inițierea procesului de repartizare a terenului (de 61 ha) pentru dezvoltarea Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești”. Tot el era administratorul portului în 2015, când Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor venise cu această inițiativă pentru prima dată. 

Reporter: Acel proiect de hotărâre, de ce până la urmă nu s-a reușit să se meargă mai departe cu el?

VIOREL POZDIRCA, fost director, Î.S. Portul Fluvial Ungheni: S-a schimbat, iarăși, conjunctura politică de la Minister și cu asta și s-a…

Reporter: De ce ați revenit la idee în 2021? 

VIOREL POZDIRCA, fost director, Î.S. Portul Fluvial Ungheni: Dacă ceri ți se dă. Numai trebuie să fii mai insistent. Dacă aștepți cineva să-ți dea, așteaptă, cum se zice. Eu nici acum nu m-am stins. Nu avem 70 de ani. La pensie încă nu ieșim. Vor mai trece vreo 3-4 ani, s-a mai schimba ceva. 

Lucrurile, peste ani, s-au schimbat, însă, nicidecum în favoarea celor care își doresc un nou port la Giurgiulești. Asta deoarece, din 2018, terenul, care face parte din Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, a fost inclus în Rețeaua Mondială UNESCO.

PETRU OSTAFI, jurist, Agenția Moldsilva: Agenția Moldsilva nu poate coordona transmiterea terenului fondului forestier către ÎS Portul Fluvial Ungheni, deoarece este interzis prin lege expres. Terenul menționat este încadrat în aria naturală protejată de stat, zona umedă de importanță internațională, care sunt lacurile Prutului de Jos, precum și în rezervația biosferei Prutul de Jos care a fost inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei. Vă dau citire, ca să înțelegeți cum este prevăzut expres în lege: „retragerea de terenuri din fondul ariilor protejate de stat este strict interzisă”. 

Nu susține extinderea portului de stat pe terenul silvic nici actuala ministră a Mediului.

IORDANCA-RODICA IORDANOV, ministră a Mediului: Am prefera să dezvoltăm pădurile, fiindcă aceasta este o prioritate pentru Republica Moldova, dar trebuie de găsit soluții și pentru dezvoltarea infrastructurii navale. 

Iar directorul Agenției Proprietății Publice (APP), instituție care, de fapt, este fondatoarea Întreprinderii de Stat Portul Fluvial Ungheni, strânge din umeri și ne direcționează pentru mai multe informații la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).

ALEXANDRU MUSTEAȚĂ, director general, Agenția Proprietății Publice: Fondatorul este APP-ul și APP-ul gestionează terenurile, bunurile imobile, dar activitatea o gestionează MIDR-ul, nu APP-ul. La moment, tot ce ține de gestiunea portului este la MIDR și MIDR-ul să se expună. 

De cealaltă parte, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale dă de înțeles, într-un răspuns în scris, că ar trebui să ne adresăm la Agenția Proprietății Publice pentru mai multe detalii și a refuzat să ne ofere un interviu la acest subiect, deoarece „nu deține informația solicitată”.

ROMAN NATRAȘEVSCHI, administrator interimar, Î.S. Portul Fluvial Ungheni: În cazul existenței unei intenții clare, portul Giurgiulești ar putea să fie extins în oricare din locurile disponibile, identificate ulterior de către stat. Ar fi ideal și ar fi bine să fie acces la Prut. Despre extinderea portului nu putem discuta până când nu avem o aprobare de la conducerea statului, asta în primul rând. În planul de afaceri, pentru anul 2023, este inclus doar dezvoltarea portului ca teritoriu existent, ceea ce ține de utilaj tehnic, de echipamente moderne și alte lucrări necesare.

Subiect realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Conținutul și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă punctul de vedere al NED.