Ce este Convenția de la Istanbul?

În acest subiect lămurim ce este Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și cu denumirea Convenția de la Istanbul. De ce este atât de important ca aceasta să fie ratificată de Parlament? Explicăm în cele ce urmează.

NINA LOZINSCHI, secretara generală, Platforma pentru Egalitate de Gen: Convenția de la Istanbul este un document internațional în care statele, care ratifică acest document, de fapt, își asumă să îndeplinească sau să-și ajusteze legislația, astfel încât să pună accentul pe prevenirea violenței în bază de gen. 

ARINA ȚURCAN, avocată, Centrul de Drept al Femeilor: Un studiu, publicat în 2019 de către OSCE, ne arată că, în Republica Moldova, trei din patru femei, ceea ce constituie 73% din femei, au declarat că au fost, cel puțin odată în viață, victime ale unei forme de violență din partea partenerului.

Între altele, statele care decid să ratifice această Convenție sunt încurajate să-și ajusteze legislația națională, astfel încât să nu mai fie acceptate drept scuze rațiunile de cultură, tradiție sau religie pentru netragerea la răspundere a agresorilor. 

NINA LOZINSCHI, secretara generală, Platforma pentru Egalitate de Gen: În Convenția de la Istanbul, bineînțeles că se precizează momentul: care sunt cauzele violenței în bază de gen? Unele dintre aceste cauze sunt rolurile de gen atribuite femeilor și bărbaților în societate. Iar aceste roluri de gen vin de la aceste prejudecăți, stereotipuri pe care le avem noi, societatea. Deci, aceste așteptări pe care le are societatea: cum ar trebui să fie o femeie și cum ar trebui să fie un bărbat. Ei, pornind de la aceste roluri de gen care sunt stipulate și care determină, de fapt, stereotipuri de gen, prejudecăți de gen și mai departe duce în violență în bază de gen.

În jurul acestei Convenții s-au creat o serie de sperietori și mituri, care au stârnit mai multe discuții în societate și care, pentru o perioadă, a frânat procesul de ratificare. Iată cum explica asta anterior, liderul socialiștilor, Igor Dodon.

IGOR DODON, ex-președinte al RM, deputat BCS: Este o Convenție internațională, un document internațional. Iar când o țară semnează acest document, își ia niște obligații suplimentare în ceea ce privește drepturile, în afară de femei și alții, în ceea ce ține de minoritățile sexuale. Anul trecut, când în Guvernul Chicu cineva îi convingeau că trebuie să fie ratificată în Parlament, eu am spus categoric nu. Fracțiunea noastră asta nu a susținut. 

NINA LOZINSCHI, secretara generală, Platforma pentru Egalitate de Gen: Cuvântul acesta „roluri de gen” creează foarte multe controverse și la foarte multă lume le este frică de acest termen, asociind că, de fapt, este o Convenție care promovează comunitatea LGBT, ceea ce nu este adevărat.  Trăim într-o țară homofobă, într-o țară în care lumii îi e frică de comunitatea LGBT pentru că nu o percep. Deci, aici este clar criteriul de discriminare pe orientare sexuală. Și dacă tu trăiești într-o țară homofobă, primul lucru care o să-ți apară ca sperietoare, tu o să auzi numai o aluzie sau o să auzi numai un cuvânt și, imediat, o să spui că nu, fără să intri în esența lucrurilor. 

Ratificarea Convenției va determina statul să creeze mai multe servicii pentru victimele violenței în familie, atât pentru femeile din mediul urban, cât și cel rural, servicii care astăzi sunt oferite, în mare parte, de organizațiile neguvernamentale.

NINA LOZINSCHI, secretara generală, Platforma pentru Egalitate de Gen: Prevenirea și, inclusiv, reabilitarea sau susținerea victimelor violenței în bază de gen. Asta presupune, de fapt, niște cheltuieli, asumate de stat, pentru a veni cu servicii adiționale victimelor supuse violenței în bază de gen. Iar statului acum, într-un fel, i-ar conveni, pentru că el nu are cheltuieli, dar, pe de altă parte, raportează că el susține victimele sau cumva se implică în servicii de suport pentru victimele violenței în familie. Dar suportul, de fapt, este acoperit, în mare majoritate, de către societate civilă, ONG-uri.

ARINA ȚURCAN, avocată, Centrul de Drept al Femeilor: Pe lângă serviciile de plasament va trebui să dezvoltăm și servicii ce țin de abilitarea economică a femeilor. Este vorba despre programe de a învăța o meserie, de a fi implicată sau angajată în câmpul muncii, de a dezvolta o afacere. Concomitent, noi trebuie să avem și servicii de plasament sau de locuințe sociale ca să aibă, pe o perioadă mai îndelungată, posibilitatea să fie într-un spațiu sigur și protectiv.

Convenția de la Istanbul a fost adoptată de Consiliul Europei pe 11 mai 2011, iar de atunci a fost semnată de 45 din 47 de state-membre ale Consiliului Europei, inclusiv Uniunea Europeană, iar 35 de țări au și ratificat-o. Între timp, Turcia care este și prima țară care a ratificat Convenția, s-a retras oficial în iulie 2021, după ce președintele Recep Tayyip Erdoğan a emis un decret în acest sens. 

NINA LOZINSCHI, secretara generală, Platforma pentru Egalitate de Gen: Noi știm că Turcia este un stat foarte patriarhal, în care femeile încă au foarte puține drepturi. Politicienii noștri, care dau exemplu Turciei, este clar că au și ei o gândire patriarhală în care doresc, în continuare, să promoveze controlul bărbaților asupra vieții femeilor și în continuare susțin acest fapt, că femeia trebuie să suporte violența în familie de dragul familiei, pentru că așa la noi este tradiția.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă în 2017. A fost nevoie de aproape patru ani ca Legislativul de la Chișinău să voteze ratificarea acesteia.

Acest material video a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Actorii societății civile – promotori ai schimbării în țările Caucazului de Sud și Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului video aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.