În acest explicat lămurim ce sunt infracțiunile motivate de prejudecată, noțiune ce se regăsește, din iulie 2022, în legislația Republicii Moldova. Astfel, statul își propune, între altele, investigarea și pedepsirea mai dură a unor astfel de fapte.
GHEORGHINA DRUMEA, expertă, Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare: În cazul infracțiunilor motivate de prejudecată, cred că ar fi nevoie de careva acțiuni din partea statului, de încercare a schimbării mentalității făptuitorului. Atunci când tu ai o gândire formată, eronată, greșită și vicioasă, de neacceptare a unui grup, este nevoie de influența unui specialist ca să-l ajute să conștientizeze că ideile lui sunt eronate, că gândirea este greșită și că toți oamenii sunt egali.
A fost nevoie, mai întâi, să se facă modificări la Codul Penal și cel Contravențional, care să stabilească clar ce este o infracțiune motivată de prejudecată. Astfel, buchia legii prevede că la baza acestor infracțiuni stau, de regulă, niște idei preconcepute sau sentimente de dispreț și ură față de persoane care au o anumită origine etnică, națională sau socială, religie, identitate de gen, orientare sexuală, stare de sănătate sau alte caracteristici. Ne-a luat aproape un deceniu ca să ajustăm cadrul legal, după eforturi din partea societății civile și a partenerilor externi.
GHEORGHINA DRUMEA, expertă, Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare: Odată cu angajamentele Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, deja, a intervenit necesitatea de a asigura egalitatea tuturor persoanelor independent de apartenența lor la un criteriu sau altul și, în special, pe fundalul adoptării Legii cu privire la asigurarea egalității, sigur că, s-a început a pune accentul și pe necesitatea contracarării formelor grave de discriminare, pentru că infracțiunile motivate de ură sau, conform legislației, infracțiunile motivate de prejudecată, sunt o formă gravă a discriminării.
În 2016, inițiativa de a modifica legislația ajunge în atenția deputaților și provoacă discuții aprinse în plenul Parlamentului. Apoi a rămas blocat în Parlament timp de aproape șase ani, ceea ce a stârnit nemulțumirea societății civile.
ROMAN ANDRIEV, președinte interimar, Consiliul municipal de tineret din Chișinău: Autoritățile trebuie să cunoască că societății civile îi pasă de acest proiect.
ALINA ANDRONACHE, expertă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare: Ceea ce vrem noi este o mai bună protecție și, în plus, noi niciodată nu o să avem o societate tolerantă dacă nu vom avea măsuri ca să luptăm și noi vrem să se pună punct pe ură și să se voteze Proiectul de lege nr. 301.
Abia în aprilie 2022, noile modificări au fost votate în lectură finală, iar, două luni mai târziu, au intrat în vigoare și protejează toate categoriile de persoane care, de regulă, sunt discriminate și stigmatizate din cauza unor idei preconcepute. Totodată, și pedepsele au devenit mai dure în cazul infracțiunilor comise din motive de prejudecată. De ce?
GHEORGHINA DRUMEA, expertă, Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare: Pentru că crește pericolul social al făptuitorului și înseamnă că el mai mult timp trebuie izolat, înseamnă că lui mai mult timp îi va trebui pentru reabilitare. Cu cât pericolul social al făptuitorului este mai mare, cu atât se spune că este mai multă nevoie de timp pentru reeducare și reconștientizare a făptuitorului asupra faptei comise.
Până a trăi într-o societate lipsită de prejudecată trebuie să treacă încă mult timp. Până atunci, cunoaște-ți drepturile și cere să fie respectate!
Acest video a fost realizat în cadrul proiectului Consiliului Europei ,,Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova”. Opiniile exprimate în video sunt responsabilitatea vorbitorilor și nu reflectă în mod necesar politica oficială a Consiliului Europei.
Comentarii: 0