Afacerea soldatul migrant ilegal

Odată cu începerea războiului de agresiune a Federației Ruse în Ucraina, fenomenul migrației ilegale a luat amploare în Republica Moldova. Mai exact, din 24 februarie 2022 și până în prezent, peste 11 mii de persoane au trecut ilegal frontiera moldo-ucraineană, ceea ce ar fi, în medie, câte 20 de persoane pe zi. Vorbim doar de cazurile înregistrare de Poliția de Frontieră. Potrivit autorităților, majoritatea sunt bărbați ucraineni, care fug de înrolarea în armată. Cei care-i ajută să treacă hotarul, ocolind legea, sunt, de regulă, rețele de migrație ilegală, formate atât din cetățeni moldoveni, cât și ucraineni, dar și din angajați ai poliției de frontieră din Moldova. Cât de grav este acest fenomen, aflați din anchetă.

Punctul de trecere a frontierei Grimăncăuți – Vașkivțî este în apropiere de orașul Briceni. Este unul dintre cele 23 de puncte ale frontierei de stat cu Ucraina din zona de nord a Moldovei. 

ANDREI GORMAH, șef interimar, Sectorul Poliţiei de Frontieră Briceni, IGPF: De când s-a început războiul în Ucraina, practic s-a schimbat situația radical. Înainte de război ne-am confruntat cu alte probleme, acum, practic, tot pe ce ne-am axat e migrația ilegală. Am fost nevoiți să majorăm numărul de patrulări. Timp de 24 de ore avem de la 6 până la 10, 11, 12 patrulări. 

Reporter: Câte persoane trec pe zi sau pe săptămână? 

ANDREI GORMAH, șef interimar, Sectorul Poliţiei de Frontieră Briceni, IGPF: Nu-i o statistică stabilă, 5-6 persoane pe săptămână.  

Șeful interimar al Sectorului Poliției de Frontieră Briceni, Andrei Gormah, spune că toți cei care trec ilegal frontiera sunt cetățeni ucraineni. Vorbim de bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, care sunt apți de luptă și, prin urmare, ar putea fi trimiși pe front.

ANDREI GORMAH, șef interimar, Sectorul Poliţiei de Frontieră Briceni, IGPF: Puteți observa că avem în dotare sistemul fix de observare care supraveghează frontiera de stat pe timp de noapte și pe timp de zi cu termoviziune și cu camera de zi. Aici monitorizăm o porțiune din frontieră de la înălțime. Migranții trec, practic, pe tot sectorul, fiindcă pe sectorul de responsabilitate Briceni nu sunt careva obstacole naturale. Practic, frontiera trece printr-un șanț și frontiera terestră: pe câmpii, prin păduri, prin livezi. Zonă de apă nu avem pe sectorul de responsabilitate. 

Odată prinse, persoanele care trec ilegal frontiera de stat sunt aduse la Sectorul de Poliție din regiune. În cazul în care solicită azil, timp de 24 de ore, angajații instituției transmit informația către Inspectoratul General pentru Migrație. În cadrul subdiviziunii este și o cameră special amenajată pentru solicitanții de azil.   

Numărul real al celor care ajung să traverseze ilegal frontiera ar fi mai mare decât cel raportat de autorități. Asta, deoarece unii nu sunt prinși de oamenii legii. Este și cazul unui grup de șase persoane, toți bărbați ucraineni, care în martie 2022 au reușit să treacă ilegal frontiera. Aceștia au fost  ajutați de un moldovean, pastorul Ghenadie Bulgari din satul Larga, raionul Briceni. Rolul bărbatului a fost să-i ia pe cei șase cu mașina din satul Medveja, aflat în Moldova, la frontiera cu Ucraina și să-i  ducă la el acasă pentru a înnopta. Pentru asta ar fi primit 1 500 de dolari. A doua zi ucrainenii au cerut de la autoritățile Moldovei azil și astfel l-au deconspirat pe moldoveanul care i-a ajutat. 

GHENADIE BULGARI, locuitor al satului Larga, raionul Briceni: Am mulţi cunoscuţi în Ucraina. Din punctul meu de vedere, eu sunt împotriva războiului și sunt 1000% de acord cu oamenii care fug de război. Atunci eu eram acasă când m-a sunat cineva din Ucraina, cine – nu ştiu, cu număr necunoscut. Mi-au zis că un cunoscut de-al tău ne-a dat numărul tău ca să ajuţi pe cineva, să le spui unde pot căpăta documente pentru ca să fie refugiaţi. Mie mi-au spus că ei sunt în satul Medveja. Eu nu am trecut graniţa, n-am trecut nici aproape. Eu am fost în Medveja, în locul în care mi-a spus acela, aproximativ la calea ferată şi i-am luat din Medveja, era noapte. Mai întâi i-am luat acasă, oleacă. 

Pentru fapta comisă, Judecătoria Edineț l-a sancționat pe pastor cu o amendă de 32 000 de lei pentru organizarea trecerii ilegale a frontierei. Deși în instanță și-a recunoscut vina, în fața camerei de luat vederi, susține că lucrurile au stat altfel. 

GHENADIE BULGARI, locuitor al satului Larga, raionul Briceni: Dar toată chestia e că nu am luat niciun leu, nicio copeică.

Reporter: De ce aţi hotărât în instanţă să vă recunoaşteţi vina?

GHENADIE BULGARI, locuitor al satului Larga, raionul Briceni: Cât mai repede să scap de probleme. Dacă pui pe cântar starea psihologică, restul lucrurilor care nu le-am trecut şi pui pe cântar 1 500 de dolari sau cât acolo şi încă o amendă, banii sunt bani, dar sănătatea şi familia şi toate lucrurile sunt mai importante. 

Mai mult, mașina cu care a transportat ucrainenii îi aparține fiului său, Dinu Bulgari, care este polițist de frontieră la Sectorul de Poliție de Frontieră Larga.  

GHENADIE BULGARI, locuitor al satului Larga, raionul Briceni: După idee, da, maşina e pe numele lui. Dar maşina e la mine în grădină şi acum. Ea a pe numele lui. O utilizez şi eu. Am procură şi mă duc cu ea când îmi trebuie şi unde-mi trebuie. 

L-am căutat acasă și pe fiul pastorului pentru a-l întreba despre acest caz. 

Reporter: Este vreo legătură între faptul că dumneavoastră sunteți polițist de frontieră și cazul în care a fost implicat tatăl dumneavoastră? 

DINU BULGARI, polițist de frontieră, Sectorul Poliţiei de Frontieră Larga, IGPF: Nu, nu sunt implicat în nimic și nici nu susțin așa ceva. Adică nu aprob așa ceva. Adică trebuie să fie totul legal. 

Reporter: Ce credeți despre acest caz? 

DINU BULGARI, polițist de frontieră, Sectorul Poliţiei de Frontieră Larga, IGPF: Nu pot comenta. Nu știu. Nu pot comenta. 

Pe lângă cele 23 puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene din raioanele Briceni, Ocnița și Soroca, Moldova mai are alte 15 astfel de puncte în raioanele din sud-estul țării la: Ştefan-Vodă, Căuşeni, Basarabeasca și Vulcăneşti. Fenomenul migrației ilegale este observat în toate regiunile de la hotarul moldo-ucrainean, controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, dar și în cele 25 puncte de trecere ale frontierei, controlate de regimul separatist de la Tiraspol. De informații despre numărul de intrări ilegale din Ucraina în regiunea transnistreană nu dispunem.  

RUSLAN GĂLUȘCĂ, șeful Direcţiei Supravegherea Frontierei, IGPF: Orice caz, orice ilegalitate, orice caz de trecere ilegală a frontierei de stat reprezintă un risc, în primul rând, pentru securitatea statului, dar şi pentru ordinea publică a ţării. Totul depinde de persoana care traversează ilegal frontiera de stat, pentru că dacă este o persoană care, chiar traversează ilegal frontiera de stat având doar un scop de a nu fi înrolat în armată, având toate actele şi este o persoană care se ordonează tuturor cerinţelor, respectă toate procedurile ulterioare, e ok, atunci există nişte proceduri în parte şi riscul este minim. Apare riscul traversării ilegale a persoanelor care, de exemplu, fug de organele de drept din Ucraina sau ce poate fi mai rău, pot fi unele persoane care au evadat din instituțiile de detenţie ale Ucrainei sau fug de pe front, fiind chiar şi înarmaţi. Noi nu am avut fixate, deocamdată, aşa cazuri, dar acest risc există și suntem concentraţi, într-adevăr, la maximum şi toate resursele disponibile pe care le avem le concentrăm pentru a diminua acest risc şi pentru a ţine la control acest flagel. Deci, odată cu începerea războiului, am avut un boom, o creştere destul de mare a acestor treceri ilegale, după care s-a simţit o stabilizare.  

Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), din 24 februarie 2022 și până la sfârșitul lunii septembrie 2023, 11 342 de persoane au trecut ilegal frontiera moldo-ucraineană, cu excepția regiunii transnistrene, ceea ce ar fi, în medie, câte 20 de persoane pe zi. Pe aceste cazuri, au fost pornite 701 de dosare penale pentru organizarea migraţiei ilegale. Unul dintre ele este cel al lui Evgheni Karanfil pe care l-am întâlnit la Curtea de Apel Comrat, unde se judecă cazul lui. Potrivit procurorilor, bărbatul a fost prins de polițiștii de frontieră, în martie 2022, în timp ce a preluat un grup de cetățeni ucraineni, care au traversat ilegal frontiera, și urma să-i ducă în orașul Vulcănești în schimbul unei sume de bani. 

Reporter: Care a fost rolul dumneavoastră în organizarea migrației ilegale? 

EVGHENI CARANFIL, învinuit de organizarea migrației ilegale: Fără comentarii, vă rog.  

Reporter: Vă recunoașteți vina? 

Avocatul acestuia, Vladimir Cimpoeș, ne-a oferit mai multe detalii. 

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: El recunoaște că a întâmpinat cetățenii ucraineni pe teritoriul Republicii Moldova și a vrut să-i conducă în orașul Vulcănești. Acest fapt nu l-a negat. A recunoscut acest lucru mereu.

Reporter: Cum a făcut cunoștință cu cetățenii ucraineni? Cum a aflat despre ei?

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: Din câte țin minte, a fost telefonat din Ucraina și a fost rugat să întâlnească acele persoane.  

Reporter: Cine a sunat? 

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: El nu cunoaște persoanele care l-au telefonat, nu le poate identifica. 

Reporter: Cine sunt cetățenii ucraineni care au venit în Republica Moldova?

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: Sunt persoane care au fugit de pe teritoriul Ucrainei și care au plătit, din câte înțeleg, intermediarilor ca să fie aduse pe teritoriul Republicii Moldova. De ce ele sunt considerate victime, eu nu prea înțeleg. Dar aceasta este poziția procuraturii și îi recunoaște în calitate de victime. 

Reporter: Evgheni Caranfil a primit bani pentru asta?

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: Nu, el nu a primit nimic. 

Reporter: Urma să primească bani? 

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: I-au promis să-l răsplătească ulterior, dar conform mărturiilor, el nu a primit nimic. 

Reporter: Unde i-a întâlnit Caranfil Evgheni pe cetățenii ucraineni? 

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: Aici pe teritoriul țării, pe teritoriul Moldovei. El nu a însoțit persoanele când au trecut hotarul.

Reporter: Ce urma să facă mai departe, după ce i-a întâlnit? 

VLADIMIR CIMPOEȘ, avocatul lui Evgheni Caranfil: Prea multe întrebări puneți domnișoară. 

Pentru fapta sa, Evgheni Caranfil a fost sancționat de prima instanță cu o amendă de 32 500 de lei. Procurorii au atacat decizia la Curtea de Apel Comrat, cerând o pedeapsă mai dură. 

LILIA SÎRBU, procuroră, Procuratura UTA Găgăuzia: Până decizia nu este pronunțată eu nu pot să comentez. Toată informația va fi plasată pe portalul instanțelor când o să fie decizia și acolo o să fie toată informația publică. 

Reporter: Pe acest caz, cine nu a fost de acord cu hotărârea primei instanțe? 

TIMOFEI OSADCENCO, procuror, PCCOCS: Acuzarea de stat a contestat. 

Reporter: Cu ce mai exact nu a fost de acord? 

TIMOFEI OSADCENCO, procuror, PCCOCS: Mă scuzați, dar eu trebuie să mă pregătesc de alte dosare acum, să mă deplasez la altă ședință.  

Pe lângă cetățeni simpli, au fost prinși și 24 de polițiști de frontieră moldoveni, implicați în organizarea migrației ilegale la hotarul moldo-ucrainean. Potrivit lui Ruslan Găluşcă, șeful Direcţiei Supravegherea Frontierei din Cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în majoritatea cazurilor, rolul acestora se rezuma la oferirea de informații.

RUSLAN GĂLUȘCĂ, șeful Direcţiei Supravegherea Frontierei, IGPF: Sunt de rang executori şi mai puţini de rang conducători. Ei ajută prin faptul că pot transmite informaţii despre prezenţa sau absenţa patrulelor pe anumite sectoare. Nu avem careva cazuri fixate la moment unde există, poate, un contact direct între poliţiştii de frontieră şi persoanele care traversează ilegal frontiera de stat. Doar cumva suportul acesta informaţional care îi ajută pe cei care vor să traverseze: prin acele locuri, unde de exemplu, la moment patrula nu se află.

Toți polițiștii de frontieră, vizați în dosare penale, a căror vină a fost demonstrată, au fost suspendați din funcție. 

RUSLAN GĂLUȘCĂ, șeful Direcţiei Supravegherea Frontierei, IGPF: Nu, nu activează în continuare în cadrul Poliției de Frontieră, deja în dependență de calitatea acestora. Dar nu. 

Reporter: Toți au fost eliberați din funcție? 

RUSLAN GĂLUȘCĂ, șeful Direcţiei Supravegherea Frontierei, IGPF: Eliberați, sancționați sau sancționați cu eliberare din funcție. Care au primit și careva sentințe prin instanțe de judecăți. Adică în dependență de fiecare situație, dar cei la care a fost demonstrată vina au fost eliberați din instituție. Evident că este o încălcare gravă atât pe aspect disciplinar, cât și pe cel de procedură penală. Evident ar trebui de redus acest risc de implicare a angajaților noștri la zero. Dar asta încă o dată a arătat cât de vulnerabili sunt angajații noștri când vorbim despre salarii. Și respectiv ar trebui o motivare mult mai consistentă pentru ca aceștia să-și execute serviciul. 

Cum se văd lucrurile din țara vecină? L-am întrebat pe Andriy Demchenko, ofițer de presă al Serviciului de Stat de Grăniceri din Ucraina. Potrivit lui, cele mai multe traversări ilegale sunt înregistrate la frontiera cu Moldova, dar și cu România. Asta, în condițiile în care în Ucraina, din cauza războiului de agresiune al Federației Ruse, a fost instaurată legea marțială. 

ANDRIY DEMCHENKO, ofițer de presă, Serviciul de Grăniceri de Stat, Ucraina: Trebuie să se înțeleagă faptul că restricțiile se aplică în cazul bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani. Bineînțeles, am înregistrat și continuăm să înregistrăm tentative de trecere ilegală a hotarului prin porțiunea de frontieră verde, adică în afara punctelor de control, iar infractorii sunt, de obicei, bărbați. În zona verde, cele mai multe tentative le înregistrăm la hotar cu România și Moldova. Dacă vorbim de situația la punctele de control, aici înregistrăm cazuri, tentative de a trece frontiera cu Polonia, cu documente false. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece peste 50% din traficul total de pasageri are loc la granița cu Polonia. Facem schimb de informații între unitățile de frontieră, inclusiv despre tentativele de trecere ilegală a frontierei, pentru a consolida acea direcție specifică în legătură cu care sunt informații că ar putea exista o încălcare. Voi remarca faptul că, în general, pe toată lungimea graniței Ucrainei cu Europa și Moldova reținem, în medie, aproximativ 30 de infractori pe zi. Cele mai multe cazuri sunt în zona verde. Sunt și cazuri înregistrate zilnic la punctele de control. Acum, numărul de încălcări, încercări de trecere ilegală a frontierei, este mult mai mic decât era în primele luni de la introducerea Legii marțiale. Atunci, în fiecare zi, rețineam  80 – 90 de persoane care încercau să treacă ilegal frontiera.

Potrivit Inspectoratului General pentru Migrație, unii dintre cei care au trecut ilegal frontiera au cerut azil pe teritoriul Republicii Moldova. Instituția nu deține date exacte în acest sens. Cert este că, de la începutul războiului, circa 13 mii de cetățeni ucraineni, care au intrat fie legal, fie ilegal în țară, au solicitat azil.  

IULIAN POPOV, șeful Direcției Azil și Apatridie, Inspectoratul General pentru Migrație: Legislaţia prevede că orice cetăţean străin sau apatrid poate solicita azil aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova sau la frontiera de stat şi, respectiv, chiar şi pentru persoane care intră cu încălcarea regimului de intrare acest drept se păstrează. Noi, bineînţeles, am avut şi astfel de cazuri, când în special, vorbim despre bărbaţi tineri care nu doresc să fie înrolaţi şi nu pot părăsi Ucraina în mod legal și recurg la nişte modalităţi ilegale de trecere a frontierei. Respectiv, venind în Moldova au beneficiat de acest drept de a solicita azil în ţara noastră. Ca să fie clar, da, protecţia internaţională se acordă unor persoane care au nevoie de protecţie, nu şi celor care nu merită. Această protecţie nu se va acorda persoanelor care sunt criminale sau au comis nişte crime grave, excepțional de grave în ţara lor de origine sau care au comis crime de genocid sau crime de război, crime care sunt contrare principiilor ONU. Aceste persoane, evident că vor fi excluse de protecţia ţării noastre. Institutul azilului este de a oferi protecţie persoanelor care fug de persecuţie, de războaie, dar care nu fug de răspundere.  

În prezent, pe teritoriul țării noastre sunt 165 de cetățeni ucraineni, care au solicitat și au primit azil, respectiv, beneficiază de protecție umanitară. Câți dintre ei au traversat ilegal frontiera, nu am reușit să aflăm. 

IULIAN POPOV, șeful Direcției Azil și Apatridie, Inspectoratul General pentru Migrație: Între timp, dat fiind faptul că Uniunea Europeană a permis, a deschis uşile pentru refugiaţii din Ucraina şi a permis deplasarea lor, mulţi au ales să se deplaseze mai departe în statele Uniunii Europene şi să solicite acolo azil. De aceea, noi acum vorbim de persoanele care au rămas, totuşi, au hotărât să rămână în Moldova şi să beneficieze de protecţia ţării noastre. 

Ce le-ar mai trebui autorităților ca să lupte mai eficient cu fenomenul migrației ilegale? 

RUSLAN GĂLUȘCĂ, șeful Direcţiei Supravegherea Frontierei, IGPF: Sigur că ar fi bine să fim mai dotaţi pentru că, reieşind şi din ultimele tendinţe, dar şi din faptul că avem foarte multe treceri ilegale, cumva mijloacele, forţele noastre sunt folosite la maxim, ceea ce creează şi o uzură a acestora, şi o exploatare mai intensivă. Ele nu sunt destule, asta este situaţia. Și dacă este să vorbim despre cum am putea să îmbunătățim acest indicator, dacă e să vorbim despre fixări a trecerilor ilegale, eu cred că printr-o dotare mai corespunzătoare a poliţiei de frontieră şi, respectiv, componenta umană, care cred că în toate instituţiile de forţă la moment reprezintă o deficienţă destul de acută, prin majorări de salarii şi alte chestii care ar face funcţia de poliţist de frontieră mai atractivă. 

Acest subiect a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul materialului video aparține Cu Sens și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.